500 matches
-
le cunoaște). Însă perspectiva îi pare promițătoare prin performanța de a ajunge la un răspuns la problema amintită. Lucrarea are un scenariu clar și coerent și acest lucru se vede în articularea capitolelor într-o structură unitară, care îi conferă inteligibilitate și facilitează lectura. Stilul este adecvat, cu nuanțări personale, relevante pentru contribuțiile autorului cărții. Perspectiva pluridisciplinară a abordării integrează cunoștințe din istoria matematicii, filozofia științei, ontologie, epistemologie și logică. Tema abordată a fost puțin tratată în literatura internațională de specialitate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
alternativă distinctă extrem de semnificativă de a conferi sens evenimentelor. Teoreticienii paradigmei narative, în frunte cu Fisher, sugerează că "povestea constituie o formă fundamentală de înțelegere umană care dă direcție percepției, evaluării și cunoașterii"579. Din perspectivă ontologică, forma narativă concepe inteligibilitatea ca pe "un produs al unor relații coerente între situații, subiecte și evenimente", în timp ce adevărul constituie "o proprietate care se referă în primul rând la narațiune și numai în al doilea rând la propoziții"580. Din punct de vedere moral
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în baza, pur și simplu, a relațiilor de producție: ""Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă într-o formațiune socială, cu alte cuvinte, o contradicție a cărei inteligibilitate depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un conținut legat în mod clar de clasă (socială - adăugirea mea)"687. Ca subiect
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
infra-atomică, desfășurarea și devenirea sa cosmică"850. Complexitatea ne face sensibili la lucruri neliniștitoare pentru gândirea clasică: incertitudinea, incompletitudinea, imperfecțiunea, dezordinea, ambiguitatea, obscuritatea, misterul, antinomiile etc. În fața ei, gândirea simplificatoare poate să-și desfășoare arsenalul de metode și tehnici necesare inteligibilității, punând în ordine fenomenele, respingând dezordinea, îndepărtând incertul. Însă acest lucru, susține Morin, riscă să elimine celelalte caractere ale complexității, limitând extrem de mult gândirea, dacă nu cumva făcând-o să fie una mai curând oarbă 851. Se deschide nevoia unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a putea pune un diagnostic fără echivoc. Osmoza ei cu știința clasică a permis acesteia dezvoltarea unor puteri manipulatorii formidabile. Atât realitatea cât și gândirea debordează logica aceasta deductiv-identitară pe care s-a constituit paradigma clasică occidentală. "Există breșe de inteligibilitate în real, inaccesibile logicii. Există breșe în sistemele noologice cele mai coerente. Există breșe și derapaje logice în deducție și există carențe în logica identitară", afirmă Morin, iar acest lucru îl determină să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lucrurilor"890. Din perspectiva paradigmei identitare, tipul acesta de gândire ascunde un fel de iraționalitate sau o falsă știință, lucru cu care Wunenburger nu este de acord. Nu există, în opinia sa, "un singur regim de raționalitate discursivă, de inteligibilitate științifică". "Dimpotrivă, se pare că dualitudinea poate să hrănească o altă știință, nu a cantității, ci a calității, nu a abstractului, ci a concretului, nu a diferențelor slabe sau tari, ci a diferențelor subțiri, labile, nodale. (...) Privind realul în funcție de o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
comandă oare, se întreabă filosoful francez, să transcriem complexitatea pluralistă și antagonistă în registre unidimensionale, garanții ale reprezentării lor clare și distincte și ale unei verbalizări funcționale?"896. Wunenburger încearcă să arate că aceste condiții nu sunt norme absolute ale inteligibilității și că trebuie să se meargă spre o "pluralizare a procedurilor de reprezentare și enunțare", spre o "spargere a modelului logico-gramatical" al gândirii identitare 897, spre o logică și gramatică a complexității, care să înglobeze acele scheme și figuri pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
forțelor. "Mijlocul" acestui sistem dinamic este așadar, simultan, starea cea mai conflictuală și cea mai paradoxală" (Ibidem, p. 185). 888 Ibidem, p. 228. 889 Ibidem, p. 229. 890 Ibidem. 891 Ibidem, pp. 230-231. 892 "Revenirea spre marile principii ale unei inteligibilități a complexului, luat ca atare, întoarcerea la inspirația energetismului, a polarității, a ambivalenței, chiar a logicii terțului inclus, nu par să implice o nouă delimitare între știința clară și știința obscură, între o gândire riguroasă și o gândire neclară (...), între
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formală și conceptuală pot asigura coerența teoretică a unui domeniu. 3.1.1. Descriptiv și normativ Orice demers filosofic interogativ are drept scop, prin natura lui și prin situarea reflecției într-un orizont metafizic, lămurirea condițiilor de posibilitate și de inteligibilitate ale unor concepte categoriale și principii întemeietoare. În acest sens, prin asumarea domeniului conceptibilității, filosofia este o construcție conceptuală normativă a cărei robustețe depinde de coerența internă și rigurozitatea derivărilor raționale. De aceea, în raport cu faptele, filosofia își permite să construiască
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2. Eliade folosește aceeași expresie într-o notă extensiv analitică și justificativă din Jurnal: „...este un «roman-roman», adică se poate citi, în timp ce critica și elita literară se interesează îndeosebi de o epică fracturată,dezarticulată, scrisă, dacă se poate, la limita inteligibilității semantice. (...) Un «roman-roman» - cum e Noaptea de Sânziene - li șcelor care refuză orice «formă» care le-ar putea aminti de Universul spiritual în care nu mai credț se pare un anacronism. Ceea ce le convine - deși poate nu le place întotdeauna
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
9 2. Un gen literar aparte / 9 Abrevieri și referințe / 13 Introducere / 15 1. Science-fiction: explorarea unui domeniu / 15 1.1. Domeniul / 15 1.2. Scopurile / 16 1.3. Imaginarul SF / 16 2. Imaginar științific și tehnic / 18 2.1. Inteligibilitate și plăcere / 19 Capitolul 1: Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback / 21 1. Imaginarul înainte de Renaștere / 22 2. După Renaștere / 23 3. Epoca "noului miraculos" / 26 4. Primul Război Mondial și perioada de după / 31 5. Pasul spre crearea genului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
va duce la schimbarea modului nostru de viață? Unicul răspuns, cel tehnologic, va fi oare capabil să asigure supraviețuirea speciei umane? SF-ul se nutrește din aceste întrebări, devenite pertinente grație legăturii pe care o păstrează cu actualitatea. 2.1. Inteligibilitate și plăcere Pentru a fi inteligibil și seducător, un text SF, trebuie să păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de identificat: există o "natură" socială, a oamenilor care știu să scrie și să vorbească franceza (cancelaria regală, societatea cercurilor de conversație); o "natură" a locurilor de întâlnire și comunicare (salonul, curtea regală); o "natură" a instituțiilor care fac posibilă inteligibilitatea francezei (regalitatea); o "natură" a unui teritoriu simbolic, centralizat în jurul capitalei (Parisul). "Geniul" nu e doar o colecție de procedee, de tehnici ale limbajului promovate ca opere, ci o țesătură complexă care mobilizează în jurul producției de literatură o întreagă societate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este, într-adevăr, spre deosebire de europenii din Vest la care totul își urmează liniștit cursul, cu ordine și disciplină, o limbă sălbatică, confuză, liberă, boemă, tânără, o limbă orală, schimbătoare, concisă, rapidă, nepăsătoare, dialectală, transversală, cosmopolită. Este o limbă a cărei inteligibilitate este constituită de către germană, dar care, paradoxal, este intraductibilă în germană (dar este traductibilă în alte limbi) pentru că sub cuvinte aparent asemănătoare semnificanții sunt radical diferiți. Faptul cel mai remarcabil în acest discurs al lui Kafka este că idișul este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gestului operațional la nivelul semnificării cuvântului. Dialectica sacrului și profanului în Occident a dat câștig de cauză operaționalului, sau, cum spune un postmodern ca Jacques Derrida, fonocentrismului și logocentrismului. Ceea ce un logos gândit mitic drept cauză primă ne propunea ca inteligibilitate semnificantă a lumii în temeiul responsabilității a fost înlocuit de inteligibilitatea pe care logica, limbaj al operaționalității umane, o propunea în temeiul determinării, a jocului cauzelor și efectelor, a diferenței dintre esență și aparență, suprafață și profunzime, origine și descendență
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Occident a dat câștig de cauză operaționalului, sau, cum spune un postmodern ca Jacques Derrida, fonocentrismului și logocentrismului. Ceea ce un logos gândit mitic drept cauză primă ne propunea ca inteligibilitate semnificantă a lumii în temeiul responsabilității a fost înlocuit de inteligibilitatea pe care logica, limbaj al operaționalității umane, o propunea în temeiul determinării, a jocului cauzelor și efectelor, a diferenței dintre esență și aparență, suprafață și profunzime, origine și descendență, creator și creatură. Dacă ni se cere acum să ne reamintim
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aparență, suprafață și profunzime, origine și descendență, creator și creatură. Dacă ni se cere acum să ne reamintim de logos-ul vechilor greci, o putem face numai întrebîndu-ne care este "logos-ul" lumii noastre, ce anume asigură lumii noastre astăzi inteligibilitatea atâta, câtă o are. Oameni ai modernității târzii, știm astăzi că istoria este plurală. Știința dominantă a modernității, discursul cunoașterii susținut instituțional, nu este decât una din vocile posibile și reale în istorie. Alături de ea, alături de discursul oficial al cunoașterii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tematizări a numit vocile imaginarului. Ceea ce a fost inițiat programatic de iluminism a devenit realitate mai ales pentru epoca de după filosofia kantiană, pentru atât de pozitivistul secol trecut. Desigur și pozitivitatea sa a fost anturată de cunoașteri pentru care inteligibilitatea lumii se construia altfel decât prin modelul logic al determinismului cauzal. Ocultismele, ezoterismele și teozofia secolului trecut aparțin și ele contramodelului unei cunoașteri susținută de semnificare și bazată pe interpretare. Dar o astfel de inteligibilitate nu a rămas exclusiv de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
anturată de cunoașteri pentru care inteligibilitatea lumii se construia altfel decât prin modelul logic al determinismului cauzal. Ocultismele, ezoterismele și teozofia secolului trecut aparțin și ele contramodelului unei cunoașteri susținută de semnificare și bazată pe interpretare. Dar o astfel de inteligibilitate nu a rămas exclusiv de cealaltă parte a baricadei în raport cu discursul oficial al științei. Deja prima jumătate a secolului nostru cunoaște o răsturnare remarcabilă de poziții în istoria cunoașterii științifice. Iată ce ne spune Claude Levi-Strauss, unul dintre cei mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a-și construi identitatea. Grecii s-au identificat ca greci excluzând barbarii, creștinii excluzând păgânii, iar omul modernității i-a exclus pe omul primitiv, arhaic și pe bolnavul psihic, pe lângă exclușii anteriori, copilul și femeia. Temeiul acestor excluderi a fost inteligibilitatea pe care grecii o întemeiau pe limbă, creștinii pe credință iar modernii pe logică. Raționalitatea întemeiată pe semnificativ e mai amplă decât toate celelalte, anterioare. Se poate deja constata efectul ei în lărgirea traductibilității, a comunicabilității culturii actuale în dialogul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca și sunetele, există doar în mintea noastră, în a doua tematizare, în care logos-u\ a devenit logică, raționalitatea definește principiul de construcție al realului, conform cu derivabilitatea, respectiv calculabilitatea a ceea ce este real pornind de la principii și utilizând reguli valabile. Inteligibilitatea realului, felul în care înțelegem realul depinde de modul în care l-am construit. Omul este cel care conferă raționalitate lumii, nu invers, dar autonomia activității spiritului e susținută de o coincidență principială cu realul. Apoi, omul conferă raționalitate lumii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
depinde de modul în care l-am construit. Omul este cel care conferă raționalitate lumii, nu invers, dar autonomia activității spiritului e susținută de o coincidență principială cu realul. Apoi, omul conferă raționalitate lumii prin ceea ce poate face, deci această inteligibilitate legată de gest este una operațională. Desigur, putem deduce în mai multe feluri realitatea. Dar în spatele tuturor raționamentelor noastre se ascunde, de fapt, determinarea cauzală, nomologică. Dacă derivăm rațional ceva, o facem printr-o deducție în cele din urmă cauzală
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la o coerență cauză-efect, prin adecvarea mijloacelor la scopuri. Este semnificativul invocat de Levi-Strauss compatibil cu aceste conotații ale raționalității? Putem adică găsi un alt logos de tăria logicii din cea de a doua tematizare, care să confere lumii o inteligibilitate semnificantă? Pentru început vom spune că în discursurile oamenilor există și alte figuri decât cele logice, ale raționamentelor: tropii retoricii. Puzderia figurilor retoricii se poate restrânge la două forme fundamentale: metafora și metonimia. Să ne reamintim că, în Traumdeutung, Freud
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin comunicare, prin semnificare și lucrul este numai un semn printre semne. Semnul este primordial pentru că lumea nu există decât în măsura în care există limba, iar cunoașterea este relativă la comunicare pentru că ordinea comunicării este prealabilă cunoașterii. Logos-ul lumii noastre este inteligibilitatea semnificantă, întemeiată de limbă, de existența sistemelor semnificante. El se întemeiază pe 15 codaj-decodaj, metaforă-metonimie, analogii arhetipale și diferențe pertinente și totul este dat în simultaneitate. Se neagă astfel ontologia profunzimii și originii tot așa cum criticismul kantian negase mai vechea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în care omul împrumuta semnificațiilor carnea și sângele său este că semnele sunt și forțe. Acum Textul este Lumea și sensul metaforei este că lucrurile, forțele au numai o consistență de semne. Este adevărat că logos-ul care fixează norma inteligibilității lumii noastre s-a întors din nou la semne dar el se joacă acum cu semnificații dezamorsate. 16 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul) Chiar dacă o istorie mitologizantă a oricărei discipline teoretice tinde să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]