359 matches
-
Călimănești iar în partea sudică apar șisturile argiloase, nisipurile și gresiile cu intercalații de gipsuri ce au permis formarea unui relief pseudocarstic cu doline, grote și cuvete lacustre. Interfluviul Râul-Doamnei - Bratia este separat în interfluviul dintre Râușor și Rîul-Doamnei și interfluviul Râușor - Bratia. Acest interfluviu, Râu-Doamnei - Bratia, este continuarea din zona cristalină a culmii Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest și care se separă printr-un sistem de falii de cele două culmi subcarpatice
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sudică apar șisturile argiloase, nisipurile și gresiile cu intercalații de gipsuri ce au permis formarea unui relief pseudocarstic cu doline, grote și cuvete lacustre. Interfluviul Râul-Doamnei - Bratia este separat în interfluviul dintre Râușor și Rîul-Doamnei și interfluviul Râușor - Bratia. Acest interfluviu, Râu-Doamnei - Bratia, este continuarea din zona cristalină a culmii Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest și care se separă printr-un sistem de falii de cele două culmi subcarpatice, ce sunt cunoscute sub
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest și care se separă printr-un sistem de falii de cele două culmi subcarpatice, ce sunt cunoscute sub numele de Muscelele Plătichii sau Muscelele Râușorului. Partea estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu Doamnei - Râușor începe de la sud de Depresiunea Bahna Rusului, printr-un versant puternic înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune de la est, din care
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
foarte mare a versanților fiind dată de sculptarea acestora în capete de strate, în roci moi: argile sau marne ce alternează cu nisipuri și pietrișuri, favorizează procese erozionale active și alunecări de terenuri în brazde sau valuri de peste 1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești interfluviul este fragmentat de văi torențiale adâncite cu aproximativ 200m față de nivelul culmei (679m deasupra Coteștiului)și terminându-se în valea Bahna sub abruptul de cuestă al dealului piemontan Prislop (689m). Pe spinarea Dealului Ciocanu s-au păstrat depozite piemontane de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
transportate de Bratia, iar sub acestea există depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului și reprezintă cel mai complex sector al acestora atât litologic cât și geomorfologic. În acest areal este inclus masivul Mățău pe care s-au păstrat la nivelul culmii de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dimensiuni nu a împiedicat formarea și dezvoltarea așezărilor umane și utilizarea acestor terenuri pentru livezi de măr și prun. La sud de aliniamentul Schitu-Golești - Jugur - Boteni relieful modelat în depozitele levantine cu versanți abrupți și scurți aparține domeniului piemontan getic. Interfluviul Argeșel - Dâmbovița este spinarea prelungă a Culmii Vâlnei - Groapa Oii netezită de eroziune la altitudinea de 950m din care au rămas mai înalte vârfurile Groapa Oii 950,4m și Vâlnei 910m. A doua treaptă de eroziune s-a format la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de conglomerate calcaroase și gresii spre valea Dâmboviței, oligocene la Suslănești și Boteni și eocene la Lăicăi-Oncești. Versantul dinspre Argeșel are o pantă prelungă și uniformă până la nivelul de 800m de unde începe aliniamentul de izvoare care fragmentează versantul în mici interfluvii paralele ocupate în cea mai mare parte de pășuni. Spre baza versantului crește și panta iar în profilul longitudinal al pârâurilor apar numeroase săritori. Toate aceste mici râuri au albiile și versanții împădurite iar între pâlcurile de pădure apar livezile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în zona piemontană. Depresiunea Sboghițești este lărgirea văii Râului Doamnei, care cuprinde satul Sboghițești, închisă la sud de defileul de „La Gherghelae”. Fundul văii nu este prea larg dar interfluviile se îndepărtează prin pante domoale. Acestea sunt date pe stânga râului de conurile coluvo-proluviale construite de pârâurile Apa Mare și Pârâul cu Apă Bună ce au depus aici pietrișurile și nisipurile helvețiene, translocate din Muncelu Plătica. Pe dreapta râului, versanții
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
aproape de suprafață, se desfășoară deplasări active de tipul alunecărilor deplasive rotaționale sub formă de valuri, trepte de alunecare, cu râpe de desprindere secundare; -în Depresiunea Domnești alunecările în valuri mari (aproape 2m înălțime) au apărut pe marginea depresiunii și pe interfluviul dintre Râu Doamnei-Vâlsan; -la Godeni este semnalată o alunecare veche, activă pe valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la Mărcești Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli și lacuri de glimee pe versanții cu depozite
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni, Slănic și Berevoești. Dealurile externe sunt interfluviile joase reprezentate de un șir de cueste cu desfășurare latitudinală din care se continuă spre sud dealurile piemontane.
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a apei, intervențiile au căpătat un aspect controversat. Declanșarea în 2006 a lucrărilor de modernizare a vechii captării de apă a carierei, a stîrnit un nou val de reacții, în perspectiva exploatării industriale a acestei ape. Masivul Munticelul este un interfluviu predominant stâncos orientat nord-sud, cu o lățime de 100-500 m (pe direcția vest - est) și o lungime de cca. 3 Km (pe direcția nord - sud). Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu-Piatra Șugaului). Suprafața protejată cuprinde 318 ha
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
(din ) se numește fiecare dintre cele două coaste ale unui munte sau ale unui deal și, prin extensie, o porțiune de teren cu suprafața înclinată. ul reprezintă o suprafață înclinată, desfășurată între nivelul interfluviilor la partea superioară și o bază cvasiorizontală reprezentată de podul terasei, luncă, vatra unei depresiuni, câmpie. Prin evoluția generală se înțelege: apariția versanților, dezvoltarea lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
geomorfologiei. Că noțiune peneplenă are întâietate, fiind prima fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea văilor, micșorarea pantei versanților de sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor, în condițiile unei lungi perioade de stabilitate tectonică. La finele ciclului ea se prezintă larg ondulată și cu o serie de „martori de eroziune” (monadnokuri) mai înălțați care se axează pe rocile cele mai dure. Pediplenă, în schimb, se realizează
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
se domolesc că pantă, căpătând și ei un profil de echilibru. Este stadiul de maturitate, când relieful evoluează mai încet și mai echilibrat. După sute de mii sau milioane de ani, se ajunge în stadiul de bătrânețe al reliefului, când interfluviile sunt măcinate până aproape de nivelul luncilor râurilor; în locul muntelui eroziunea a creat o câmpie ușor ondulată, numită peneplenă. Cea mai rapidă nivelare a reliefurilor înalte are loc în climatele secetoase și se face prin glacizări; aici interfluviile se reduc că
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
al reliefului, când interfluviile sunt măcinate până aproape de nivelul luncilor râurilor; în locul muntelui eroziunea a creat o câmpie ușor ondulată, numită peneplenă. Cea mai rapidă nivelare a reliefurilor înalte are loc în climatele secetoase și se face prin glacizări; aici interfluviile se reduc că lățime, dar rămân mereu înalte, până ce glacisurile le sparg unitatea, divizandu-le în munți insulari(inselbeguri). Când glacisurile au ajuns să se extindă roată în jurul munților insulari, sunt de obicei foarte netede și sunt numite pedimente. Din
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]