334 matches
-
Anna Tiedeman, op. cît., p. 7. 47 Lora Anne Violă, op. cît., pp. 8-13. 48 De exemplu: în ceea ce privește așa-numita politică a rezultatelor. 49 Cf. Joseph Nye, apud. Anna Tiedeman, op. cît., p. 8. 50 Ibidem. 51 Exponenți ai curentului instituționalist. 52 Ioan Mircea Păscu, Nicolae Vintilă Sergiu, Teoria relațiilor internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, București, 2003-2004, p. 16. 53 Boulding Kenneth (1989) a teoretizat conceptul de putere; el vorbește despre hard power (ca
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mod corect, că introducerea sistemului electoral proporțional, în fazele de mobilizare de masă, contribuie la stabilizarea alternativelor de partid existente în fiecare țară. În cele din urmă, așa cum amintește Cama [2000: 64 urm.], în examinarea primei democratizări, într-o perspectivă instituționalistă, diferiți autori au evidențiat, la modul general, rolul moștenirii istorice, rolul birocrației statale și cel al adunării reprezentative și aspectele care, într-o anume formă, presupun analiza tranzițiilor succesive spre democrație. 2. Tranziția În acest moment trebuie să se încerce
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1992). Asumîndu-și aceleași premise teoretice ca și Waltz, ei conchid că așteptările neorealiste nu sînt nici corecte, nici eronate: ele sînt un caz particular, un fragment dintr-un tablou mai vast ce poate fi înțeles mai bine în cadrul diverselor tipologii instituționaliste. Unii realiști cred că, de această dată, prețul plătit de realism pentru a fi respectabil din punct de vedere academic și pentru a cîștiga publicul a fost mai mare chiar și decît cel plătit de Morgenthau. Desigur, în vremea crizei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
explorării modului în care aceste tendințe au afectat sistemul francez al guvernării teritoriale. Abordarea generală adoptată este, în primul rând, de a prezenta aspectele generale ale situației franceze (Partea I). Aceasta este o consecința a ceea ce s-a numit abordare instituționalistă istorică asupra științei sociale care argumentează că istoria impune o cale determinată (path dependencies) care afectează dezvoltările ulterioare. Referitor la situația franceză, un "moment" important a fost Revoluția Franceză care a început în 1789, dar aceasta poate fi înțeleasă doar
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
colective dedicate acestei tematici. Cumva, situația este, totuși, de înțeles: încercând să explice și să ofere, în forma unor predicții minimale, interpretări ale avatarurilor tranziției românești spre democrație, specialiștii în științe sociale și politice s-au concentrat, când în manieră instituționalistă, când din perspectivă "pozitivistă", asupra evoluției arhitecturii regimului postcomunist. În acest context, populismului i-a fost alocată mai ales o dimensiune socio-economică la care ar recurge, din considerente strict electorale, agenții politici instituționalizați partidist, făcându-se abstracție de profilul său
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
City era încă în faza de tranziție de la un sistem în care primarii erau numiți la unul în care aceștia erau aleși pe căi democratice. Astfel, aceiași factori care l-au motivat pe López Obrador să guverneze într-un stil instituționalist se reregăseau și în timpul mandatului lui Cárdenas. O similaritate frapantă între cele două cazuri este aceea că nici López Obrador nici Cárdenas nu au făcut eforturi pentru a construi canale instituționale pentru participarea populară la politicile publice, în linia bugetării
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
astfel statutul de "călcâi al lui Ahile" al dreptei, din cauza căruia dreapta era aprig contestată șide multe ori ajungea în incapacitatea de a crea majorități (din cauza "cordoanelor sanitare" impuse pentru a izola partidele populiste și extremiste de dreapta). Diviziunea dintre instituționaliști și populiști din interiorul stângii, care s-a adăugat diviziunii similare deja existente în interiorul dreptei, pare să transceadă limitele celor două emisfere politice tradiționale și să devină unul structural pentru dezbaterea publică din anii următori. Față de liniile argumentative expuse de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special de către neorealiști), dinamica (procesele din sistem) și instituționalizarea sa (în special de către instituționaliștii neoliberali). Prin contrast cu nivelul precedent, al treilea orientează observația și explicația în direcția outside→in [lb. engl. din afară în interiorț, în sensul în care în formularea lui Waltz statele nu acționează, ci reacționează la presiunile sistemului. Sistemul este
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
IONIȚĂ a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. În prezent este asistentă de cercetare în cadrul SNSPA. Domenii de interes: competiția politică, teoria alegerii raționale și noua abordare instituționalistă, metodele experimentale și politicile publice. Membră a Centrului de Studii și Analiză Politică din cadrul SNSPA. SILVIU-DAN MATEESCU a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Cartelizarea sistemelor de partide în Europa Centrală și de Est. Domenii
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]