1,112 matches
-
sunt competențele, ca resursă umană și care solicită o anumită concepere a curriculumului și o perfecționată metodologie de formare, ele fiind legate mai ales de conceptul de performanță. Obținerea lor presupune anumite acțiuni specifice de integrare, anumite sarcini de efectuat integrativ, anumite rezultate așteptate și apreciate prin evaluare sumativ-integrativă, care depind de raportarea la contextul, circumstanțele externe facilitatoare, nefiind suficiente numai scopul, proiectul, efortul propriu. Apoi performanțele nu se confundă cu succesul, pentru că reflectă calitatea obținută în raport cu așteptările, nu doar simpla
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite întrebări, probleme critice (de unde și terenul câștigat de către "științele educației"): cercetarea analitică sau filosofică sau speculativă sau istorică sau științifică sau etnografică sau narativă sau estetică sau fenomenologică sau hermeneutică sau teoretică sau normativă sau critică sau evaluativă sau integrativă sau deliberativă sau acțională sau interdisciplinară sau axiologică sau praxiologică sau managerială sau sociologică sau psihologică sau demografică sau ecologică ș.a. Desigur că în cadrul fiecăreia dintre aceste abordări, sunt manifeste diferitele lor concepții specifice, încât poate fi consemnată o mare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
actuale ale evaluării, rezultă că poate fi verificat, analizat, apreciat orice aspect intern sau extern care poate contribui la cunoașterea și eficientizarea formării, dezvoltării personalității educatului, din perspectiva viitorului său. De unde, practic evaluarea trebuie să fie globală, holistică, să privească integrativ diferitele aspecte ale formării, iar nu să se limiteze doar la aspecte particulare, care sunt etape, secvențe premergătoare, elemente corelate apoi, procesul evaluativ fiind unul care reflectă și paradigma complexității, a abordării în sistem, fără utilizări trunchiate, în sine, formal
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procesele și sursele achizițiilor în logica proiectării). Problematica formării competențelor este în centrul preocupărilor în definirea finalităților actuale ale educației (de corelat cu schimbările de paradigmă în acest sens, abordate mai sus), fiind considerate ca soluții și pentru această abordare integrativă a formării și pentru evaluarea din perspectiva cerințelor viitorului. Paradigma formării competențelor este prioritară acum, dar pentru evaluare interesează aspecte de fond: ► Evaluarea competențelor trebuie realizată ținând cont că are însă fațete multiple (Paquay, 2002, pp.13-21): • ca acțiune (a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățământul general) și alcătuiesc un "soclu" al acestora, al profilului de formare, din care derivă apoi competențe specifice, pe etape, pe grupe de discipline și situații reale sau devin puncte de referință pentru construirea curriculumului, a programelor, a proiectelor. ► Calitatea integrativă a competențelor științifice ca fiind de bază într-o societate a cunoașterii este raportată la (OECD, 2006, pp. 33-35): • identificarea problemelor de ordin științific (recunoașterea întrebărilor pe care le pune o investigare științifică, identificarea cuvintelor-cheie în cercetarea unor informații științifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative Evaluarea actuală, prin schimbarea calitativă a aprecierii rezultatelor, a proceselor ș.a., arată că valoarea ei esențială se află în interpretarea, în înțelegerea, în cunoașterea și analiza sensului ei fundamental formativ și integrativ, pentru că dă prioritate abordării ei ca (macro)paradigmă, din care rezultă apoi conceptualizarea prin prisma modelelor practice de realizare (Bonniol și Vial, 1997, pp. 25-29). Astfel găsim că ea arată mai mult apropierea de practica aprecierii, interpretării calității integrării achizițiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicat empiric, imitat, oficializat), invocat drept criteriu științific, indiferent de obiective, contexte. Dar rezolvarea și a nevoii de autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro)paradigmelor evaluării și a modelelor rezultate, ca instrumente practice (Scallon, 2004, pp. 24-25). Tabel 19: Schimbarea paradigmelor dinamica criteriilor Criteriul Noua perspectivă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
selectate și combinate (în 18 moduri de combinare): • după funcție (de orientare, de reglare, de certificare), • după modul de culegere a datelor (sumativă, integrată, descriptivă), • după interpretare (normativă, criterială). Iar interpretările asupra specificului, valorii acestora, consideră Roegiers în justificarea evaluării integrative, pot fi făcute astfel la nivelul axei verticale (axa sensului, de la control maximal la producția-maximală de sens) și al axei orizontale (axa punerii în aplicare, de la variabilitate maximă la singularitate maximă). Un alt cercetător avizat în temă, precum J-M
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
teoretic și practic: • evaluarea prin produse (prin măsurare, prin examinare docimologică), • evaluarea prin proceduri, ca gestiune (a reușitei, cea sistematică, pentru remediere, a categoriilor de sarcini de tip formator, cea reglatorie) și • evaluarea prin procese, pentru găsirea sensului educației (competențe integrative în situații reale complexe). Autorii găsesc că, interpretativ, cele trei (micro)paradigme explică rațiunile evidențierii lor interogațiile care se ridică asupra sensurilor promovate. Căci nu este ușor de conceput evaluarea și utilizarea diferitelor modele, într-o practică de evaluare instituționalizată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educație. Fiind nouă, ea cere o intensă cercetare a diferitelor ei probleme aplicative și deci de format o cultură a evaluării formative, la actorii educației (Lynch, 2003, pp. 1-7). Dacă educația actuală este dominată de paradigma formării competențelor, ca sens integrativ pentru dezvoltarea personalității, cu reconstrucția corespunzătoare a elementelor curriculumului, cu centrarea pe educat, atunci și evaluarea se concepe pe evoluția acestora, pe interpretarea calitativă a progresului lor, pe formularea de soluții necesare sprijinirii, îndrumării formării eficiente a lor. Pentru că însăși
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru corectarea evaluării formative, curente a fiecărui element în parte, care nu dă imaginea globală a dezvoltării, a nivelului învățării, dar arată unde sunt dificultățile, erorile de corectat, în raport cu obiectivul general și care se concretizează în evaluarea competențelor, ca element integrativ și orientat spre realitate al dezvoltării personalității. Pedagogia integrării achizițiilor în competențe terminale arată că nu se evaluează suma elementelor, ca în evaluarea sumativă simplă clasică, ci modul lor de combinare care dă ansamblul ca nou rezultat, ca obiectiv referențial
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și buletinul-fișă școlară finală pe competențe generale și specifice ale educatului. O asemenea nouă abordare a evaluării clasice sumativ-certificative a evoluat și ea, de la cea bazată pe măsurarea doar a anumitor achiziții pentru selecție, ierarhizare (cunoștințe, deprinderi, abilități), la cea integrativă (capacități, competențe, atitudini), ca o reflecție asupra valorilor formate (științifice, filosofice, sociale, etice, profesionale, spirituale ș.a.), necesare succesului socio-profesional de perspectivă. Este sursa esențială pentru a aborda uniunea tuturor achizițiilor transformate în competențe, reflectând unirea între așteptările societății și ceea ce
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
determinate prin raportare la două categorii de scopuri: pentru succes individual (realizare viitoare, afirmare individuală, participare activă, realizare socială) și pentru succes al societății (productivitate economică, procese democratice, coeziune socială și echitate, dezvoltare ecologică). Dar alături de aceste competențe-cheie, pentru aplicare integrativă s-au dovedit a fi încă necesare anumite capacități, atitudini: flexibilitatea, responsabilitatea personală, adaptarea creativă, autoconducerea și automotivarea, mobilizarea cognitivă, priceperi practice, atitudini și motivații pentru valori, plasarea într-o societate a cunoașterii, maturitate intelectuală și morală. Iar peste toate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
faptelor științifice, cunoștințe științifice, atitudini științifice, înțelegerea a diferite tipuri de texte. Dar și cultură matematică, cu valoare instrumentală: conținut matematic (spații, forme, variații, relații, cantitate, incertitudine), procese matematice, grupuri de competențe specifice (de reproducere, de conexiune, de reflecție). Cultura integrativă, activă, științifică rămâne domeniul major în societatea de azi bazată pe cunoaștere, pentru evaluarea nivelului de înțelegere a evoluției științei și tehnologiei cu rol tot mai important, afirmarea de interese și motivații, atitudini, competențe, distingerea între argumentarea științifică de cea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt mobilizate, transferate. În aceste acțiuni se măsoară, pe indicatori, nu atât elementele componente antrenate în sine, prin reproducere, cât combinarea, prelucrarea lor, ceea ce indică importanța definirii corespunzătoare a referențialului specific unei competențe, a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici: la ce nivel, cu ce elemente solicitate, în ce situații practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri de evaluare folosite anterior în procesul învățării (diagnostică, formativă, metacognitivă sau chiar sumativă pe criterii parțiale sau certificativă). ► Problema standardelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și integrative, de esență calitativă, nu mai poate fi raportată prioritar doar la paradigma evaluării sumative clasice, standardizate, pe criterii cantitative, cu o altă misiune. Totuși soluția standardelor este încă apreciată ca fiind valoroasă, mai ales la nivelul deciziilor instituționale (De Ketele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organice sau fiziologice, prezintă manifestări repetate de inadaptare la cerințele și exigențele programei școlare (de exemplu, copiii hiperkinetici, copiii traumatizați de mediul familial dezorganizat, copiii cu carențe afectiv-comportamentale). Pornind de la această realitate, pentru a realiza o intervenție educativă recuperatorie și integrativă eficientă este necesară o cunoaștere sistematică și diferențiată a particularităților de dezvoltare a capacităților de învățare ale fiecărui copil supus expertizării complexe în cadrul comisiilor respective (județene sau școlare). Rezultatul acestor investigații va constitui elementul central în jurul căruia se va alcătui
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
ordinii globale, Filipeștii de Târg, Antet. Garfinkel, Harold (1967), Studies in ethnomethodology. Englewood Cliffs, NJ, Prentice-Hall Geană, Gheorghiță (2005), Antropologia culturală. Un profil epistemologic, București,: Criterion. Gellner, Ernest (1983), Nations and Nationalism. Ithaca, Cornell University Press. Geertz, Clifford (1963), "The integrative revolution", în C. Geertz, Old Societies and New States, New York, Free Press. Geertz, Clifford. (1975), The Interpretation of Cultures. Selected Essays, New York, Basic Books. Gidens, Anthony (1979), Central Problems in Social Theory, Londra, Macmillan. Giddens, Anthony (1990), Consequences of Modernity
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atitudinea sa personală față de noi" (Shils, 1957:139-40). 24 "Așa cum o văd eu, societatea modernă nu înseamnă o mulțime singuratică [...] Nu este o Gesselschaft lipsită de suflet, egoistă, lipsită de dragoste, de credință, total impersonală și lipsită de orice forță integrativă în afară de interes sau coerciție" (Shils, 1957:131). 25 "Integrarea unei societăți mari prin atașament, altul decât cel la un sistem central de valori, a apărut în mintea mea ca o posibilitate" (Shils, 1957:135). 26 Vezi de exemplu The interpretation
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
programelor PHARE În domeniul protecției copilului și a managementului instituțiilor de protecție a copilului, precum și a unor organizații nonguvernamentale (Asociația FICE, RENINCO, UNICEF, Il Chicco, Bethany etc); o derularea la nivelul unor instituții a unor proiecte cu caracter preintegrativ și integrativ; o dezvoltarea inițiativelor integrative Între școlile speciale și școlile obișnuite; o organizarea și derularea cursului de formare "Educația Integrată a copiilor cu handicap" pentru cadrele didactice din Învățământul obișnuit. Astfel, s-a realizat: În 1996 integrarea individuală a unui grup
DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SPRIJIN EDUCAȚIONAL ÎN JUDEȚUL IAŞI – ASPECTE PARTICULARE ŞI LIMITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
protecției copilului și a managementului instituțiilor de protecție a copilului, precum și a unor organizații nonguvernamentale (Asociația FICE, RENINCO, UNICEF, Il Chicco, Bethany etc); o derularea la nivelul unor instituții a unor proiecte cu caracter preintegrativ și integrativ; o dezvoltarea inițiativelor integrative Între școlile speciale și școlile obișnuite; o organizarea și derularea cursului de formare "Educația Integrată a copiilor cu handicap" pentru cadrele didactice din Învățământul obișnuit. Astfel, s-a realizat: În 1996 integrarea individuală a unui grup de 12 fete (cu
DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SPRIJIN EDUCAȚIONAL ÎN JUDEȚUL IAŞI – ASPECTE PARTICULARE ŞI LIMITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
Învățare prin cauzele care le generează și pune accentul pe posibilitățile de intervenție și de prevenire (sunt analizate procesele implicate În Învățare și se stabilesc etapele necesare asigurării producerii achizițiilor prin asimilare și acomodare); abordarea comprehensivă, interdisciplinară (analiza de tip integrativ și interdisciplinar a dificultăților de Învățare): indiferent de gradul sau forma unei deficiențe sau dizabilități, orice copil poate Învăța. Dimensiunile consilierii În cazul dificultăților de Învățare se referă la: a. Informarea și abilitarea copiilor/elevilor și părinților cu cunoștințele necesare
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
dominante au fost declarate eretice. La un nivel care s-ar putea intitula macroevoluție, tendințele generale ale comunităților religioase par a fi înclinate spre diluarea formelor tradiționale de manifestare a religiei, spre diminuarea rolului clerului și spre apariția unor forme integrative de organizare. În opinia lui Willaime (2001), trăsătura caracteristică a situației religioase contemporane este disiparea credinței, perpetuarea unui nivel relativ ridicat de credință în comparație cu diminuarea apartenenței ecleziastice. "Slăbirea organizărilor instituționale ale religiei este urmată de o înflorire a formelor de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mare schimbare produsă până acum în cuprinsul istoriei intelectuale“. Putem aprecia că managementul reprezintă terenul de dispute al unui registru larg de opinii și poziții, care se întinde de la cele care îl consideră fără rezerve, o știință nouă, de factură integrativă , care se încadrează deplin în ansamblul celor recunoscute ca atare, până la cele care îi contestă un asemenea statut pretențios. Revoluția Managementului s-a extins rapid în lumea întreagă. Ea tinde să devină dominantă, cel puțin în idei și doctrine politice
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
mare schimbare produsă până acum în cuprinsul istoriei intelectuale“. Putem aprecia că managementul reprezintă terenul de dispute al unui registru larg de opinii și poziții, care se întinde de la cele care îl consideră fără rezerve, o știință nouă, de factură integrativă , care se încadrează deplin în ansamblul celor recunoscute ca atare, până la cele care îi contestă un asemenea statut pretențios. Revoluția Managementului s-a extins rapid în lumea întreagă. Ea tinde să devină dominantă, cel puțin în idei și doctrine politice
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]