848 matches
-
Foucault) Parodia = constestare și distorsiune (Macherey) Parodia = comic (și parodia modernă = pseudo-transgresare), în timp ce carnavalescul (cf. Bahtin) = transgresare serioasă (contribuie și la dialogismul sau intertextualitatea tradițiilor menippee și polifonică) (Kristeva) Parodia = critică a realității (Foucault) Parodia = nesănătoasă (Hassan) Parodia = lipsa forței, intenționalitate și diferență (Baudrillard) Parodia = lipsa autorului (Derrida) Parodia = intertextuală, dar uneori crudă (Todorov, în prelungirea teoriilor lui Bahtin și ale Juliei Kristeva despre Bahtin) Parodia = o "transformare minimală a unui text" (Genette) Parodia = modernă și satirică; pastișa (blank parody) = postmodernă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
opere literare, ceea ce implică, în cazul particular al parodiilor, un cititor avizat, dispus să-și "ancoreze" speculațiile interpretative (și) în litera textului (nu să "hălăduiască" imaginar dincolo de volumul pe care îl are în față) pentru a-i înțelege pe deplin intenționalitatea. Să nu exagerăm însă: în cazul extrem în care am accepta existența unei grile de semnificații stabilite de unul sau mai mulți autori ai operei parodice, trebuie spus că, după lectură, aceasta nu va fi niciodată respectată pe deplin de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tocmai fiindcă apare in medias res, în lipsa unui model, așa cum apăruse eposul eroi-comic pe teren italian ori francez. Cititorul avizat, dispus să-și "ancoreze" speculațiile interpretative exact în litera textelor aduse de noi în discuție, le va înțelege poate deplin intenționalitatea dacă le va raporta la romanele în care titlul, alcătuit, îndeobște, prin joncțiunea numelor celor doi protagoniști, unul de sex feminin și unul de sex masculin, trimite la povestea de dragoste a acestora. Căci tot o histoire d'amour este
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
clasă de scopuri comportamentale și este folosită În mod voit În cadrul schimburilor sociale pentru a transmite informații, observații sau stări interne ori pentru a pentru a produce schimbări În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o dorință sau o intenție
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
respectarea obiectivității și a eficacității în îndeplinire, respectarea justeței și a legitimității în îndeplinirea normelor specifice mediului social, respectarea autenticității și a adevărului, proprii lumii subiective implicate. Desigur că rezultă posibilitatea reală a conceperii, studierii sensurilor acțiunii, a gradului de intenționalitate, a modului de punere în practică, a modului de comunicare și interpretare. Ceea ce este valabil și pentru metodologia acțiunii educaționale, pentru influențarea intenționată a educaților, deși se aplică aici criterii de evaluare, care să cuprindă și alte elemente ale complexității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe baza valorilor reziduale standardizate ajustate. 34 În sensul că dacă datele ar fi reprezentative și similare la nivel național. 35 Interpretările din această secțiune trebuie citite și înțelese sub rezerva studiului de caz, în sensul că eșantionul e de intenționalitate, iar persoanele investigate au fost selectate din mediul urban în majoritate. Datele de interviu au fost culese în anii 2002 și 2003, vârsta maximă fiind de 30 de ani și minimă de 23 de ani. 36 În absența datelor comparative
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
elementul diferențiator între discurs și sistemul virtual, atemporal al limbii, trimite la discursul că eveniment, care implică conturarea unei lumi de către un locutor. Dar, în concepția filosofului francez, "discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Dar, în concepția filosofului francez, "discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche de pantofi" a lui Vincent Van Gogh, Martin Heidegger (1977, 1993) a analizat obiectele de artă că purtătoare de conștiință, accentuând abilitatea ființelor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
necesitatea considerării elevului ca subiect al propriului proces de devenire, de asimilare a celor transmise și de formare a personalității sale (Nicola, I., 2000, p. 346); - dimensiuni: - participarea conștientă la actul învățării: presupune înțelegerea clară a conținuturilor de învățat, prezența intenționalității și a efortului voluntar; - participarea activă a elevului: este evidențiată prin activitatea proprie a elevilor, prin angajarea optimă a gândirii, a inteligenței și a celorlalte procese intelectuale, motivațional afective și volitive - modalități concrete de realizare: - utilizarea unor metode, procedee activ-participative
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
a celor transmise și de formare a personalității sale. A F 2. Accesibilitatea este una din dimensiunile principale ale principiului respectării particularităților de vârstă. A F 3. Participarea conștientă la actul învățării presupune înțelegerea clară a conținuturilor de învățat, prezența intenționalității și a efortului voluntar. A F 4. Controlul și evaluarea rezultatelor reprezinră o modalitate de realizare a principiului participării active și conștiente a elevului în activitatea de predare, învățare, evaluare. A F 5. Conform principiului intuiției, demesul deductiv, prin intelect
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
se realizează : a. prin intelect, de la abstract la concret; b. prin simțuri, de la abstract la concret; c. prin simțuri, de la concret la abstract; d. prin intelect, de la concret la abstract. 5. Participarea conștientă la actul învățării presupune: a. prezența intenționalității și a efortului voluntar; b. articularea logică a conținuturilor; c. stabilirea unei concordanțe între sarcinile de învățare și particularitățile specifice unei vârste; d. înțelegerea clară a conținuturilor de învățat; e. activitatea proprie a elevilor. EVALUARE 6. Proiectarea curriculară reflectă modul
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare etc. - au caracteristici eterogene, combinând în proporții diferite cele două seturi de trăsături
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de aceasta. Teoria lui J. L. Austin referitoare la actele de vorbire a fost dezvoltată și nuanțată de John R. S e a r l e, care însă a integrat-o într-o teorie cu o sferă mai amplă privind intenționalitatea (considerată un fenomen mental crucial) ce ar putea explica în același timp stările mentale și comportamentul lingvistic. Potrivit lui Searle, o societate are nevoie cel puțin de o formă primitivă de limbă pentru a avea fapte intenționale și, în acest caz
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
facă. De aceea, în folosirea obișnuită a limbii, în limba populară, folosirea limbii se face printr-o orientare exclusivă aproape spre a realiza aplicarea la obiectul comunicării și la posibilitatea de înțelegere a interlocutorului, încît nu se pune problema unei intenționalități a inovațiilor, iar uneori nici a adoptărilor, fiindcă acestea se fac pur și simplu prin urmarea unui model, chiar dacă este singular. A observat în mod just Eugen Coșeriu că, de fapt, regularitatea caracterizează actul creării unui fapt de limbă, deoarece
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestor exigențe, se stabilesc mijloacele necesare (se formulează normele) și se demonstrează starea nedorită pe care ar produce-o situația în care nu s-ar interveni. De fapt, tocmai evitarea acestei situații stă la baza efortului de normare, fenomenul de intenționalitate fiind presupus de rezultatul acțiunii de normare și de ceea ce s-ar întîmpla dacă normarea nu ar avea loc. Raportată la norma lingvistică, intenționalitatea reprezintă prima fază a manifestării voinței în normarea limbii, stabilindu-se necesitatea de a aprecia dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ar interveni. De fapt, tocmai evitarea acestei situații stă la baza efortului de normare, fenomenul de intenționalitate fiind presupus de rezultatul acțiunii de normare și de ceea ce s-ar întîmpla dacă normarea nu ar avea loc. Raportată la norma lingvistică, intenționalitatea reprezintă prima fază a manifestării voinței în normarea limbii, stabilindu-se necesitatea de a aprecia dacă un fapt sau un fenomen este convenabil, adecvat, corect, cuvenit, just etc. și de a obține un rezultat prin instituirea normei. Din acest motiv
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca aceasta ar fi fost motiv de discurs jovial; Ioanid Romanescu întârzie în ironie. Persistă, la el, acea oscilație între două polarități caracteristică solitarilor și taciturnilor, sufletelor torturate de întrebări și soluții; se îmbină în Ioanid Romanescu tentații hiperbolizante și intenționalități intimiste. O întrebare de genul: Ce știți dumneavoastră, Doamnă? presupune un dialog; în fapt, lectorului i se oferă un monolog interior, nu o convorbire. O aluzie la "uriași", la genii de mărimea lui Beethoven "demiurgul autoflagelat de groaza că niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
statuate. Deocamdată, ea experimentează și oferă recomandări. Cunoaște rea pe care aspiră să o producă este orientată în mod deliberat spre acțiune, dar se exprimă paradoxal traversînd un ansamblu de conjuncturi uneori deliberat contradictorii: geografie și virtualitate, modelare și practică, intenționalitate și emergență, continuitate și ruptură. Dintr-un anumit punct de vedere, ea se înscrie în proiectul baconian al unei cunoașteri în folosința națiunilor, care nu influențează doar eficacitatea și valoarea politică, virtutea morală, gustul păcii și arta guvernării, acțiunea militară
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
studiind, cum spune autorul "istoria etapelor succesive, a aproximațiilor și opozițiilor prin care Spiritul se ridică de la senzația individuală la rațiunea universală". Husserl a realizat "prima străbatere la lumină a fenomenologiei", cum aprecia Heidegger. El discută primul despre conștiință ca intenționalitate (termen preluat de la Brentano) sau poate de la Aristotel. Husserl reține ideea că toate actele psihice sunt determinate de o intentio și sunt îndreptate către ceva concret. Această "orientare către" creează o relație psiho-obiectuală. Deci eu percep nu de dragul percepției, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
unei definiții univoce, simple și acceptată de toată lumea. Dar lucrurile nu se prezintă astfel. Un grup de lucru internațional a încercat să definească ceea ce el a denumit „para-suicid” (termen preferat „tentativei de suicid” pentru a nu lua în considerație dimensiunea intenționalității și a se limita la o descriere neutră pe cât posibil a actului în sine, Platt și colab., 1992) dar, până în prezent, nu s-a putut publica nici o definiție care să facă obiectul unui consens. O evaluare scalară...o conduită periculoasă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
perioade de vârstă. Problemă majoră de sănătate publică, ele constituie una dintre conduitele patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă. Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia, producându-se în cadrul unei dinamici familiale perturbate, tulburând cadrul nosografic obișnuit, ridicând probleme serioase în ceea ce privește îngrijirea, evoluând ușor spre o recidivă, tentativa de suicid a unui adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este astfel multiplicat de douăzeci de ori în raport cu subiecții de aceeași vârstă. Printre factorii predictivi ai unei evoluții letale sunt reperați, în afara sexului masculin, existența unei stări psihotice (diagnosticate la 6% dintre subiecți în momentul tentativei de suicid) și gravitatea intenționalității suicidare. Aceste cercetări indică foarte bine gravitatea potențială a unor tentative de suicid în adolescență și importanța evaluării cât și a supravegherii. Studiul lui Jeammet și Birot (1994) confirmă aceste date deoarece acesta regăsește aproximativ o treime dintre pacienți cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la originea propriei sale concepții („nu ți-am cerut niciodată să mă naști”, spune el (ea) uneori unuia dintre părinți), el poate în schimb să vrea să fie stăpânul vieții sale putând decide în mod activ sfârșitul ei... ACTUL SUICIDAR: INTENȚIONALITATE VERSUS IMPULSIVITATE, O DEZBATERE FALSĂ În adolescență, gestul suicidar conține adesea o dimensiune de aparentă impulsivitate și de absență a reflexiei, ceea ce un număr important de tineri par să confirme, declarând că înainte cu o oră de gestul lor încă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de aparentă impulsivitate și de absență a reflexiei, ceea ce un număr important de tineri par să confirme, declarând că înainte cu o oră de gestul lor încă nu știau că aveau de gând să „facă acest lucru”. Din această cauză, intenționalitatea suicidară a fost adesea pusă în discuție la adolescenți. Totuși, anchetele epidemiologice arată frecvența cu care tânărul sinucigaș a făcut cunoscute intențiile sale sinucigașe celor apropiați, adolescenți ca și el sau, mai rar, adulți, în săptămânile sau zilele precedente gestului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
parental unit și protector al unei depresii sau al unei carențe infantile precoce, disputa cu un părinte este însoțită de cuvinte resimțite ca o descalificare narcisiacă de către adolescent etc. Bineînțeles că, în funcție de gradul de impulsivitate, unii autori discută mereu despre intenționalitatea dorinței de a muri. Totuși, oricare ar fi nivelul acesteia, un alt element pare a fi determinant: propriul corp este privit ca o țintă, adolescentul încercând prin acest gest să-l agreseze, să-l rănească, să-i facă rău. Acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]