30,710 matches
-
aveam decît să rămîn acasă. 24 ianuarie 2003. Tom Cruise, Gwyneth Paltrow și... cu mine Anul trecut Noua Zeelandă a fost una dintre țintele cele mai populare ale turismului internațional. Pentru globtrotterii iubitori de natură și dornici de aventură cele două insule erau mai demult în capul listei. După 11 septembrie 2001, frica de atacuri teroriste a mai motivat o serie de clienți. Americanii formează acum cea mai mare parte a turiștilor. Și, nu în ultimul rînd, la boom-ul pentru Noua Zeelandă
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
lui Wagner, la Bayreuth... Efectul economic global al ecranizării Inelelor în Noua Zeelandă nu trebuie subestimat. Printre altele țara a devenit un loc de atracție pentru producătorii de filme și iată că a și început turnarea unei alte megaproducții hollywoodiene. În insula nordică, la poalele vulcanului Taranaki, se filmează Ultimul samurai. Povestea ne duce înapoi în Japonia secolului al XIX-lea, dar Japonia însăși a fost prea scumpă pentru toate filmările. Așa că, tot ce s-a putut transfera se filmează în Noua Zeelandă
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
bate întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți îndoaie frazele către rosturi depășindu-ți înțelegerea. Ești mînat, împins în pînzele bombate (o!, vechile desene din cărțile cu aventuri maritime!), bălăcit în golfuri de insule feerice, cu vegetații în extaz, cu animale elegante, imperturbabile, cu nemaipomenite comori în văgăuni înflăcărate, în cratere vulcanice stinse... Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic, îți muștruluiește viața, îți înnoadă ața din ac, te bagă-n strădanii de păpădie
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
Alexandru Dohi după lungul tunel al excitațiilor-cazarme treceam printr-o pădure de remușcări lângă mine ședea un poem bătrân nu-mi era clar simțeam că e o insulă unde cărți înviate erau în carantină rănile erau cuțite din convingeri se făcea focul de gală o și ce serpentine între stări ba eram într-o mașină ba eram mașina miresme de vinete prăjite îmi suceau capul dintr-un film
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
farmec narativ, deși e prezent și el pe alocuri, cât printr-o putere seducătoare a exemplului și printr-o mare bogăție de informații. Autorul unanim apreciatei Bibliografii a literaturii franceze din secolele XIV-XVIII, stabilit la Santa Cruz de Tenerife, în insulele Canare, își amintește că în liceu colegii îi spuneau Cioară. Explicația o găsește în originea păstorească și transilvăneană a familiei. Strămoșii, ciobani, treceau munții cu turmele în Muntenia și ajungeau cu ele până în Crimeea. Oile negre se numeau laie sau
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
pe "marele solitar", într-o proza vie, directă, umoristica în sensul thomasmannian al cuvîntului. Amîndoi sînt "dereglați", adică romantici. Pe Cioran îl incită agresivitatea ei de Cezara posteminesciana ("Iubita agresoare...") și visează să fugă cu "iubita lui țiganca" pe "o insulă părăsita". Pe Friedgard Thoma o tulbură elegia "bătrînului domn" și, vicleana, i se prezintă că o fată ce trebuie dusă de mînă prin Paris (mozartianul Là ci darem la mano...). De aici și lungul impas donjuanesc în care curînd se
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
mă întâmpină cu "Bună ziua! Ce mai faci?" - și nu mi se pare deloc ciudat. Vorbim aceeași limbă, suntem de același sânge, deși ne despart peste două mii de kilometri. E o nedreptate istorică! De ce să trăim aici izolați, ca pe o insulă, departe de centrul nostru? Avem tot dreptul, un drept istoric, dreptul internațional, să pretindem un coridor, o legătură directă cu țara, un culoar prin Germania, prin Polonia, pe unde-o fi mai aproape, mai de-a dreptul... (Căci Marea Baltică nu
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
de-a dreptul... (Căci Marea Baltică nu mai exista.) Trebuie să obținem acest coridor prin Europa, trebuie să-l obținem cu orice preț, la nevoie chiar prin forța armelor! ... Ce vis curios! Afară începe să se lumineze de ziuă și ninge. Insula Liding abia se mai zărește. May O chema May. Nume de primăvară târzie. Avea priviri albastre, năsuc în vânt și buze de carne și fruct. Era înaltă, sinceră și subțire, dar amintirile ei sunau ciudat. Avea un copil lăsat în
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
Emil Brumaru Dragă Mugure, e o zi friguroasa. Scaunul tremura de vînt. O lumină ciudată, sosita dintr-o singură parte a cerului, albă, trecută prin filtre de lapte, îmi cade pe mîna și foaie. Am părăsit puțin "fortăreața". Pe insulă, ca de obicei, goana haotică a tramvaielor, autobuzelor, oamenilor. La anticariat, pe Lapusneanu, cele două vînzătoare mănîncă enorme felii de pîine cu parizer și rîd în neștire. Întors, trag scară după mine (casă scărilor!), îmi controlez cuvintele cu trei țevi
Vechi cotidian de gingasie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14768_a_16093]
-
ori pe Amalia Rodrigues. Habar n-am ce spun, pentru că nu înțeleg nici rusa, nici spaniola, nici portugheza și cu atât mai puțin criola, dar simt ce-i mână pe fiecare în cântec. Eram în Lanzarote acum doi ani - o insulă cu peisaj vulcanic în nord-vestul Africii, cea mai mică distanță la care m-am aflat vreodată de Capul Verde - când am citit vestea. “Cesária Evora, Barefoot Diva, Queen of Morna, Dies at 70″. Sodade, oi, sodade... Textul Ana-Mariei mi-a dat
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
făcut posibilă una dintre cele mai înspăimântătoare hecatombe ale secolului 20. Anul trecut am făcut prima incursiune în Asia de Sud-Est, în Regatul Thailandei. Am fost copleșit de acest tărâm spectaculos și n-am mai trecut granița în Cambodia. Într-una din insulele din est, mi-a căzut, însă, în mână o carte, pe care am citit-o pe nerăsuflate. Sunt amintirile din copilărie ale unei fetițe care avea cinci ani atunci cand kmerii roșii au cucerit Phnom Penh-ul și care a reușit să
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]
-
Dragoș Bucurenci N-am văzut foarte mulți câini în Thailanda, cu excepția unei insule frecventate mai mult de europeni și unde câinii par să facă parte din brandul local. Dar am văzut mate aproape la tot pasul. Cel mai adesea în curțile templelor, dar și prin gospodăriile oamenilor. Aici, însă, am fost surprins să
Pisicile siameze by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82538_a_83863]
-
au dat naștere comentariilor. La mulți ani și din partea mea! La mulți ani fericiți Dragoș! Sper că ai avut o zi minunată! La mulți ani! În primul rând, să trăiești...bine! Da’ parcă nu că la noi. Mai că prin insule ..unde-i mai alb cu albastru. Sau după preferințe, verde, dacă-i musai. La mulți ani musiu! Și mulțam de veste. Îmi place blogul tău și îmi plac și cei de la Okian. Uu-huu! Tu numai să scrii, ca noi comentam
Cadou by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82581_a_83906]
-
scopul poștarii a fost acela de a sugera posibilitatea rezolvării unui diferend juridic de talia delimitării maritime în Marea Neagră prin diviziunea egală a sumei contestate. Aici a fost necesar să se aibă în vedere coastele relevante,punctele de referință, prezența Insulei Șerpilor în zona de delimitare,prevederile convenției ONU privind dreptul mării, istoricul problemei etc. Pe scurt, jocurile acestea, desi foarte interesante, ar putea să nu se aplice atât de ușor “în everyday life” (așa cum promite cartea). Oricum, mulțumim Dragoș pentru
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
a întîlnit cu îmblînzitorul de albine și cu acordorul de piane la o cafea Capuccino. Cît despre îmblînzitorul de urși el stătea retras, în casa de la marginea pădurii și citea despre mierle, nori și nacele. Adeseori asculta ,Simfonia celor 12 insule" și-și spunea că o să se lase de meserie. Parfumul fragilor era însă irezistibil în acea seară. Iar umbra ursului se suprapunea perfect peste umbra lui. Cine pe cine îmblînzea oare? M-a cercetat un vis. Se făcea că sunt
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
vechi, cu conținut indiferent, doar pentru a decora biblioteci. Ioanide are și lecturi mai recente, de pildă Freud pe care îl califică, referindu-se la Complexul Oedip, drept "mare dobitoc". Probabil culmea raporturilor livrești ale personajelor este atinsă în povestirea Insula a lui Ioan Groșan. Un cuplu ajunge pe o insulă pe care sînt aglomerate cărți de tot felul și nu se poate exprima decît în citate. Cărțile formează, fizic, chiar relieful insulei. Noii Adam și Eva trebuie să-și adapteze
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
are și lecturi mai recente, de pildă Freud pe care îl califică, referindu-se la Complexul Oedip, drept "mare dobitoc". Probabil culmea raporturilor livrești ale personajelor este atinsă în povestirea Insula a lui Ioan Groșan. Un cuplu ajunge pe o insulă pe care sînt aglomerate cărți de tot felul și nu se poate exprima decît în citate. Cărțile formează, fizic, chiar relieful insulei. Noii Adam și Eva trebuie să-și adapteze dialogul la conținutul volumelor. În final, descoperă că insula însăși
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
raporturilor livrești ale personajelor este atinsă în povestirea Insula a lui Ioan Groșan. Un cuplu ajunge pe o insulă pe care sînt aglomerate cărți de tot felul și nu se poate exprima decît în citate. Cărțile formează, fizic, chiar relieful insulei. Noii Adam și Eva trebuie să-și adapteze dialogul la conținutul volumelor. În final, descoperă că insula însăși este o carte enormă a cărei primă frază e chiar incipitul povestirii Insula. Deasupra acestei fantezii, în raporturile personajelor cu cartea și
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
o insulă pe care sînt aglomerate cărți de tot felul și nu se poate exprima decît în citate. Cărțile formează, fizic, chiar relieful insulei. Noii Adam și Eva trebuie să-și adapteze dialogul la conținutul volumelor. În final, descoperă că insula însăși este o carte enormă a cărei primă frază e chiar incipitul povestirii Insula. Deasupra acestei fantezii, în raporturile personajelor cu cartea și biblioteca nu mai poate fi pus nimic. Ba nu! Există biblioteca virtuală cu fiecare carte accesibilă în
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
exprima decît în citate. Cărțile formează, fizic, chiar relieful insulei. Noii Adam și Eva trebuie să-și adapteze dialogul la conținutul volumelor. În final, descoperă că insula însăși este o carte enormă a cărei primă frază e chiar incipitul povestirii Insula. Deasupra acestei fantezii, în raporturile personajelor cu cartea și biblioteca nu mai poate fi pus nimic. Ba nu! Există biblioteca virtuală cu fiecare carte accesibilă în același timp unei mulțimi de cititori. Și despre ea se va scrie vreodată.
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
-i luminează uneori o rază verde venită din niște abisuri pe care viața, oricât de lungă, n-o să-mi îngăduie niciodată să le explorez până la capăt -, ,fermierii au început să-și descopere, de câțiva ani încoace, oile sfârtecate. Cum în Insulele Britanice prădătorii de talie mare au dispărut de mult - urșii, de secole, lupii, în secolul al nouăsprezecelea, exterminați cu o ferocitate demnă de o cauză mai bună -, cauza morții bietelor rumegătoare părea de neînțeles. Într-un Occident în care nu
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
explicîndu-ni-se ultimul cuvînt prin verdele pădurilor de pe țărm. Prima denumire oficială pe care a primit-o Brazilia a fost Vera Cruz (cu varianta posterioară Santa Cruz), doar mai tîrziu impunîndu-se numele actual, Brasil, cu o dublă trimitere etimologică: la o insulă imaginară medievală, descinzînd din imaginarul celtic al Călătoriei Sfîntului Brendan, și la un arbore prețios, pau-brasil, apreciat pentru lemnul lui roșiatic. Chiar dacă pau-brasil se numește verzino în italiană, ce motiv ar fi avut portughezii să boteze un teritoriu descoperit de
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
de mult, precum Nicolau (și nu Nicolao) Coelho sau Vicente Sodré (și nu Sodres), amîndoi morți la începutul secolului. în cursul amintitei întîlniri cu regele portughez, Magelan ar fi vrut, pasămite, să-l convingă de utilitatea rutei vestice spre Moluce, insulele mirodeniilor. Dar prin tratatul de la Tordesillas, Spania și Portugalia împărțiseră lumea în două emisfere, definite ca mare clausum. Drumul spre vest ar fi însemnat pentru portughezi traversarea ilegală a întregii emisfere spaniole plus a unei bune părți a emisferei proprii
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
părți a emisferei proprii, cînd drumul cel mai scurt și mai lipsit de primejdii era cel care urma ruta gamică, prin sudul Africii. în schimb, pentru vecinii portughezilor, această rută avea sens pentru că, închipuindu-și (incorect) la vremea aceea că insulele Moluce se aflau în emisfera atribuită lor, călătoria i-ar fi purtat numai pe ape dominate de flotele spaniole. Este motivul pentru care Magelan i s-a adresat lui Carol I și nu lui D. Manuel pentru celebra sa călătorie
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
care se poate deduce din roman trece, la dus, prin Madeira și golful Guineii, pînă în sudul Africii, de parcă navele ar fi urmat conturul Africii ca în navigația de cabotaj. în realitate însă, flotele, după ce făceau o escală obligatorie în insulele Capului Verde, descriau un larg arc de cerc pînă în dreptul coastelor Americii de Sud (prin extinderea acestui arc a fost descoperită Brazilia), apropiindu-se din nou de Africa doar în zona extremității ei sudice, unde se făcea o nouă escală pentru aprovizionarea cu
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]