471 matches
-
spus, modelul social standard (în diversele sale variante) presupune că există anumite structuri generale ale minții umane care, prin interacțiune cu diferite medii (incluzând cultura), duc la asimilarea diverselor conținuturi, acest proces exprimându-se în final în similarități și diferențe interindividuale, care oglindesc similaritățile și diferențele de mediu/culturale. Așadar, dacă dorim să cunoaștem mai bine mecanismele psihologice, trebuie să ne orientăm spre cultură, nu spre biologic. Pariul psihologiei evoluționiste este însă că arhitectura minții umane e formată dintr-o mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
că bulgarii pun mai mare preț pe frumusețea fizică a partenerului decât olandezii. Evident că tendința este să interpretăm aceste diferențe ca fiind diferențe culturale, care, apoi, prin intermediul învățării (pe baza modelului social standard), se transpun în similarități și diferențe interindividuale. Cercetările pe linia psihologiei evoluționiste au propus un alt model, care vizează structuri cognitive expert. Ipoteza avansată a fost că selecția partenerului depinde de agenții patogeni din mediul ecologic. Altfel spus, dacă există mulți agenți patogeni, atunci vom pune un
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
variațiile culturale în prevalența patogenilor este corelată la un nivel de r = 71 cu importanța medie culturală acordată atractivității fizice; așadar, variațiile în agenții patogeni explică 50% din variațiile culturale. Diferențele culturale există, dar ele nu explică similaritățile și deosebirile interindividuale, ci le descriu. Așadar, similaritățile și diferențele culturale nu sunt factori explicativi, ci care trebuie explicați. O linie explicativă a componentelor culturale poate veni, așa cum am demonstrat mai sus, pe filiera psihologiei evoluționiste. 2.3. Ce nu este psihologia evoluționistă
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nu codifică proteine. Seturile de SNPs par a fi moștenite în bloc (haplotipuri). Aproximativ 60% dintre genele cunoscute au cel puțin un SNP cu o frecvență de 1% sau mai mare. 4.2.2. Recombinările O altă sursă de variație interindividuală este reprezentată de recombinare - producerea unor combinații genetice. Recombinarea cromozomială poate fi intercromozomială - între cromozomi „întregi”, prin asortarea independentă a cromozomilor omologi - sau intracromozomială - între „părți” de cromozomi, prin schimbul reciproc și egal de gene între cromozomii omologi. 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cât mai atentă a rudelor probandului pentru un număr mai mic de generații (trei, de obicei) este preferată culegerii unui număr uriaș de date, dar cu validitate incertă. O altă variabilă care poate complica realizarea unui pedigri o reprezintă variația interindividuală a unor caractere, fie datorită factorilor genetici (de exemplu, diferențe la nivel de locus între diferite alele), fie datorită factorilor de mediu. Populațiile închise sau insulare, cum ar fi populațiile amish sau mormonii, în care familiile sunt numeroase și reproducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
reacțiilor la materialul traumatic. Modelul ecologic al traumei (Dutton și Rubinstein, 1995) Acest model va fi folosit în cercetarea de față fiind mai complex și mai recent decât modelul lui Figley, acesta ține cont de factorii mediatori care determină diferențele interindividuale în reacțiile la expunerea la materialul traumatic. 2.3. Stresul traumatic secundar cercetările în domeniu Ultimii ani au contribuit la clarificarea delimitării și înțelegerii conceptului de stres traumatic secundar. Tot mai multe studii s-au orientat asupra investigării factorilor care
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
empatiei. Capitolul 4 Factori asociați și implicații practice 4.1. Personalitatea Orice abordare teoretică am alege pentru a explica stresul și oricare ar fi factorii de stres selectați pentru a operaționaliza acest concept atât de discutat, vom obține constant diferențe interindividuale în reacția persoanelor față de același context. Oamenii au personalități diferite și se vor plasa diferit față de situațiile pe care le întâlnesc. Doi factori esențiali în marcarea acestor diferențe sunt locul controlului și modelul comportamental A sau B (Rees & Cooper, 1992
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și suportul social prezintă o relație negativă cu simptomatologia legată de stres. Acest studiu este ilustrativ și pentru stresul crescut resimțit de personalul medical comparativ cu grupul de control. Cohen și Edwards (1989) inventariază factorii de personalitate responsabili pentru variabilitatea interindividuală în ceea ce privește reacțiile la diferiți factori de stres, concluzionând că locul controlului reprezintă variabila cel mai puternic asociată cu acest concept. Indivizii care consideră sursele de stres ca fiind controlabile, vor căuta mai adesea să le gestioneze și să găsească strategii
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
constatat că părinții al caror copil fusese victima unei omucideri, prezentau cogniții mult mai negative legate de bunătatea și dreptatea în lume comparativ cu părinții care pieduseră un copil într-un accident de mașină. Există o mare variabilitate a reacțiilor interindividuale în urma unui eveniment traumatic. Diferențele apar în funcție de tipul de traumă, personalitatea victimei, suportul social etc. În urma unui incident care le-a pus viața în pericol unii indivizi vor cădea pradă disperării, gândind că lumea este periculoasă și nedreaptă în timp ce alții
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
patologie. Strategiile de coping Grija pentru persoanele aflate în suferință aduce cu sine riscul stresului traumatic secundar, simptomatologia în cauză decurgând natural ca urmare a implicării empatice. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele, dar dincolo de factorii de risc, diferențele interindividuale sunt determinate și de strategiile de burnout adoptate pentru combaterea și prevenirea efectelor stresului resimțit. Dezvoltarea de strategii de burnout eficiente va ajuta păstrarea sănătății fizice și psihice a specialistului, garantând însă și o mai bună îngrijire a pacientului. Lazarus
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sunt în stare să întâmpine. Profesorul, ca și elevul dealtfel, este un rezonator. Așadar comunicarea didactică înglobează și acele fluxuri informaționale, intenționate sau nu, verbale sau nonverbale, profilând un univers de discurs pluridirecțional, multicanal și polisemantic. Plecând de la tipologia atitudinilor interindividuale, Jean-Claude Abric stabilește cinci reguli ale unei comunicări eficiente și de calitate : 1 să ascultăm (adică să ținem seama de punctul de vedere al celuilalt); 2 să observăm (adică să ne interesăm de tot ceea ce se petrece în situația de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
care stau în calea clasificării victimelor sunt: marea diversitate a infracțiunilor și, în consecință, a victimelor; victimele aparțin, chiar dacă cu ponderi diferite, tuturor categoriilor de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol-status social, rol status economic diferențe mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitățile și rolul jucat de acestea în comiterea infracțiunii. Unii autori pecum Mitrofan, Tănăsescu, Butoi, au realizat diverse clasificări în funcție de numeroase criterii. ( 2006, p. 71-78, p.143-148, p.67). Un prim criteriu îl reprezintă categoria
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și natural. Clasificarea factorilor de risc victimal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a agresorului devine esențială în comportamentele individuale și în stimulii, împrejurările sau stările care comandă aceste comportamente. Factorii de risc natural. Comportamentul victimei este justificat în mod obiectiv de modul de înțelegere a exigenței sociale, modul de determinare în raporturile interindividuale, de calitățile individuale de natura psihică, morală și intelectuală. Existența socială determină un anumit comportament și un anumit grad de înțelegere a existenței. Înzestrarea biologică, gradul de sănătate fizico-psihică și apariția unor necesități de natură materială creează capacitatea sau incapacitatea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
socială determină un anumit comportament și un anumit grad de înțelegere a existenței. Înzestrarea biologică, gradul de sănătate fizico-psihică și apariția unor necesități de natură materială creează capacitatea sau incapacitatea de adaptare a victimei la mediul social, la un conflict interindividual și la urmările lui. În situație de incapacitate gravă de adaptare este nevoie de intervenția societății cu măsuri de recuperare victimală. Condițiile favorizante ale producerii efectului victimal trebuie analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, social, psihiatric și demografic. Cunoașterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
solidarități misterioase. Când știu că cineva simte ca și mine, chiar dacă nu-l am În preajmă (mai ales atunci!), dorința de comunicare crește. Chiar dacă această nouă structură nu este palpabilă, concretă, „comunitatea” nou constituită reprezintă fermentul unui gen de atracție interindividuală deosebită. Nevăzutul, neapropiatul, evanescentul aprind și Întrețin, mai tot timpul, focul speranței. În acest orizont evolutiv se impun tot mai mult comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
preocupările și credințele religioase ale românilor, atitudinea față de propria religie și de alte culte și comportamentul religios individual și de grup. Rezultatele studiului au evidențiat rolul religiei ca factor de stabilitate în societatea românească în contextul tranziției, dar și variații interindividuale semnificative ale intensității religiozității, de la "nivelul minim de religiozitate" până la credința activă. Studiul a realizat o analiză comparativă a diferitelor comunități religioase din România din punct de vedere al principalelor preocupări, obiceiuri, credințe și atitudini religioase (Cuciuc, 2005). Abordarea globală
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
spre independență, spontaneitate și inițiativă. Sistemul prezintă și numeroase deficiențe: realizarea unui compromis între școala tradițională și cea nouă, prin menținerea aceleiași programe de studiu pentru toți elevii și prin sistemul livresc de instruire; minimalizarea rolului profesorului și a relațiilor interindividuale dintre elevi. Sistemul Winnetka a fost pus în aplicare de către Carleton Washburne, în cartierul Winnetka din orașul Chicago. Și acest sistem oferea o soluție pentru individualizarea învățămîntului, potrivit înclinațiilor elevilor, dar nu erau neglijate activitățile comune și nici stimularea capacităților
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
le interpretează de pe poziția unui rousseauism anarhic. Ca și Rousseau, Illich considera că "veacul de aur" al omenirii se afla în trecutul îndepărtat al societății. Illich distinge două tipuri de societate: subdezvoltată și avansată. Celei subdezvoltate îi sînt caracteristice raporturi interindividuale caracterizate prin convivialitate (relații întemeiate pe solidaritate afectivă). Societatea avansată este caracterizată prin raporturi de productivitate (avînd caracter anonim și exprimînd dependența față de o instituție supraindividuală). Tendința societății avansate de a produce cît mai mult determină indivizii să consume cît
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
care a trimis pacientului, cu un tablou clinic mai complet. În practica curentă angiografiile coronare sunt evaluate numai semicantitativ: cardiologul descrie subiectiv stenozarea lumenului arterelor coronare majore epicardice (exprimat ca % stenozare). Această descriere este înalt subiectivă și are o varibilitate interindividuală mare. În protocoale de cercetare este utilizată analiza computerizată adevărat cantitativă a coronaroangiografiei. Operatorul selectează segmentul coronar de măsurat și sistemul automat de detectare a conturului descrie lumenul coronarian și calculează mai mulți parametri: diametrul minim al lumenului, % de stenozare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
tratament jignitor la adresa unei persoane, efectuat pe baza unei situații irelevante din punct de vedere rațional, prin care respectivul nu este tratat În conformitate cu normele instituționalizate ale grupului respectiv. Apare clar, de aici, faptul că discriminarea nu constituie expresia unor conflicte interindividuale, ci este un sistem de relații sociale, explicabil prin logica proprie conflictelor existente la nivel intergrupal. Deosebit de importantă este relația de mare complexitate dintre prejudecată și discriminare. Evident, există o distincție clară Între cei doi termeni, sesizabilă, de exemplu, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publice și limitarea rolului statului privind controlul și reglarea unor activități. Pe scara acestui liberalism există mai multe grade. Adepții extremelor consideră că statul nu trebuie să intervină decât pentru a arbitra sau pentru a constrânge, cănd relațiile și contractele interindividuale sau inter-organizaționale nu functioneaza. Argumentele concepției liberale sunt, pe de o parte, delimitarea proprietății de stat de ineficacitate și, pe de altă parte, nevoia de libertate a cetățeanului în fața riscurilor puterii excesive a agenților publici. Concepția juridică insistă asupra statului
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
magică este spontană și nu se desfășoară după tipare și stereotipuri. Exemplu: vrăjitorul nu preia un descântec ad litteram. Preia imaginile intuitive, adică ideile. Exemplu: descântecele din apuseni preluate de surori de la mamă diferă foarte mult. Gândirea magică prezintă variante interindividuale: un descântec este creat de mai mulți actori sociali, doar prin substituiri de imagini. Există și varianta intraindividuală, conform căreia un vrăjitor prezintă la anumite intervale de timp un descântec în alte versiuni. Cochetează pe marginea unor imagini intuitive (uneori
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sporite în cazul unui management participativ; - valorificarea imaginației, a creativității și spiritului inovator al întregului personal; • tipul laisser-faire (permisiv, indiferent) - se caracterizează prin atitudini de ezitare, expectativă, neutralitate față de problemele manageriale și situațiile conflictuale din cadrul organizației. Nu intervine în relațiile interindividuale tensionate, preferă să amâne luarea deciziilor, nu are inițiativă și lasă ca lucrurile să se desfășoare de la sine, acționând doar când apar blocaje și când, de cele mai multe ori, este prea târziu. Acest tip de conducere, întâlnit mai frecvent în perioadele
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de siguranță a personalului. Dimensiunea informală a organizării îndeplinește următoarele funcții: - de securitate, de protecție a membrilor organizației față de exigențele prea ridicate și depersonalizate ale organizării de tip formal; - de integrare a indivizilor umani în organizație; - de reglementare a relațiilor interindividuale, permițându-i fiecărui individ să privească în „oglinda socială a grupului” din care face parte și să confrunte această imagine cu imaginea despre sine, cu scopul de a-și reîntregi confortul psihic. Comparația dintre cele două tipuri de structuri evidențiază
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]