915 matches
-
despre cum poate fi acesta dedus, ci despre reducția la fenomen, în acest sens discutând despre fenomene reduse transcendental și valorificând esența. Husserl propune metoda fenomenologică 92 pentru a descifra problema reprezentării din perspectiva conștiinței, susținând că aceasta este întotdeauna intențională și eliminând distanța dintre subiectul reprezentării și obiectul acesteia 93. Intenționalitatea conștiinței este cea care are capacitatea de a crea obiectul prin faptul că îi construiește sensul și se raportează la el în funcție de acesta. Din acest punct de vedere, fenomenul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și eliminând distanța dintre subiectul reprezentării și obiectul acesteia 93. Intenționalitatea conștiinței este cea care are capacitatea de a crea obiectul prin faptul că îi construiește sensul și se raportează la el în funcție de acesta. Din acest punct de vedere, fenomenul intențional este actul de a conferi sens. Într-un comentariu legat de problema obiectului în concepția husserliană, Emmanuel Lévinas susține că acesta nu este pentru filosoful fenomenolog expresia unui realism oarecare, "obiectul apare determinat de structura însăși a gândirii care are
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pol de identitate pe care ea îl pune"94. Astfel, Husserl nu are în vedere situația obiectului în cadrul realității și nici realitatea acestuia, ci sensul pe care îl dobândește în cadrul procesului reprezentațional. În termenii lui Alexandru Boboc, prin "ideea conștiinței intenționale este pusă în umbră definitiv concepția conștiinței-oglindă, trecându-se la o abordare cu adevărat modernă a întregii problematici a cunoașterii"95. Edmund Husserl distinge între imaginea-lucru, imaginea-obiect și imaginea-subiect, în opinia filosofului fenomenolog acestea două din urmă dobândind sens numai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Din acest punct de vedere însă, raționamentul lui Braudel rămâne ancorat în consecințele pe care le generează răspunsul omului religia și încearcă să explice particularitățile civilizațiilor pe baza reprezentărilor religioase. Fiind un proces reprezentațional neconștientizat, dar și un proces mental intențional, imaginea moștenește traseele speciei peste care suprapune achizițiile existenței individuale. Imaginea devine o sinteză între inconștientul colectiv și inconștientul individual pentru că poartă în nucleul ei arhetipul, conștiința socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sedimentat peste inconștientul colectiv și cuprinde conținuturile personale ale omului și achizițiile existenței individuale. Inconștientul personal este amprenta individului care orientează traseele moștenite. În acest sens, imaginile sunt expresia atât a inconștientului personal, cât și a inconștientului colectiv, determinând conștiința intențională. Pentru Jung, inconștientul este una din cele mai de preț resurse ale umanității, întrucât în interiorul acestuia poate fi găsită înțelepciunea colectivă a speciei umane, care funcționează asemenea unui program care îl ajută pe individ să răspundă provocărilor vieții. Cu toate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
52 Din punctul de vedere al lui Patrick J. Geary, Maurice Halbwachs nu a putut vedea parametrii politici ai conturării memoriei colective, considerând că aceasta era o creație naturală a unui grup lipsit de interese, în timp ce istoria era un proces intențional și manipulator. (Ibidem, p. 10). 53 Pierre Nora, Lawrence Kritzman, Arthur Goldhammer, Realms of memory, vol. I: Conflicts and divisions: rethinking the French past, New York, Columbia University Press, 1996; Jacques le Goff, Pierre Nora, Constructing the Past: essays in historical
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
numai o astfel de fenomenologie poate să ne dea o veritabilă comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică a conștiinței copie și proiecția conștiinței intenționale permit să se înțeleagă că atât fenomenologia cât și pictura aveau în comun o orientare către obiectiv, către realitatea totală, se aflau în căutarea nemijlocibilului direct și a neinterminabilului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică a conștiinței copie și proiecția conștiinței intenționale permit să se înțeleagă că atât fenomenologia cât și pictura aveau în comun o orientare către obiectiv, către realitatea totală, se aflau în căutarea nemijlocibilului direct și a neinterminabilului, a apropierii: realitatea nu mai trebuia să apară indirect, în imagine
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de la un tratat la altul, la origine aflându-se adesea un tratat iezuit". (Ibidem, p. 153). 165 Ibidem, p. 183. 166 "În analiza reprezentărilor Celuilalt și ale spațiului său, studiile culturale comparate și postcolonialele anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de acesta." (Carmen Andraș, Geografiile simbolice, Editura Institutul European, Iași, 2008, p. 10). 167 Ibidem, p. 121. 168 Aspecte evidențiate în studiile: Eric Hobsbawn, Terence Ranger (eds.), The
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care putem fundamenta, examina și valida adevăruri" (Sacaliș, 1992). Importantă pentru înțelegerea complexului proces de învățare școlară este luarea în considerare a dublei sale determinări și structuri: individuale și sociale (învățarea socială), elaborate/construite și înnăscute, preexistente, calitative și cantitative, intenționale, raționale și neintenționate, infraraționale, organizate și difuze, latente reproductive și inovative, controlate/monitorizate (în clasă) și slab controlate/monitorizate (acasă), teoretice și practice, motivate epistemologic extrinsec și intrinsec, pozitive, eficace, adaptative și negative, evitante, blocante, irelevante pentru subiectul care învață
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sunt niciodată atinse în public. Că și proxemica, natura atingerii este adesea mediata de mai multe culturi. Relația dintre interactanți, locul și durata atingerii, presiunea și relativitatea atingerii, mediul în care aceasta apare (public sau privat), precum și dacă atingerea este intenționala sau pur accidentala influențează atingerea în cadrul culturilor. 2.7. Proxemica Proxemica se referă la percepția și utilizarea spațiului, incluzând teritoriul și spațiul personal. Teritoriul se traduce prin spațiul geografic fizic, iar spațiul personal prin spațiul psihologic sau perceptual gândit uneori
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
reacția care are la bază presupunerea intențiilor emițătorului. Comunicarea apare doar atunci când emițătorul trimite intenționat un mesaj receptorului. Aceasta ar include vorbirea și unele comportamente non-verbale, precum punctarea diferitelor aspecte sau menținerea atenției. Din per-spectiva producerii și receptării semnelor, comportamentul intențional și cel conștient pot fi tratate din unghiuri de abordare diferite. Donald MacKay este de părere că intenționalitatea poate fi prezentă în următoarele tipuri de situatii: i. semnul este intenționat, dar nu interpretat că intenționat; îi. semnul nu este intenționat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
toate acestea, evenimentele necodificate ale limbajului trupului, care nu sunt îndeajuns de intense vor surclasa atenția. Există cercetători (Rimé și Schiaratura, 1991) care își definesc poziția cu privire la comportamentul nonverbal excluzându-l din categoria comunicării, întrucât acesta nu este considerat îndeobște intențional. Oamenii nu sunt de regulă conștienți de mișcările pe care le fac cu mâinile, picioarele sau alte părți ale corpului, în actele conversaționale cotidiene. Rimé și Schiaratura (1991) au emis ipoteza că gesturile care apar de regulă în cursul vorbirii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
should give to the non-verbal component of communication, which fulfills the functions of supporting, nuancing, and completing the meanings transmitted through the verbal language, becomes evident through the presentation of favorable arguments aș well aș of those that reject the intențional character of communication. These ideas are supported by the Palo Alto school of thought, which promotes the idea according to which the minimum condition necessary for any behavior to become communicative is given by the presence of at least two
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
effects on the inter-actors în the communication act. There are points of view opposite to those of the authors that define their position regarding non-verbal behavior, excluding it from the communication area, claiming that it should not be seen aș intențional. Their argument is that people are usually aware of the gestures that normally accompany communication. The abundance of studies that prove the opposite of such perspectives is suggestive. The two components, verbal and non-verbal, can be conceptualized aș a system
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
actorilor sociali. Pe de altă parte, Archer (1982) propune, la rândul său, o abordare din prisma teoriei realismului critic: întreaga problematică a dualității actori-structuri se reduce la faptul că nu putem cuantifica, identifica sau prevedea consecințele neintenționale ale acțiunilor noastre intenționale și ale concepțiilor sau credințelor noastre îndreptate spre un scop. Structurile sunt "dependente de activitate". Autoarea propune, în acest context, folosirea mai degrabă a conceptului de "morfogeneză" decât de structurare: este posibil ca, în anumite condiții culturale într-o societate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de fapt autorul ei să transmită prin aceasta? Răspunsul este unul firesc, analogia cu domeniul religiosului fiind cât se poate de îndreptățită. Astfel, "Rappaccinni nu acceptă să fie doar un imitator demiurgic miniatural, ci se vrea chiar Dumnezeu. Ipotetic și intențional, creația sa nu sugerează, ci substituie opera divină. Din această perspectivă, textul lui Hawthorne se citește mai curând ca intertext parabolic al primei cărți biblice Facerea. Protagonistul devine un echivalent reprezentațional al Creatorului, Giovanni și Beatrice sunt cuplul primordial, Adam
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mai par posibile. Împotriva prezumției pseudo-raționaliste a acelora care, asemenea marxiștilor, credeau că au descoperit legile ineluctabile ale istoriei omenirii în totalitatea ei, Friedrich A. von Hayek - și nu numai el -, insistând pe apariția inevitabilelor consecințe neintenționale ale acțiunilor umane intenționale, a ajuns să concludă, dintr-o perspectivă anti-constructivistă, că «omul nu este, și nu va fi niciodată stăpânul propriului destin». Mai apoi Hans Kelsen, folosindu-se de „legea lui Hume”, a demonstrat - în conformitate cu analizele logicii deontice - că valorile noastre nu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
este asigurată de State, partide, clase, națiuni, etc.; pentru individualiști, în schimb, există doar indivizii), fie pe plan metodologic (colectiviștii caută să descopere legi care ar trebui să explice geneza și schimbarea „entităților colective”; individualiștii cercetează acțiunile indivizilor și consecințele intenționale și mai ales ne-intenționale ale acțiunilor și interacțiunilor umane), fie pe plan etico-politic (colectiviștii distrug orice autonomie a individului prin determinismul unor legi istorice ineluctabile și fataliste sau în cușca structurilor holistice; individualiștii apără autonomia, creativitatea, libertatea și responsabilitatea
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
clase, națiuni, etc.; pentru individualiști, în schimb, există doar indivizii), fie pe plan metodologic (colectiviștii caută să descopere legi care ar trebui să explice geneza și schimbarea „entităților colective”; individualiștii cercetează acțiunile indivizilor și consecințele intenționale și mai ales ne-intenționale ale acțiunilor și interacțiunilor umane), fie pe plan etico-politic (colectiviștii distrug orice autonomie a individului prin determinismul unor legi istorice ineluctabile și fataliste sau în cușca structurilor holistice; individualiștii apără autonomia, creativitatea, libertatea și responsabilitatea indivizilor). Și, deci, cine are
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
componenta afectivă și cea operatorie. Acest echilibru se traduce corect prin acțiunea concomitentă a unei autonomii motrice care depinde de posibilitățile: -de dispunere a unei motricități susceptibile de răspunsul eficace și fără reflexie a unei situații de urgență; -de intervenția intențională pentru modificarea unui detaliu a unui automatism deja achiziționat în vederea ameliorării eficacității; -de controlul nivelului de energie pus în joc, în acțiune prin reglarea tonusului și controlul reacțiilor sale emoționale. Acest joc de reguli reiese la această considerație de a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
fiind posibil ca, de la un moment dat, ceea ce a fost inițial o păcăleală să devină cu totul altceva. Vom discuta despre acest proces de transformare în capitolul 7, unde va fi examinată de asemenea dificultatea de a aplica un criteriu intențional persoanelor care se înșeală pe ele însele. Definiția pe care am ales-o, spre deosebire de altele propuse de diverși autori, nu ține cont de succesul sau eșecul încercării de a induce în eroare. De asemenea, se referă și la afirmațiile percepute
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o greșeală sau eroare apărută în relația dintre două persoane" (Boswell 1934:49; cf. Johnson 1963: 361-366; Ricks 1975:126-127). Termenul a fost de asemenea aplicat nu numai afirmațiilor spuse sau scrise în anumite momente și împrejurări, în care criteriul intențional de a induce în eroare putea fi atribuit unor persoane bine cunoscute, ci și unor structuri conceptuale și sisteme de moralitate în care criteriul intențional nu are o relevanță deosebită. Cel mai important exemplu al unei asemenea utilizări a termenului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aplicat nu numai afirmațiilor spuse sau scrise în anumite momente și împrejurări, în care criteriul intențional de a induce în eroare putea fi atribuit unor persoane bine cunoscute, ci și unor structuri conceptuale și sisteme de moralitate în care criteriul intențional nu are o relevanță deosebită. Cel mai important exemplu al unei asemenea utilizări a termenului apare în opera lui Friedrich Nietzsche care se referea la religie ca fiind "minciuna sfîntă", inventată de preoți și filosofi cu scopul de a amăgi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]