397 matches
-
urce o treaptă sau chiar mai multe pe scara cunoașterii, a perfecțiunii. Acesta este tânărul viitorului, care știe să-și folosească talentul și mintea pentru realizări din ce În ce mai mari și mai frumoase În toate domeniile. Dar pentru aceasta am pierdut șirul instrucțional și educațional la o serie Întreagă de generații de tineri. Acesta este adevărul și cauza, v-am explicat-o. Și voi sunteți mulțumiți cu "ce dă Domnul". Care domn? Cei ce se vor stăpânii copiilor noștri și ai neamului nostru
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
vă lăsați toropiți de puterea celor care vă vor așa. Aflați de la mine că, de fapt, puterea este cu noi, nu cu ei. Încercați și veți constata singuri că am dreptate. Dar să revenim la analiza actualului sistem educațional și instrucțional. Ni se trâmbițează tare și prin toate mijloacele, ce realizare nemaipomenită este faptul că va Începe implementarea Învățământului general obligatoriu de nouă clase. Dar celelalte trei (10-11-12) care erau deja legiferate, unde le recuperăm și când? Acum să vedem În
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de a menține în stare de funcțiune infrastructura feroviară cu toate instalațiile fixe și echipamentele conexe preluate de la C.F.R., precum și activele imobile și materialul rulant utilizat pentru asigurarea pachetului minim social preluate de la C.F.R. Călători, potrivit normelor tehnice și prevederilor instrucționale din sistemul de transport feroviar. ... (2) Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1), operatorii economici vor desfășura activitățile de supraveghere, întreținere și/sau reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant utilizat, în conformitate cu drepturile și obligațiile ce le revin în calitate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233580_a_234909]
-
școlar constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, în conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula în cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară, concretizându-se, de la caz la caz, în proiecte de lecție, scenarii didactice, proiecte de activități educative recuperativ-compensatorii, planuri de lecție etc. 6.2. Curriculumul școlar în școala
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în construirea cunoașterii științifice / 144 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile / 171 6.5. Note specifice ale proiectării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile / 171 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste / 175 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă / 183 Capitolul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă și sumativ-integrativă vs. evaluarea cantitativă, standardizată); • conducerea educației (prioritatea leadershipului vs. managementul educațional), educatorul și perfecționarea educației (implicarea în acțiuni-formare-cercetare vs. experiența educațională). Demersul propus valorifică în argumentare nu numai studiul documentar actualizat, ci și experiențe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
față de instruire, cea a echilibrului între dimensiunile educației, cea a unității formelor educației, cea a parteneriatului în educație a factorilor, cea a recursului la "noile educații". În raportarea la metodologia educativă: macroparadigma curriculumului sau a alternativelor educaționale sau a designului instrucțional. În conceperea și realizarea învățării: macroparadigma centrării pe educat (pe învățare), cea a formării prioritare a competențelor, cea a curriculumului, cea a autoeducației, cea a învățării constructiviste. În analiza relațiilor în educație: macroparadigma interactivității educator-educat, cea a învățării prin cooperare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
informațional Actorii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus Paradigma centrării pe educator (pe predare) Metodele de învățare Paradigma priorității metodelor constructiviste în învățare versus Paradigma priorității metodelor clasice de predare-învățare Conceperea activităților Paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus Paradigma designului instrucțional Evaluarea Paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus Paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) Conducerea educației Paradigma priorității leadershipului versus Paradigma managementului educațional Perfecționarea educației Paradigma acțiunii-formare-cercetare versus Paradigma experienței educaționale Constatăm că o macroparadigmă se construiește din generalizarea caracteristicilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generarea reprezentărilor necesare memoriei de lungă durată, pentru favorizarea dispozițiilor învățării la fiecare educat, prin asumarea de noi roluri ale educatorilor. Exagerările (accentul pe conținutul dat, dirijarea excesivă, programarea strictă, referențiale standardizate, disciplina impusă) acestei conceperi a instruirii (prin design instrucțional) a generat nevoia afirmării priorității paradigmei învățării prin construcția cunoașterii, prin implicarea responsabilă, independentă sau prin colaborare a educatului în căutarea înțelegerii proprii, în condițiile facilitării, îndrumării, stimulării de către educator. Față de premisele create anterior, acum educatorii au nevoie de programe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ales procedurale, găsirea metodelor alternative de rezolvare. Educatorul sprijină autocunoașterea acestor aspecte, oferă consiliere, îndrumare, contexte adecvate. Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Contextul învățării Învățarea este influențată de factorii de mediu, inclusiv cei culturali, tehnologici sau de practici instrucționale, pentru că învățarea nu este pe un loc gol, ci într-un anume context organizat și valorificat de către educator. El susține interactivitatea educat-mediu, cu variabilele sale pentru a influența motivația și strategia gândirii, a apropia educatul de sarcinile de învățare prioritare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Principii Caracteristici. Consecințe Factori de dezvoltare și sociali Influențele sociale asupra învățării Învățarea este influențată de interacțiunile sociale, de relațiile interpersonale, de comunicarea cu ceilalți. Educatorul să faciliteze oportunități adecvate acestora, să încurajeze flexibilitatea gândirii, competențele sociale, colaborarea în contextul instrucțional, climatul stimulativ, automotivarea, autoreglarea. Diferențele individuale ca factori Diferențele individuale în învățare Ele definesc alegerea strategiilor, abordărilor, abilităților de învățare și au funcție prioritară în experiențele câștigate. Ele se referă la date ereditare, capacități, preferințe, valori culturale câștigate în mediul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și modul cum el însuși să devină responsabil de facilitarea acestor condiții, de alegerea metodelor și de sprijinul dat, căci nu-i mai poate doar transmite direct sau impune clasic un anume mod de învățare. Atunci intră aici: a) acțiunea instrucțională pe care o centrează pe educat (focalizarea pe învățare și nu pe predare, dezvoltarea activă a abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a aprecia posibilitățile de includere specifică a metodologiei constructiviste în cunoașterea/învățarea și la nivel școlar/universitar. Prin metodologia clasică, educatul ajunge prioritar la reprezentare, înțelegere concretă prin prisma a ceea ce îi transmite, explică, demonstrează profesorul sau manualul sau softul instrucțional, printr-o anume procedură "de predare" a unui pachet de informații, date, modele, experiențe de cunoaștere, documentare, prelucrare și o procedură de dirijare a învățării acestora (organizare, îndrumare, evaluare). Prin metodologia constructivistă adaptată pedagogic, educatul identifică, prin căutare individuală inițial
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizare a diferitelor construcții propriu concepute (în activități extracurriculare) și realizate, dar nu și durabile, la nivel mintal sau aplicativ, ca artifacte. Acestea aparțin construcționismului (S. Papert, 1991). Capitolul 6 Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional 6.1. De la planificare clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă Argumentarea schimbării de paradigmă și în problematica pregătirii, conceperii și realizării acțiunilor educative este adesea raportată general la consecințele racordării educației la determinările date de dinamica
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
extracurriculare) și realizate, dar nu și durabile, la nivel mintal sau aplicativ, ca artifacte. Acestea aparțin construcționismului (S. Papert, 1991). Capitolul 6 Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional 6.1. De la planificare clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă Argumentarea schimbării de paradigmă și în problematica pregătirii, conceperii și realizării acțiunilor educative este adesea raportată general la consecințele racordării educației la determinările date de dinamica dezvoltării societății, reținând câteva perechi de trăsături anatagonice
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
va recurge la a propune un scenariu riguros, pe obiective operaționale, strict determinat, detaliat, secvențial, cu termene și acțiuni precise, cu rezultate observabile și măsurabile standard, aceleași pentru toți educații implicați și interpretate teoretic, atunci va aplica modelarea specifică designului instrucțional, mult dezvoltată prin corelare cu programarea softurilor din tehnologia inteligenței artificiale. Dar dacă va aborda o manieră constructivistă, bazată pe interactivitatea cu educații, flexibilă în adaptare la specificul și dinamica activității și a clasei, cu utilizarea metodologiei specifice în îndrumarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
behavioriste, a găsirii condițiilor pentru o învățare eficientă și a construirii soft-urilor pentru programarea riguroasă a activității cu calculatorul, în anii '70-'80, s-a conturat și s-a dezvoltat chiar ca teorie în sine o nouă paradigmă designul instrucțional (Instructional Design ID), cu aplicații și în câmpul educațional. În acest demers, D. Leigh (1998) distinge trei etape în trecerea de la planificarea clasică la proiectarea actuală: • etapa clarificării pregătirii explicite a instruirii, de la J. Dewey până în anii '60, cu căutarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conceperea modelelor de ID sau a alternativelor metodologice de realizare practică, al valorizării evaluării formative, al acceptării reconstrucției proiective în baza reflecțiilor și a folosirii acțiunilor-cercetare, al sporirii interactivității educator-educat, al schimbării rolurilor acestor actori ș.a. 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării In fond, designul a exprimat la acea etapă tocmai un mod tehnologic, chiar ingineresc de a căuta oportunități pentru găsirea, construirea condițiilor psihopedagogice care să faciliteze cât mai eficient influențarea acțiunilor, pașilor pe diferite obiective ale educației
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a contextului, printr-o reflecție și revizuire continuă, • verifică valoarea unor alternative metodologice, • permite corelații variate interne și externe, între experiențe anterioare și anticipări, între formal și nonformal. În timp, s-au conturat cercetări interdisciplinare asupra teoriei însăși a designului instrucțional inițial (caracteristici, procese, metodologie, modelare, criterii de eficiență practică și dezvoltare, limite). În acest context, Ch. Reigeluth studiind evoluția problematicii (1999, pp. 12-14) insistă asupra unor probleme critice, privind înțelegerea a ceea ce nu este această teorie a ID. El semnalează
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de informare și învățare independentă. Fiind astfel formați chiar specialiști în acest sens și rămânând ca aspectul pedagogic specific proiectării educației școlare să capete altă fundamentare, concepere, aplicare, perfecționare, fiind confirmată noua paradigmă a proiectării educaționale. Paradigma inițială a designului instrucțional, în sensul behaviorist, a fost legată de problematica găsirii condițiilor de eficiență a învățării într-un context, mediu pedagogic riguros prescris, programat. Apelând la definirea detaliată a lui, în pregătirea activității pentru o temă de conținut dată, a devenit un
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care asigură flexibilizarea, diferențierea. Evoluția transformărilor paradigmei designului inițial o găsim ilustrată chiar în modificarea concepției lui Ch. Reigeluth asupra proiectării, după ce a sistematizat-o în 1983 (pp. 12-22) și a reconsiderat-o apoi în 1999 (pp. 1-8, 19-21): ► Designul instrucțional inițial: • oferă baza pentru construirea blocului acțiunii sau baza pentru stabilirea celor mai frecvente situații, • indică conceptele de bază incluse, necesare, pentru a defini elementele contextului antrenat (date psihologice necesare, strategii, metode, relații, acțiuni, agenți, situații, mijloace, reflecții, predicții, dificultăți
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
după parametri reali: mediul construit, elementele curriculumului, experiențe anterioare, particularități ale actorilor, resurse ș.a. De unde și eficiența, eficacitatea conceperii și aplicării lor merg pe o scară de la elaborare formală, standard, empiric, imitativ, respectat cu exactitate (de tipul planificare, plan, design instrucțional behaviorist), până la cel flexibil organizatoric și metodologic, adaptativ, potrivit noilor determinări, așteptări, evoluții. Pentru ilustrare a drumului către noua paradigmă a proiectării flexibile versus designul anterior, găsim interesantă o cercetare comparativă (Visscher-Voerman și Gustafson, 2004) asupra gradului de respectare în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectării flexibile, ca cercetare și rezolvare de situații-problemă în instruire, poate fi verificată și concretizată chiar prin apelul la paradigma alternativelor metodologice în perfecționarea formelor clasice (lecții) ale organizării activităților. Este un pas al educatorilor către trecerea de la planificarea, designul instrucțional behaviorist la afirmarea competenței proiective necesară în instruirea centrată pe formarea competențelor educaților. Într-o unitate de învățare, ca sistem (capitol, precizat în programa curriculară), lecțiile se definesc clasic după sarcinile dominante (pe categorii de obiective) ale activităților în parte
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]