52,225 matches
-
a beneficiat de un lider al tinerei generații de dirijori români: Tiberiu Soare a reușit performanțe într-un timp scurt, în poate prea puține repetiții cu formația instrumentală. Din fericire, toți membrii Ansamblului Profil - instrumentiști remarcabili - s-au pliat rapid intențiilor dirijorale, transmise cu eficiență, cu mintea limpede și sintetică și gesturile precise ale lui Tiberiu Soare. Cunoscând impecabil cele două partituri, el a știut exact ce să ceară, cât și cum să repete pentru a obține efectul maxim de la Ion
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
insinuarea jenantă că m-aș apropia „de tribun” prin ceea ce scriu. S-ar putea ca beneficiarul flatantelor epitete să se supere! Dacă până aici a fost vorba de-o contradicție filologică, de-aici înainte va fi vorba de proces de intenție și fals grosolan. Manipulând cu rapiditate textele și contextele, cu scopul delegitimării intelectuale („Băiețică ăsta nu știe ce spune!”, cam așa s-ar traduce precizarea lor) autorii indignatei puneri la punct susțin c-aș fi scris că în același Raport
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
însuși. Povestea ne spune că, la aproape douăzeci de ani de la evadarea lui din Krochmalna, celebrul cartier al sărăcimii evreiești din capitala Poloniei, Aaron Greidinger (pe care prietenii îl alintă cu apelativul „Țuțik”, băiețandrul) se întoarce acolo, dar numai cu intenția unei descinderi turistice. Însoțește o actriță a teatrului idiș, Betty Slonim, sosită din America și dornică să se scalde, pe parcursul unei promenade, în „pitorescul” mizeriei acelui furnicar de oameni. Acest capriciu îi rezervă însă tânărului condeier un impact care-i
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
adaugă deseori „tocmai atunci când nu avem habar de un lucru tocmai atunci îl definim mai bine.” (Arta poetică) De aceea, toate povestirile lui Borges sunt cel mult niște virtualități. Posibilele sensuri ar putea fi valide (căci, la urma urmei, nu intenția autorului ne interesează - o spune chiar Borges) numai dacă realitatea pe care se pliază ar fi ea însăși autentică. Lucru însă perfect iluzoriu, ne atrage atenția Borges. Povestirile lui sugerează, dar nu sunt decât jocuri de oglinzi, castele de nisip
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
Să nu-mi spuneți să pensiile sînt mici fiindcă știu.” Ceea ce sună cu totul altfel decît invitația cinică: „Să nu-mi spuneți că pensiile sînt mici!” despre care dl Năstase se plînge că i-ar fi fost atribuită cu rea intenție. Poate că așa o fi, totuși nu ne putem decît minuna că atîtea ziare l-au citat trunchiat pe premier. * Nici n-am apucat să deplîngem bine situația de la secția română a postului de redio BBC că am aflat o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
de puține calități, regii Franței s-au descurcat de minune. Există și cîteva excepții, bineînțeles. - Tocmai la excepțiile astea mă gîndesc și eu, draga mea. De pildă, la Ludovic al XVI-lea. A fost un om de treabă. A avut intenții și inițiative bune. - Poate c-a fost un prostovan, spuse Marie. - E posibil, admise Pépin. Dar uite că-l înțeleg, deși provenim din familii diferite. Pînă la un punct, cred că sînt exact ca el. Încerc să-mi dau seama
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Ceea ce spui va fi greu, dar dacă regizorul înțelege el însuși ideea, s-ar putea strădui ca acest lucru să se întîmple. S-ar mai putea înlesni înțelegerea dacă înainte de fiecare reprezentare s-ar oferi cîteva explicații despre ideile și intențiile scriitorului. După cîteva astfel de reprezentări va exista un program în care trei sau patru persoane vor comenta ideile lui Eliade și metodele literare din diferite puncte de vedere. - Credeți că ar trebui „operată” o selecție a textelor sale literare
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
primul rând pe cunoașterea reciprocă.” 1 Chiar dacă nu stau de vorbă cu noi, același sfat se impune a fi dat și politicienilor români. Cu atât mai mult cu cât nici chiar noi, intelighenția de bună-credință și cu cele mai bune intenții, nu suntem întotdeauna scutiți de acele derapaje, sechele ale vechilor mentalități, mai sus amintite, contrariante pentru preopinent. Astfel, bunăoară, până și dl Pomogáts Béla evită să privească în ochii istoriei maghiare atunci când conchide, poate prea peremptoriu, că de vină pentru
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
o idee limpede despre forma accentuată de dativ a pronumelui reflexiv. În tratate și manuale diferite este indicată uneori forma sie, alteori sieși, adesea ambele („își spune sie / sieși”), într-o ordine despre care nu este foarte clar dacă reflectă intenția normativă a autorilor sau mai curînd constatarea unor tendințe ale uzului. În Gramatica pentru toți (ed. a II-a, 1997, p. 168), Mioara Avram își manifestă preferința pentru sie: „Formele accentuate de dativ sînt puțin întrebuințate în limba contemporană, ceea ce
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
Iliescu. Măcar această certitudine s-o avem: că România ultimilor treisprezece ani a beneficiat de-o admirabilă continuitate întru lașitate, compromis și nemernicie. Altminteri, ar fi fost greu ca un grupuscul de aventurieri ce se laudă în gura mare cu intenția de a trimite România în barbarie și izolare să fie tratat cu duhul blândeții. Calculul făcut de toată golănimea ce s-a perindat la guvernare e nu doar cinic, ci și autodistructiv. E vorba, în fond, de oameni ce s-
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
Tudorel Urian Lista lui Holban Un foarte sumar cuvînt introductiv (Aveam de gînd) lămurește foarte puțin în privința intențiilor programatice și a metodei care stau la baza impozantului op al criticului ieșean Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane. Relația aproape contradictorie dintre articolul hotărît din titlu (nu „o istorie a...”, „o posibilă istorie a...”, „contribuții la o istorie
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
la lucru tot ce avea mai potrivit. “Last but not least”: Corul. El este personaj multiplu, poporul însuflețind în replică această poveste uluitoare pe care o trăiește. Muzical (dirijorul Stelian Olariu este mereu artistic-eficace) și în dramă unde a captat intențiile grandilocvente ale regiei, le-a interpretat pe seama lui cu o poftă individualizată de a juca. Mă întorc la prietenul meu, care îmi spune: “Tu iubești muzica! Pe mine m-a interesat Spectacolul!” Ada Brumaru O interpretare plastică Un punct care
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
decodăm forța impactului într-un anumit tip de societate. Chiar dacă în exces pe ici, pe colo, și în special la nivelul dimensiunilor, al raporturilor proiectate parcă pentru un spațiu cu respirație mai mare, în care să se citească limpede fiecare intenție, interpretarea regizorului mi se pare că duce distribuția, cel puțin, pe drumul suplu al modernității, că inerțiile de toate felurile au fost, în sfîrșit, dizlocate. Marina Constantinescu
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
un Ministru al Culturii) a pledat, convingător, pentru descentralizare și imparțialitate în judecarea "produselor" culturale. "Votul", a mai precizat doamna ministru, trebuie să le aparțină întotdeauna celor care creează cultura, nu celor care o gestionează. Și-a anunțat, de asemenea, intenția de a fi foarte transparentă în gestionarea banilor (puțini) de la buget și foarte perseverentă în atragerea unor fonduri suplimentare. Dialogul local-național și cel public-privat se numără, deja, printre prioritățile ministerului. Alte decizii supuse dezbaterii au fost cele privind Fondul Cultural
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
este echitatea absolută", " Când încetăm să mai fim copii, am murit deja", " Nu căutați formule obscure sau mistere. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie pură" ș.a.m.d. Astfel, idei și pagini inedite se constituie într-o prețioasă dovadă a intențiilor lui Brâncuși de a-si adună într-un ansamblu reflecțiile, probabil în vederea publicării. De pildă, un manuscris cuprinzând cugetări poartă chiar titlul de Aforisme, scris cu cerneală neagră în partea superioară a paginii,. Aș mai sublinia importanța unei afirmații-concluzie a
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
cerneală neagră în partea superioară a paginii,. Aș mai sublinia importanța unei afirmații-concluzie a Doinei Lemny, ce dobândește semnificația unei noi perspective asupra "scrierilor" brâncușiene: "Volumul impresionant de note de atelier ne determină să ne întrebăm dacă artistul nu avea intenția să redacteze o autobiografie. Totul pare cu atat mai contradictoriu cu cat Brâncuși nu înceta să repete apropiaților săi că nu voia să se scrie despre el în timpul vieții". Aflăm astfel că Brâncuși a schițat mai multe încercări autobiografice pe
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
intitulată Oglinzi ale invizibilului/ Miroirs de l'invisible, pentru a aduce în discuție și conotațiile exploatate de marketingul comercial pentru cateva simboluri brîncușiene: "În anii din urmă, formele imaginate de artist s-au Ťreîncarnatť în obiecte de consum investite, în intenția creatorilor lor, cu o plus-valoare de ordinul inefabilului, grație referinței la universul Brâncuși: gentile de damă Nina Ricci, montate pe o pagină de publicitate că două elemente ale Coloanei fără sfârșit; Torsul de bărbat, ca flacon pentru parfumul NEMO de
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
la Discovery și Animal Planet" (domino.kappa.ro). Sensul cantitativ-intensiv provine, destul de transparent, din ideea de efort, de străduință pentru atingerea unui scop; ironia familiar-argotică e așadar produsă de aplicarea expresiei la procese și situații care nu implică strădanie și intenție. E posibil ca la actuala răspîndire a locuțiunilor care cuprind cuvîntul greu să fi contribuit și unele analogii cu engleza (în echivalări: "pur și simplu Ťhard workerť (care muncește din greu)", lumeam.ro), dar structura prepozițională e caracteristică limbii române
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
Să-mi reproșez că am fost cum sînt? Nu pot să mă gîndesc la o femeie fără să nu mă gîndesc la altă femeie. Una credea că o iubesc și cealaltă credea că o iubesc. Le iubeam deopotrivă. Fără rea intenție. Le cădea bine la amîndouă. Și mie. Dar era și complicat. Trebuia să-mi împart timpul. Să-mi inventez pretexte. Trebuia să cumpăr de două ori pe atîtea flori. Trebuia să fac duș de două ori. Nu aveam voie să
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
împînzit de secte dubioase, conduse de cîte un guru insolit. Toate acestea sună cît se poate de cunoscut în urechile unui român mediu informat. Această montură epică foarte la vedere, din elemente care au ținut prim-planul în mass-media deconspiră intențiile parodice și satirice ale autorului. Dincolo de întîmplările propriu-zise miza romanului cade/ar trebui să cadă pe construcție și stil, ca rod al unei complicități posibile între narator/autor și cititor. Naratorul îi face uneori cu ochiul cititorului, îl trimite pe
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
mult, cu prenumele artistic, "omul care nu a zîmbit niciodată" numindu-se în acte Joseph Francis Keaton - n.n.) ar părea omu' care rîde dacă s-ar afla prin preajmă" (p. 64). Hazul acestei cărți provine din ceea ce ar putea fi intențiile parodice ale autorului. Spun "ar putea fi" pentru că nu sînt cu totul convins că autorul și-a gîndit romanul ca pe o parodie. În textul de promovare a cărții de pe ultima copertă, George Arion indică explicit două chei de lectură
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
faptică" cum pompos îl descrie Breban). Mai întâi aspectul așa-zis ideologic. Memoriile se vor o radiografie mai lejeră a anilor '60-'70, cu foarte multe digresiuni ajungând deseori în prezent, și a propriei cariere (volumul se deschide cu mărturisirea intenției de a reabilita acest cuvânt) ca expresie a vocației și luptei intelectualului ambițios cu vicisitudinile istoriei. Din cauza acestei permanente relaționări - subiectul pare de fiecare dată celălalt -, ambele nivele ale Memoriilor sunt ratate. Radiografia epocii, deopotrivă literare și politice, este plină
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
o nouă specie de porci care mănîncă bare de fier și granule de beton, populații de cîini apatici și hămesiți, schelete de pui care, aduse în gros plan, par monumentale rămășițe de brontozaur. Dar indiferent de ce am vedea și dincolo de intențiile și de onestitatea celor care ne arată, noi nu încetăm să privim televizorul ca pe un hublou, ca pe o fereastră deschisă spre exterior, ca pe o transparență în ultimă instanță. în aceste condiții, cineva trebuia să spună: destul. Și
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
sunt de incriminat: "în susținerea ideologiei legionare (susținere mai degrabă morală), el plutește printre abstracțiuni, convins că singura soluție ar fi purificarea spirituală, efect probabil și al studiilor sale de indianistică. Să recunoaștem că autorul Profetismului românesc nu depășea bunele intenții creștine, care, întâmplător, coincideau și cu unele precepte ale Gărzii de Fier, ca sectă religioasă. El se găsea din punctul de vedere al doctrinei politice (oricât ar fi respins conceptul) în pură utopie." în cele două articole ale lui Al.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
nu explică de sub dominația cui vrea el să elibereze pe cine, rămâi cu impresia că Macedonul este un fel de campion al corectitudinii politice care vrea să izbăvească oamenii de prejudecăți, impunându-le mentalitatea lui iluminată prin forța armelor. În pofida intențiilor lui bune, popoarele nu vor să se unească și chiar îi opun rezistența. Nici macedonenii nu vor să participe la marea unire pentru că ei sunt rasiști, pe când Alexandru transcende aceste prejudecăți - dar îi numește "barbari" pe cei cuceriți. Nici măcar nu
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]