489 matches
-
adică cei patru pereți ai propriei locuințe sau micile "ghetouri" de libertate, gen restaurantul Uniunii Scriitorilor, unde puteai să spui orice, cu condiția ca, odată ieșit în stradă, să-ți ții gura închisă". Deci o altă comportare decît cea a intelighenției din Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia. O insuficiență de curaj, o comoditate a disensiunii care se complăcea pe de o parte în ideea "rezistenței prin cultură" (reală, dar neîndestulătoare), iar pe de alta în protestul confidențial, consumat într-un spațiu ce
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
ar putea, oare, ca toate aceste "anticipări", fără îndoială, adevărate și legitimate de lectura atentă a operei, să cadă sub incidența unei ideologii protocroniste, vestejită vehement în chiar pagina următoare de către Antonio Patraș? (,Din păcate, figurile de prim-plan ale intelighenției noastre, când n-au avut curajul să tempereze asemenea triviale manifestări, au dat parcă și mai multă apă la moară politrucilor apărători ai virtuților neamului, alimentând cultul strămoșilor și al poetului național cu acea nesimțită invenție numită protocronism." - p. 11
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
în special texte ca Scrisori deschise către Andrei Pleșu sau Scrisoare deschisă către Gabriel Liiceanu după lectura Jurnalului de la Păltiniș. În rest, „intelectualii români par să confirme, prin urmare, teza neomarxistă a lui Karl Manheim: alcătuiesc o freischwebende Intelligenz, o intelighenția fluctuantă, care își face iluzia că urmărește țeluri superioare, dar care se dovedește, în realitate incapabilă de a înfăptui obiectivele cele mai banale” (Bene vixit qui bene latuit... România: intelectualul lipsit de putere). Cât de actuale sau inactuale sunt opiniile
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
de acord că "e foarte bun". Să-i reținem numele, pe care l-am dori și în paginile revistei noastre. *JURNALUL LITERAR a împlinit un deceniu de serie nouă, prilej cu care adăugăm la aprecierile și complimentele făcute de crema intelighenției române actuale, publicate în numărul din ianuarie, urările noastre colegiale și asigurarea că sîntem cititori fideli ai "revistei de opinie și atitudine intelectuală", în special pentru "recuperările" ei materializate și în volume foarte interesante ale personalităților exilului. În nr. 1-2
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
aplicării ei căzînd numai și numai asupra unor lideri “aruncați la lada de gunoi a istoriei”, cum s-ar fi rostit Troțki. O atare perspectivă se corelează cu goșismul odinioară redutabil, la ora de față încă îndeajuns de rezistent, al intelighenției occidentale, care manevrează un marxism “de cabinet”, așa cum într-un laborator s-ar efectua riscante experiențe cu potențiale arme bacteriologice. În vreme ce împotriva extremei drepte se îndreaptă toate fulgerele, neintroducîndu-se nici o prescripție împotriva celor ce-au săvîrșit orori sub flamura ei
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
veacuri de arbore genealogic -, pe șleau, beneficiind de o constituție morală cu mult peste cea fizică. Dar și aceasta va rezista unor probe de neomenească presiune. Are prieteni mai vârstnici și din propria-i generație, pășește în primul eșalon al intelighenției de după cel de al doilea război mondial, în acei puțini ani de până la totala întunecare culturală, este, mai precis, o conștiință, exponentă a unei culturi/civilizații în directă comunicare cu mari culturi tutelare - în care se cuprinde și cea rusă
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
spre deosebire de alte părți, nu se bucură nici de sprijinul opiniei publice".18 Probabil că, în ceea ce privește populația simplă, Custine avea dreptate, dar cert este faptul că simțul onoarei și spiritul cavaleresc au fost inoculate în rîndul ofițerimii, al aristocrației și al intelighenției ruse. În epocă, moda duelului ajungea la Iași din Paris, dar nu neapărat direct, ci prin Petersburg, dacă nu chiar prin... Chișinău. În 1821, în urma măcelurilor și a jafurilor făcute de eteriști și apoi de armata turcă, foarte multe familii
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
că citez. Iată: "Deși scriitorii, profesorii, actorii și istoricii au devenit figuri dominante ale noilor democrații, nu cred că intelectualii doresc să facă front comun contra politicienilor și oamenilor de afaceri, contra revoluționarilor și agenților secreți, contra funcționarilor și clericilor. Intelighenția ar putea învăța meseriile acestor oameni; dar ele vor rămîne întotdeauna doar anexe ale profesiei sale de bază, aceea de a înțelege. Iată de ce nu cred că intelectualitatea e direct interesată de puterea politică sau economică. Ea va rămîne întotdeauna
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
barometru al condiției vieții obștești, normalitatea acesteia fiind legată de menținerea tradițiilor. Încălcarea lor a dus la ceea ce Vasile Băncilă a numit cu regret „declinul sărbătorii”. Explicabil, comuniștii au fost vrăjmașii sărbătorilor religioase, ca și a unora naționale, pe cînd intelighenții areligioși ai globalizării au intervenit cu „pseudovalori, văduvite de duh”, simple petreceri sau manifestări erotice. De acord. Am însă o rezervă atunci cînd Alexandru Surdu susține că mulți intelectuali, „printre care și Constantin Noica, au preferat supliciul comunist, decît fuga
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
fac parte cîteva, devenite, din nefericire, recurente în istoriografia românească postcomunistă, indiferent de autori, unii români alții străini. Autoarea cărții este și ea convinsă de precaritatea instituțiilor politice românești din interbelic. Ea scrie bunăoară: "Bascularea părții celei mai briliante a intelighenției românești din anii '30 spre o mișcare bazată în chip expres pe o mistică a crimei și a sîngelui constituie una din aventurile cele mai fascinante ale istoriei intelectuale din secolul XX" (p. 85). Am întîlnit afirmații asemănătoare la Catherine
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
determinată a literaturii încearcă a deversa granițele acesteia, deplasîndu-și „centrul de interes“ în cadrele „științelor umane“ sau în tehnologie. Un witz al lui Andy Warhol sună astfel: „Astăzi adevărații artiști sunt medicii și antreprenorii“. În Franța, audiența maximă în mediul intelighenției n-o mai au scriitorii ci, conform unei anchete a revistei Lire, încă din 1981, specialiștii în „științele omului“ precum Levy-Strauss, Michel Foucault, Raymond Aron etc... Care e atitudinea lui Al. Mușina în raport cu acest fenomen generator de derută cu toate că suficient
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Subiect „franțuzesc“ Primul roman scris de Milan Kundera în limba franceză, „Lentoarea“, reconstituie, amestecând planurile temporale, un vodevil francez din secolul al XVIII-lea, plin de aluzii sarcastice la adresa „intelighenției“ pariziene contemporane. Cu ironie, Kundera demistifică excesele noilor ideologii la modă în Occident. Milan Kundera: Lentoarea. Editura Humanitas, 2004, București. Preț: 150 000 lei. Arta de a vinde Marketingul este arta creării unei valori veritabile pentru client, nicidecum modul de
Agenda2004-30-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282697_a_284026]
-
Dar cum să ne explicăm excesele de zel, faptul mai ales că și atunci cînd adevărul a început să iasă la lumină (vezi cazul Kravcenko, mărturiile lui Suvarin, Koestler și ale altora) ba chiar să fie simțit pe propria piele, intelighenția de stînga, din Franța de pildă, dar nu numai, a preferat să ignore cu desăvîrșire niște fapte incontestabile, încondeind dezvăluirea lor drept propagandă antisovietică dușmănoasă și debitînd în continuare aceleași stereotipii inepte, aceleași șabloane lozincarde și fanatice? B. - Jean-François Revel
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
cheltuiala statului (...). Numai scriitorul, ca scriitor, nu poate rîvni de la stat nimic niciodată. Soarta scriitorului nu interesează pe nimeni, cu toate că de opera lui, cartea, profită permanent toată lumea și în primul rînd statulť". Poate că ar fi necesară o redresare a intelighenției românești, care de atîtea ori, inclusiv după 1989, s-a dovedit incoerentă, "indecisă în opțiuni, servilă și aservită dogmelor, cu rare, dar cu atît mai semnificative excepții". Care categorie, în consecință, adăugăm noi, nu și-a putut impune cerințele, n-
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
cu educație umanistă fostului boxeur cu educație fizică de excepție este reluat demonstrativ în acest contrast între spirit și materie, binom constitutiv al filozofiei de viață a acestor opuse definitorii, regimul polițienesc cu funcționarii săi hârșiți în rele și o intelighenție tot mai vocală cu idei liberale. Trandafirașul înscrie în emblemă, sub rosa, dubla condiție a misterului și a confidențialității constitutive oricărei organizații secrete cu propria ei gnoză. În primul caz, este vorba de ceva ce depășește posibilitatea de înțelegere a
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
fără a exagera, intelectualul a fost pus într-o stare de umilință, considerat ca ceva inutil și chiar dușmănos. Dar performanța n-a atins-o decât comunismul rusesc, prin ostilitatea față de știință și filosofie, prin modul de reprimare brutală a "intelighenției". Bolșevicii, observă lucidul și perspicacele eseist, vorbesc de sus, cu mare superioritate, despre intelectuali, ignorând că înșiși creatorii socialismului (Marx, Engels) făceau parte din această categorie, care, în decursul istoriei, a creat ideile, tehnica, religia și politica. Disprețul comuniștilor se
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
sunt menționate de fiecare dată când se fac investigații și percheziții legate de atacurile teroriste. Ceea ce arată că dincolo de motivele politice există și o motivație mai adâncă, pe care intelectualii occidentali nu vor sau nu pot s-o înțeleagă. Orbirea intelighenției din Vest în fața unor pericole precum cele sesizate mai sus e proverbială. În 1993, când apărea cartea lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor, oricine încerca să citeze părerile acestuia era taxat de către forțele corectitudinii politice drept un retrograd, un xenofob
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
analiza sociologică schițată de Watt cu privire la Polonia. Întrebarea lui Milosz fusese de ce marxismul și stînga n-au "prins" în Polonia de imediat după primul război. "Polonia nu este o națiune a maselor", răspunde Watt. Este mai degrabă o "țară a intelighenției funcționărești", avînd ca ideal de viață pe acela al "nobilimii rurale". "Pan Tadeusz era Biblia și Iliada Poloniei." Țăranii polonezi "au fost totdeauna pătrunși de cultura nobilimii rurale" și "la urma urmelor, idealul țăranului polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
valorii estetice de celelalte, blamînd "acel spirit sămănătorist al confuziilor", ce renăștea în Ardeal "ca o permanență, ca o stare de spirit retrogradă și profund dăunătoare evoluției artistice". Reacțiile au fost diverse, pe un cadran mergînd de la respingerea ritoasă din partea intelighenției tradiționale pînă la aprobarea unor critici importanți precum, firește, adresantul, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, cel din urmă socotind că actul tinerilor sibieni deschide "larg porțile penetrației criticii estetice lovinesciene dincolo de Carpați", și dezaprobînd, la rîndul său, "lipsa gravă a
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
contradictorie, a lui Nae Ionescu scindează încă, dramatic, conștiința critică românească. Pe de o parte, se vorbește despre "escrocul de catedră", "cabotinul", "vîndutul", ba chiar "imbecilul" (sic!) Nae Ionescu, așadar despre un ins profund nociv, un soi de Rasputin al intelighenției noastre, care n-ar fi ezitat a recurge chiar la plagiat (ca și cum ar fi fost vorba de cărți scrise cu propria mînă și destinate tiparului, iar nu de niște cursuri rostite, pe care alții le-au transcris și editat!). O
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
eliberării în afara căreia adevărul rămîne intruvabil. Tramei spirituale a existenței d-sale i se suprapune, cu o emoționantă fidelitate, traiectul unei biografii ce, treptat, s-a înălțat către adevăr, în climatul unor vicisitudini politice care inhibau, deformau atîtea conștiințe ale intelighenției preocupate în cele mai multe cazuri de soluțiile purei supraviețuiri individuale. Cadru didactic al Universității din Cluj, Doina Cornea s-a văzut silită a participa la "cursurile" de marxism-leninism, sinistru mijloc de contrafacere a conștiințelor, o participare căreia i-a dat inițial
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
al II-lea, pe pagina întîi a ziarului, ne indică importanța mare pe care o avea tînărul redactor în redacție, precum și încrederea și prețuirea pe care i le acorda Nae Ionescu. La fel, ne sugerează importanța lui Sebastian în lumea intelighenției bucureștene. Cînd Sebastian s-a lamentat mai tîrziu, în Jurnal, în 19 decembrie 1937, că în cîțiva ani a pierdut tot, inclusiv "o situație" ("A pierde o situație - Cuvîntul"), ar trebui să înțelegem că el plîngea nu după o slujbă
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
a lui Toynbee; la noi, Neagu Djuvara este principalul continuator al acestei linii de gândire, fapt deloc de mirare câtă vreme istoricul român și-a făcut doctoratul chiar cu Raymond Aron) și Alienarea intelectualilor (în care se referă la locul intelighenției în societatea franceză a anilor '50, la dezbaterile de idei din Fran-ța și comparația cu tipuri de intelectuali din alte țări - în special cei britanici - precum și la "religia" intelectualilor francezi). Ce relevanță mai poate avea astăzi citirea unei cărți scrise
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
un sat bucovinean va crea, cu timpul, obișnuința tehnicilor de lucru pentru cunoașterea, în adîncime, a satului românesc în interbelic. La încheierea ei, vestitul Mac Constantinescu a amenajat, în sălile seminarului, prima expoziție sociologică, de mare succes nu numai în intelighenția bucureșteană, dar și în cadrul pavilionului românesc al expoziției de la Barcelona. Totodată, la Institutul Social Român a fost programată o sesiune științifică importantă, în care, proaspăt înființată, Asociația Monografiștilor s-a afirmat strălucit, deși ea n-a durat, ca timp de
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
veritabil, sunt binevenite paginile pe care i le dedică Lepenies în cartea sa, în capitolul „Trădarea cărturarilor în Germania: o atât de blândă colaborare”, unde adjectivul „blând” e catifeaua menită să indice slaba capacitate de rezistență, lipsa de caracter a intelighenției germane în perioada nazismului și a comunismului. Cine vrea să înțeleagă totalitarismul european nu poate decât să facă apel la istoria obscură a obedienței intelectualilor germani într-o țară tăiată, după 1945, în două de Aliați. Simpla studiere a economiei
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]