464 matches
-
de epurări în rândurile PCUS. Pe plan ideologic, Stalin impune un „clasicism” sovietic în cultură*, cu abandonarea avangardismului în artă și în literatură în numele „realismului socialist”, iar, în istorie, cu o reabilitare parțială a țărilor care au făurit statul rus. Intelighenția este total înregimentată, regimul combinând lingușirea și recompensele cu constrângerile impuse „inginerilor sufletelor”. Stalin n-are încredere în nimeni și multiplică mereu organismele de control. NKVD - Comisariatul Poporului pentru Controlul de Stat - spionează toate administrațiile, în special armata, unde comandanții
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dependent la dictatura proletariatului. Se neagă implicit ideea unei etape istorice a capitalismului independent, național și democratic, subliniindu-se în același timp complicitatea burgheziilor locale cu imperialismul, în particular cu cel american. Revoluția din Octombrie are un profund impact asupra intelighenției latino-americane, comunismul bazându-se aici mai mult pe personalități decât pe o mișcare organizată. Tipograful Recabarren, fondator al PC chilian, îl întruchipează pe bătrânul lider muncitoresc trecut la bolșevism* și ale cărui scrieri și discursuri au drept axă centrală o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a publica, în 1960, Viață și destin, o valoroasă frescă istorică punând în paralel regimurile sovietic și nazist, se soldează cu confiscarea manuscrisului de către KGB. Secundat de ministrul Culturii, Furțeva, și de principalul ideolog al partidului, Suslov, Hrușciov supraveghează activitatea intelighenției, datoare, după ei, să reflecteze „rolul crescând al partidului în identificarea comunismului”. în 1962, acuzându-i de „formalism” și de „abstracționism”, el îi critică pe tinerii artiști care expun la Moscova, viitor focar al artiștilor ziși nonconformiști. în 1964, tânărul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în apartamente private sau chiar în parcuri - cum a fost cazul unei celebre expoziții pe un teren viran din Moscva, distrusă cu buldozerele în 1974, la ordinul autorităților -, fără să le mai pese de recunoașterea instanțelor oficiale. Acest divorț al intelighenției creatoare intervine pe fondul unor procese politice. La începutul anilor 1970, încurajată de amendamentul Jackson-Vanick și, mai ales, de cel de-al „treilea coș” al acordurilor de la Helsinki, începe emigrarea evreilor* sovietici, mai întâi înspre Israel și apoi spre Statele Unite
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de sovietici de origine germană și armeană emigrează. Regimul își înăsprește și el tonul: numeroși disidenți, printre care și creatori - Paradjanov, Stus, Vadim Delaunay, Amalrik, Gorbanevskaia - sunt trimiși în lagăre sau internați în aziluri psihiatrice. Represiunea este deosebit de severă contra intelighenției ucrainiene, care îmbină aspirațiile democratice cu ideea unei renașteri culturale naționale. Sub presiuni internaționale, puterea preferă să se debaraseze de sute de creatori „rebeli” obligându-i să emigreze cu o „viză evreiască” sau expulzându-i din țară. Multora dintre aceștia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
opiniei publice occidentale. în mai multe orașe europene, sunt organizate, cu concursul unor intelectuali vest-europeni, și îndeosebi a PEN Clubului Internațional, mai multe acțiuni contra represiunii și pentru libertatea de expresie. Această efervescență culturală și politică, urmată cu pasiune de către intelighenția sovietică, o prefigurează pe aceea a perestroikăi. Literatura și arta concentraționare Experiența concentraționară traversează întreaga istorie sovietică. Există mai mult de 1300 de mărturii repertoriate provenind de la prizonieri din lagăre și închisori, scrise între 1920 și începutul secolului XXI. Aceste
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care circulă sub forma samizdat sau a edițiilor străine în limba rusă - în particular, monumentalul Arhipelag Gulag al lui Soljenițîn, Povestirile din Kolîma ale lui șalamov, Viața și destin de Grossman - este un puternic instrument pentru trezirea conștiinței în rândurile intelighenției contestatare. începând cu anii 1970, aceste opere influențează puternic atitudinea intelectualilor și a opiniei publice din Occident. Sunt mai puțin cunoscute arta și teatrul Gulagului, unele exemple fiind totuși păstrate grației Memorialului și câtorva muzee din Gulag. Albumul Eufrosinei Kernovskaia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai pierde din aură, Mao Tzedun se află, în anii 1960-1970, în chiar centrul reactivării pasiunii revoluționare, mai ales odată cu Marele Salt înainte* și cu Revoluția Culturală. în democrații, în timpul evenimentelor din Mai 1968*, o parte a tineretului și a intelighenției este cuprinsă de entuziasm față de comunismul mitic al Chinei, al Vietnamului*, al Albaniei sau Coreei de Nord*. După moartea lui Mao și dezvăluirile despre tragicele consecințe ale megalomaniei sale, flacăra se întreține din mitul Cubei și al figurii lui „Che
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la victoriile asupra lui Napoleon și până la înăbușirea revoluțiilor din 1848, regimul este jandarmul Europei. în 1855, țarul Alexandru al II-lea își începe domnia sub semnul reformelor. O relaxare a cenzurii determină considerabila dezvoltare a presei, ceea ce provoacă entuziasmul intelighenției și a nobilimii luminate. în martie 1861, țarul dezrobește mai bine de 20 milioane de iobagi, dar nu le dă pământuri pe care aceștia trebuie să le răscumpere. Din acest moment se înfruntă trei mari curente: reacționarii care nu vor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atentat împotriva lui Alexandru al II-lea, fapt care declanșează o cumplită represiune și provoacă sciziunea organizației Pământ și Libertate. Câțiva hotărăsc să-și durifice acțiunea și înființează Voința Poporului - Narodnia i Volia -, organizație teroristă secretă, condusă de membri ai intelighenției și foarte centralizată, ierarhizată, disciplinată și compartimentată, care nu are decât un singur obiectiv: asasinarea țarului. La 5 februarie 1880, un atentat cu dinamită în palatul de Iarnă face mai mult de cincizeci de victime, dar nu pe țar care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stabilește o distincție strictă între „socialism” și „comunism”, primul ținând de modernitatea industrială, iar al doilea de arhaica egalitate comunitară. Catalogând însă opera lui Marx ca „socialistă”, el întărește bruiajul operat de acesta între cele două doctrine și prelungit de intelighenția social-democrată - rusul Gheorghi Plehanov sau germanul Karl Kautsky -, în rolul ei de interpret necomunist al marxismului*. între idealul de revoluție*, anticapitalism*, presiunea democrației* reprezentative și ascensiunea marilor reforme sociale, zorii secolului XX stau mărturie pentru această confuzie. Astfel, Jean Jaurès
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
întinde masa exclușilor, compusă din „oameni ai trecutului” și alți „indivizi periculoși social”, surghiuniți în imensul Gulag*, iar mai târziu, plasați sub controlul permanent al poliției politice*. între cele două, o vastă masă înglobează salariații din industrie și din agricultură, intelighenția, ținută la distanță, și, în sfârșit, pensionarii; puține diferențe salariale disting diferitele grupuri, pensionarii constituind populația săracă a societăților de tip sovietic, constrânsă adesea să exercite o muncă pentru a supraviețui. Ținând seama de acest egalitarism forțat*, școala devine repede
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ultimul său an de luciditate, deloc încântat de exilul* voluntar a sute de mii de ruși, fugiți de sărăcie și represiune, Lenin impune expulzările, silind la exil forțat (surghiun), în septembrie 1922, 160 de membri dintre cei mai cunoscuți ai intelighenției ruse. Teroarea sub Stalin Ca unul ce fusese printre principalii locotenenți ai lui Lenin, între 1917 și 1922, Stalin readuce teroarea la ordinea zilei începând din 1929 și o aplică la o scară nemaiîntâlnită. Dat fiind că decizia comună de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai puțin rușinoasă în care se instalase. Apariția, în 1997, a Cărții negre a comunismului, atacurile pătimașe cărora le-a fost țintă ne reamintesc, totuși, că dezbaterea franco-franceză este departe de a fi închisă și că, pentru segmente largi ale intelighenției, este nedemn să subsumezi unui concept comun fascismul și comunismul. în sfârșit, dacă majoritatea analizelor sunt de acord cu privire la natura autoritară a regimului generalului Franco, în Spania, și a doctorului Salazar, în Portugalia, ele consimt, de asemenea, să îl înscrie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
parte implicit, percepțiile și convingerile, În cursul unor biografii marcate de raporturi Întotdeauna speciale și active cu multiple grupuri de apartenență sau de referință, trecute sau actuale. Formulări mai neutre se bazează pe sociologia cunoașterii și evocă apelul la o „intelighenție fără atașamente” (Karl Mannheim) sau la un „câmp social” constituit din „ansamblul locutorilor și receptorilor, al dispozitivelor și al procedurilor, având reguli proprii de funcționare și vehiculând semnificații diverse” (Pierre Ansart). Toate aceste construcții servesc drept bază pentru acțiunea colectivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și marxism, Légitime défense, Înființată de Etienne Léro, Jules-Marcel Monnerot și Gilbert Gratiant, cărora li se va alătura René Ménil. Damas se Împarte Între L’Etudiant noir și Légitime défence. Nu trebuie lăsată la o parte nici efervescența manifestată de intelighenția franceză. Mai Întâi Malraux, care, În textul său sclipitor intitulat La Tentation de l’Occident (1992), analizează problema raporturilor Occidentului cu celelalte civilizații (Malraux, 1992, p. 27) ă „Fiecare civilizație”, spune el, „formează un model de sensibilitate” ă, punând În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu se formează decât În cursul celei de-a treia etape, la sfârșitul secolului al XVIII-lea: izbucnește un război fiscal care determină conflicte Între state din ce În ce mai stabile; „militarismul de stat” și conscripția duc la politizarea conceptului de „Popor”. O „intelighenție radicală” Începe să glorifice poporul, invocând principii universale care trec peste barierele de clasă. Poporul și democrația liberală sunt percepute ca două fețe ale aceleiași medalii, alcătuind o „structură politică” ce domesticește clasele active și le Înăbușă pornirile rebele. Cea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dificultate, nu de favorizații soartei, va rămîne o componentă esențială a personalității eroului, care, prin intermediul cercurilor de elevi pe care le frecventa sau al cenaclului de liceeni, iar mai apoi al cercurilor revoluționare, se va apropia de curentul ce domina intelighenția rusă a timpului. Revoltatul din naștere împotriva nedreptăților are acum ocazia de a-și fundamenta atitudinea prin documentare foarte serioasă, dar și prin raportare la situația socială pe care el o cunoștea. Se conturau două poziții, determinate pe de o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
În frunte cu cel care a trebuit „să plece” primul, artizanul politicii externe din ultimii ani ai lui Dej și din primii ai succesorului său, inteligentul și, se pare, cinicul - dar și pedantul! - Ion Gheorghe Maurer!...Ă Dar... de ce oare intelighenția noastră, ce număra Încă, În ciuda valului tot mai masiv de emigranți culturali, nume sonore și valoroase, de ce oare nu a reușit, făcând front comun, să opună dictatorului tot mai „nebun”, Înconjurat de nulități și părăsit În ultimul deceniu de fruntașii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a luat sfârșit interesantul „Cenaclu de luni”, matrice a unei părți semnificative a generației optzeciste!... Interesant e că aproape același sfat l-am dat, cam după un deceniu, la una dintre ultimele mele Înapoieri În țară, altor doi „corifei” ai intelighenției românești, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, pe vremea aceea, evident, mult mai puțin cunoscuți și, mi se pare, și ceva mai respectuoși față de noi (Nichita și cu mine, de exempluă, de la care așteptau un sprijin cât de cât, dacă nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ascuțit spre dimineață Între Dinescu, Pleșu și cu mine, de față fiind și Liiceanu; discuție În care cei doi, la reproșul meu că „nu fac nimic” semnificativ pentru a da un semn cât de cât concret al rezistenței noastre, a intelighenției, Pleșu sau Dinescu mi-a răspuns, cu ironie detașată, că „gândesc ca un turist!”, adică nu vreau să mă implic decât de la distanță! Era adevărat, nu mai voiam să mă implic după experiența dezastruoasă pe care am trăit-o la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
discurs În care afirmam următoarele: - Da, dragii mei, se pare că noi, mândri și valoroși scriitori români, ne-am cam păcălit În calculele pe care ni le-am făcut cu... „nea Puiu”, domnitorul nostru din ultimele două decenii. Noi, grămăticii, intelighenția de pe aceste plaiuri, ne-am aranjat totdeauna cu domnitorul și mi-aduc aminte de unul dintre argumentele regretatului meu prieten Ivasiuc - e drept, nici el un ins de prea mare consecvență și curaj civic, dar să nu uităm că a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În ciuda eforturilor pe care le făceam pentru a „Înțelege” că altele erau reflexele și situația intelectualilor Într-o țară ieșită cu greu și cu imense sacrificii din ruinele războiului (cu ajutorul „Planului Marshal”, printre alteleă, nu puteam Înțelege militantismul pro-marxist al intelighenției germane. De altfel, Însăși această intelighenție germană din Vest se găsea, În marea ei majoritate, Într-un fel de dispută cu politicienii ei, mai ales cu cei de dreapta, cei din succesiunea bătrânului Adenauer, care, ca și De Gaulle În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru a „Înțelege” că altele erau reflexele și situația intelectualilor Într-o țară ieșită cu greu și cu imense sacrificii din ruinele războiului (cu ajutorul „Planului Marshal”, printre alteleă, nu puteam Înțelege militantismul pro-marxist al intelighenției germane. De altfel, Însăși această intelighenție germană din Vest se găsea, În marea ei majoritate, Într-un fel de dispută cu politicienii ei, mai ales cu cei de dreapta, cei din succesiunea bătrânului Adenauer, care, ca și De Gaulle În Franța vecină, pusese bazele nu numai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mass-media (decenii la rând, Evreii au avut prioritate În primirea de licențe pentru ziare și posturi de radioă. Împărțirea În două a teritoriului german a fost și ea resimțită ca o „pedeapsă”, dar toate acestea nu au fost suficiente pentru ca intelighenția - și asta spre onoarea ei! - să se considere „absolvită” de erorile grave ale trecutului politic, uman și militar. Dar nu această „vină”, acut resimțită, m-a determinat să mă Îndepărtez de țara și cultura strămășilor mei pe linie maternă, a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]