1,093 matches
-
cele patru grupe referitoare la mobilitatea coloanei vertebrale Valorile coeficientului de inteligență (I.Q.) Valorile coeficientului de inteligență au fost înregistrate în fișele de evaluare, din dosarele personale ale copiilor, aflate la centrele de asistență socială ale Centrelor Școlare unde sunt instituționalizați. Așa cum a reieșit din fișele de evidență din dosarele individuale ale copiilor cu dizabilități prezente în cabinele de asistență socială ale unităților școlare mai sus menționate, putem aprecia faptul ca valoarea indicelui de inteligență a copiilor cu sindrom Down se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
au format. Obișnuința și instituționalizarea sunt două funcții care orientează acțiunea. Iar modul de îndeplinire a acțiunii se realizează prin controlul social, care acționează ca sistem normativ instituit de gestionarii puterii. Când spunem că un segment de activitate umană este instituționalizat, ne referim la faptul că el e ordonat, organizat de către un sistem de control social. Important de subliniat este faptul că un proces de instituționalizare socială, născut într-o situație socială anume, se prelungește în timp, exercițiile repetate îl consolidează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
arierplan al reprezentărilor sociale, ar juca un rol în orientarea acestora și în organizarea cunoașterii obișnuite (cotidiene) sau a sensului comun. Atât memoria, cât și reprezentările, subliniază Tapia, sunt adânc ancorate în contextul social, cultural, ideologic (global sau parțial), se instituționalizează în modalități diverse și furnizează subiecților individuali și colectivi capacități (inegale) de a se servi de aceste achiziții, de a comunica și de a împărtăși experiența lor istorică comună. Memoria, conchide Tapia, fie ea individuală sau colectivă, este condiționată de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
favorizeze achiziția operațiilor elementare, condiție pentru însușirea elementelor fundamentale ale programei comune; - o asistență psihopedagogică și medicală de specialitate, pe toată durata școlarizării în unitățile obișnuite de învățământ, pentru preîntâmpinarea fenomenelor de inadaptare școlară. Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. În unele țări cu tradiție în acest sens se întâlnesc instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare, centre de recuperare, clinici de observare și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
importante texte teoretice sau fragmente eseistice de John Barth, Gerald Graff, Jean-François Lyotard, Ihab Hassan, Guy Scarpetta. Acest consistent dosar-dezbatere a produs un ecou deosebit și persistent. După 1989 discutarea și cercetările privind p. se amplifică spectaculos, conceptul fiind practic instituționalizat prin acordul unei importante părți a obștii scriitoricești și a mediilor universitare, masiv primenite prin accesul unor specialiști din rândul generațiilor mai tinere. Dar se poate vorbi de p. - fie și pe plan strict literar - într-o societate precum cea
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
poeticitate, care în cea de-a doua carte este repercutat asupra poeziei românești, privită de la scara secolelor și a epistemelor, de unde se disting doar reliefurile esențiale. Se decupează trei zone sau vârste distincte, care nu se suprapun cu etapele cronologice instituționalizate de istoriile literaturii. Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și Ion Heliade-Rădulescu ilustrează o poezie discursiv-rațională, în care privirea unui eu distanțat de lume topografiază harnic, dând naștere unor texte plasticizante și mimetice. În acest peisaj structural Eminescu marchează momentul
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
s-ar putea face nici o inferență cauzală convingătoare, căci nu s-a izolat eficient impactul variabilei cauzale presupuse asupra antecedentei sale ipotetice. Nu este suficient faptul că Departamentul Apărării și cel al Agriculturii ar putea reprezenta moduri diferite de a instituționaliza expertiza, care, la rândul lor, să covarieze cu succesul politicii respective; cele două departamente trebuie să fie similare și în ceea ce privește alte cauze posibile ale unei politici de succes. Altfel, îndoiala scepticului cu privire la influențele concurente și cele corelate nu poate fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
critică. Marginalizarea disciplinei s-a făcut În valuri de intensitate diferită de respingere, În funcție de factori de context extern și intern. În condițiile ,,Înghețului” ideologic stalinist, sociologia a fost eliminată dintre disciplinele didactice, prin Reforma Învățământului din 1948, desființată ca cercetare instituționalizată prin interzicerea Institutului Social Român și a institutelor regionale de cercetări sociale. Materialismul istoric, conceput ca o variantă rusească, dogmatică și simplificatoare a marxismului, a substituit analiza sociologică. O dată cu dezghețul datorat destalinizării din anii ’60 se produce un proces de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezonabile practici sau aspirații pe care alții le resimt ca fiind scandaloase, (ă) și inversă Diferențele Între generații (potențialitatea conflictelor Între generații) sunt cu atât mai mari cu cât sunt mai importante schimbările survenite În definirea posturilor sau În manierele instituționalizate pentru accedere.” (Bourdieu, 1979, 337). În opinia lui G. Mauger, aceasta explică și de ce probabilitatea apariției unui nou „stil de generație” și a unor „conflicte de generații” este cu atât mai mare cu cât „dreptul de intrare, de accedere”, definiția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este adus foarte aproape de o lume Închisă a relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Spre deosebire de vecinătățile puternic instituționalizate din satele săsești sau de influență săsească (nachbarschaft-uri), analizate de autori precum H.H. Stahl (la Drăguș) sau Vintilă Mihăilescu (la Cristian), unitățile sociale din satele Apusenilor sunt mult mai puțin structurate. Definirea socială a vecinătății este variabilă funcție de densitatea caselor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai mică măsură, roluri sociale propriu-zise. Consecința este că între ordinea expresivă și cea funcțională a societății apar decalaje, fiecare își urmează propria logică de adecvare. Singura zdruncinată este ordinea expresivă, care, animată de individualizare, absoarbe identitățile specializate și le instituționalizează după ce s-au consumat conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura socială și de contextul cultural existent. Schimbările structurale ale tranziției au fost atât de ample, încât au oferit multiple deschideri pentru asumarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tip corporatist. Exemplele abundă în această privință. După vârsta de circa trei ani, copiii sunt preluați de grădinițe (uneori și mai devreme, în cadrul creșelor), iar apoi, până la vârsta maturității, se află în școli, astfel că socializarea este tot mai mult instituționalizată în organizații extrafamiliale. Tot mai multe femei sunt angajate în forme ale muncii salariate, urmându-i și uneori chiar depășindu-i pe bărbați. Fiecare familie este asociată cu un set de corporații și fiecare dintre noi intrăm zilnic, ca persoane
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii firmelor nu s-a oprit deloc, unele au devenit inter sau multinaționale. Familia a ajuns să fie complet separată de corporație, iar corporațiile au început să instituționalizeze multe dintre funcțiile tradiționale ale familiei (de la educație la cultură și de la economie la consum). Așa cum mai devreme școala preluase mare parte din socializarea familială, spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul XX, fondurile de pensii și politicile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
top-down, inițiativa și deciziile fiind localizate în principal la nivelul autorităților locale. Acestea au acționat uneori comprador, contribuind la menținerea statu-quo-ului. Traian Vuia Câteva exemple de inițiative locale sugerează o cultură participativă emergentă în acest sat periferic. Există câteva spații instituționalizate în care probele curente ale localității sunt dezbătute în mod obișnuit: cârciuma, în fața bisericii, după slujba de duminică, seara, pe băncile din fața casei. Blocarea proiectului de alimentare cu apă este un exemplu de cooperare, în ciuda faptului că în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de la Manchester (între care Richard Cobden și John Bright, oameni de afaceri proeminenți) și așa mai departe, principiul unic este laissez-faire; Herbert Spencer propunea o ideală greatest equal freedom, ceea ce ne amintește de dificultatea de a rezolva abstract și a instituționaliza ecuația modernității politice, în care fiecare dintre cei trei termeni - libertate, egalitate, fraternitate - tinde la valori absolute, nu rareori în detrimentul unuia dintre ceilalți doi sau al ambilor, ceea ce duce la arhitecturi politico-societale foarte diferite și cu geometrie variabilă, deschizând cutia
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Teme provocatoare și complexe, a căror tratare e mult îngreunată de un fenomen puțin înțeles: „contracultura” anilor ’60 nu a colaborat cu alte orientări cultural-ideologice americane pentru a făuri un curent critic moderat, „de centru”, ci a reușit să se instituționalizeze ca atare, a devenit idiomul societal critic cel mai comun. În consecință, pentru a merita astăzi eticheta „corectitudine politică”, trebuie să exprimi puncte de vedere din ce în ce mai radicale, cu atât mai mult cu cât nici revendicările inițiale de bază nu au
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vorba de mântuiți care nu se mulțumesc cu pacea interioară și spațiul privat, ci se duc în agora pentru a se bate cu pumnul în piept), și dau novicelui iluzia ieșirii glorioase din rând. Această formă de contracultură s-a instituționalizat oarecum după 1989, când în fond toți românii pot adera public la orice doresc, păstrându-și însă vehemența contestatară împotriva culturii oficiale, împotriva grupurilor deja consolidate, acuzându-le pe acestea din urmă de elitism și tactici conspiraționiste de recrutare, consolidare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1. Metoda brainstorming sau a asaltului de idei se desfășoară în mai multe etape, și anume: constituirea grupului de brainstorming, organizarea ședinței, desfășurarea sedinței, activitatea de brainstorming. Grupul de brainstorming nu se poate suprapune sau confunda cu nici o structură organizatorică instituționalizată într-o școală, cu toate că asaltul de idei ar trebui să constituie dominanta activității atât a consiliului de administrație, cât și a colectivelor de catedră, comisiilor metodice, consiliului pedagogic etc. Principalul scop al acestei metode este emiterea de idei și cu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în evoluție, să pună în evidență cauzele care compromit echilibrul lor, în vederea ameliorării condițiilor sociale și economice. Până în prezent, serviciile sociale au fost dezvoltate, în special, pentru a răspunde punctual unor situații de criză și au privit asigurarea unei asistențe instituționalizate pentru copii, persoane cu handicap și persoane vârstnice, model care, în cele din urmă, accentua izolarea persoanelor, și nu socializarea acestora. Ulterior au fost găsite forme alternative de asistare a celor în nevoie, ca, de exemplu, plasamentul sau încredințarea copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au putut fi contactați de către operatorii noștri) au rezultat o serie de constatări. Experiența instituțională Așa cum s-a arătat în metodologie, tinerii incluși în acest studiu au petrecut cel puțin 10 ani într-o instituție de protecție. Majoritatea au fost instituționalizați la vârsta de 6-7 ani, motivul consituindu-l, de cele mai multe ori, decesul unuia sau al ambilor părinți și dificultățile economice consecutive. Puțini dintre tinerii cărora li s-au luat interviuri detaliate au afirmat că au fost instituționalizați de la naștere. Tinerii s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
protecție. Majoritatea au fost instituționalizați la vârsta de 6-7 ani, motivul consituindu-l, de cele mai multe ori, decesul unuia sau al ambilor părinți și dificultățile economice consecutive. Puțini dintre tinerii cărora li s-au luat interviuri detaliate au afirmat că au fost instituționalizați de la naștere. Tinerii s-au raportat și au evaluat diferit experiența instituțională. Cei mai mulți au amintiri neplăcute, dar mulți consideră că viața din instituție a fost mai bună decât în mediul din afară sau, cel puțin, le-a oferit unele oportunități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Ploiești împreună cu alți 16 „colegi” din Centrul de Plasament Bușteni. Primăria le-a dat și un sediu pentru organizația lor. El nu vede nici o perspectivă pentru viitor; nu are nici o prietenă și nu se gândește la căsătorie. 2. H.M. este instituționalizat de la vârsta de o lună. A stat în instituție până la 20 de ani. Când a plecat, a avut numai hainele de pe el. În prezent, locuiește împreună cu patru colegi, într-o centrală termică. Câștigă numai cât să-și asigure strictul necesar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
context este indispensabil să evocăm „sistemul de securitate” propus de Kardiner (1947) și care se compune dintr-un ansamblu de conduite utilizate de indivizii aceleiași societăți pentru a înfrunta aceleași pericole și frustrări. Sistemul de securitate reunește măsuri de apărare instituționalizate la nivel social sau înscrise în psihismul individual, ca modalități obișnuite de reacție la frustrările induse de mediul social. 2. Conceptul de degajaretc "2. Conceptul de degajare" Conceptul de degajare sau mecanism de degajare (working-off mechanism) a fost introdus în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
important să pot împărtăși experiența trăită, să pot împărți greutatea pietrei de moară ce-mi atârnă de gât” (Ruffiot, 1990). Numim afiliere cu ajutorul comunității posibilitatea de a găsi un sprijin în grupul social, care a organizat și aproape că a instituționalizat această susținere în timpul unor perioade dureroase ale existenței umane: boala, apropierea morții, decesul unei persoane dragi. Vizitarea bolnavilor a fost întotdeauna considerată o datorie, iar religiile monoteiste o recomandau ca pe o datorie. Dufour-Gompers (1992) reamintește că iudaismul postulează prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
problema legitimității În societățile comuniste mature și că succesul sau eșecul lor final În obținerea unei influențe instituționale substanțiale se bazează, În mare parte, pe bazele schimbătoare ale autorității regimului”. Cercetarea de față documentează eșecul acestei pături sociale de a instituționaliza importanța sa socială crescândă și cred că asta poate explica În parte criza de legitimitate din ultimele două decenii ale regimului Ceaușescu și recurgerea acestuia la naționalism și cultul personalității. 1.1. Metodologie: o abordare a elitelor comuniste române din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]