849 matches
-
bate", frunza "sună" și prin conjuncția "iar" se sugerează statornicia codrului. Dacă în prima parte a poeziei, percepția timpului se face cu detașare și obiectivitate, punându-se accent pe comunicarea omului cu natura, în partea a doua se constată o interiorizare a comunicării. Apropierea de folclor este evidentă: preluarea motivului codrului (ființă mitică), familiaritatea stilului, dialogul cu natura, adresarea directă, folosirea diminutivelor ("codruțule", "drăguțule"), repetarea conjuncției "și", forme verbale arhaice ("au trecut", "am îmblat"), construcții ale stilului oral, structura prozodică, amintind
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin: abandonarea tematicii rurale, repudierea idilismului și a tezismului, specifice literaturii anacronice, în favoarea citadinismului, a obiectivității și a analizei complicațiilor psihologice. Modernismul are un "sens predominant estetic", având trăsături particulare: "cultul formei", "rafinamentul limbajului și al construcției textului", "fundalul urban", "interiorizarea personajului în roman", "credința că percepția este plurală, viața, multiplă, realitatea, insubstanțială" (Sorin Alexandrescu). E. Lovinescu aprecia că "înnoirea limbajului" și "intelectualizarea emoției" sunt particularități ale poeziei moderne. În Istoria literaturii române contemporane, criticul afirmă: "am definit mișcarea modernistă, ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
relațiile lui Apostol Bologa cu Marta, apoi cu statul austro-ungar, atunci când apar situații conflictuale, conștiința impune schimbarea formei: Apostol încearcă să treacă la români, adică într-o altă configurație. Sub aspect tehnic, Pădurea spânzuraților se deosebește de Ion printr-o "interiorizare a viziunii". E un altfel de obiectivitate: "Ca într-un sistem de oglinzi, lucrurile se reflectă unele în altele" (N. Manolescu). Caracterizarea lui Apostol Bologa O dată cu apariția romanului Pădurea spânzuraților se modernizează romanul psihologic. Drama lui Apostol Bologa este declanșată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
milenară a unei lumi de păstori, știe să descifreze semnele și "să citească" oamenii, fiind un bun psiholog. Relevanți sunt "ochii ei căprui în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe". Trecând printr-un proces de interiorizare , munteanca are un vis, din care deslușește conotațiile morții: Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors către ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape". Motivul principal al romanului este călătoria dincolo de mormânt: "Dac-a intrat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
altceva. Acest altceva e și acum: tăcerea. Respectarea alterității și asumarea celui ce-i devine primul "aproape", acel "prea apropiat", în ciuda tuturor neputințelor acestuia și asumarea tuturor greutăților, lipsurilor și necazurilor, reprezintă calea "naturală" prin care ego-ul ar fi reușit "interiorizarea obstacolului" cunoscută ca una dintre exigențele majore pe care le comportă viața conjugală. Bărbatul Anei decide, însă, escamotarea lui. Dar "dragostea nu poate să dureze, nu poate evita înnămolirea promiscuității și a uzurii decât dacă rămâne presărată de obstacole. În
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sociologie) ceea ce presupune : stăpânirea unor cunoștințe de bază necesare înțelegerii interdependențelor între factori și efectele în lanț, care să faciliteze accesul la instrumentele de analiză și aplicare a soluțiilor la problemele în mediul apropiat; dezvoltarea unor comportamente care să presupună interiorizarea atitudinilor responsabile față de mediu; dezvoltarea unor instrumente de analiză și acțiune imediată asupra mediului. În unele școli s-a introdus ca materie opțională educația ecologică. Din anul 2003 Direcția Protecția Mediului și Educație Eco Civică din cadrul Primăriei Capitalei Municipiului București
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
Practic, teoriile socializării susțin existența a mai multe niveluri în construcția conceptuală a realității sociale: un nivel care trimite spre o deschidere naturală către ordinea socială, un nivel al obiectivării ordinii sociale și unul al închiderii față de lume, care presupune interiorizarea ordinii sociale. De aici, concluzia indelebilă este aceea că "(...) relația dintre om, producătorul, și lumea socială, produsul lui, este și rămâne o relație dialectică. Adică, omul (nu izolat, desigur, ci aflat în colectivitatea lui) și lumea sa socială interacționează mutual
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
izolat, desigur, ci aflat în colectivitatea lui) și lumea sa socială interacționează mutual. Produsul acționează asupra producătorului său. Exteriorizarea și obiectivarea sunt momente ale unui proces dialectic aflat în perpetuă derulare. Cel de al treilea moment al acestui proces (...) este interiorizarea (prin care lumea socială obiectivată este reproiectată, reflectată în conștiință, în cursul socializării)"324. Regăsim aici, în cazul celui de al treilea moment al procesului de construcție a ordinii sociale, una dintre funcțiile fundamentale a ideologiei, și anume aceea de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mimetism. Viespar în care nimerise străina Rose și cu care se confrunta silențios, sfidarea ei fiind mai degrabă efortul de a-și autocenzura adevăratele afecte, porniri și convingeri. Stilul lui Trevor excelează prin arta disimulării și a insinuării, de unde și interiorizarea monologică a eroinei, trezită din îngânduratul său solipsism doar când agresivitatea celor două maștere se face insuportabilă. Mary Louise, rod al unei secetoase educații sentimentale (nu i se spusese niciodată că e frumoasă, de pildă), are șansa prin Robert, colegul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
conștient actul învățării. Polanyi conchide, bazându-se pe corespondența dintre mecanismele descoperirii științifice și legile naturii: „dacă există învățare fără conștiență, trebuie să existe și descoperire fără conștiență”2. Un loc aparte în epistemologia lui Polanyi îl deține noțiunea de interiorizare a sensului. Pentru a vorbi despre o interiorizare a sensului, distinția între „exterior” și „interior” trebuie calificată într-un sens diferit de perspectiva carteziană asupra corporalității. Aici, similitudinile dintre gândirea lui Polanyi și fenomenologia percepției elaborată de Maurice-Merleau Ponty (1908-1961
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
corespondența dintre mecanismele descoperirii științifice și legile naturii: „dacă există învățare fără conștiență, trebuie să existe și descoperire fără conștiență”2. Un loc aparte în epistemologia lui Polanyi îl deține noțiunea de interiorizare a sensului. Pentru a vorbi despre o interiorizare a sensului, distinția între „exterior” și „interior” trebuie calificată într-un sens diferit de perspectiva carteziană asupra corporalității. Aici, similitudinile dintre gândirea lui Polanyi și fenomenologia percepției elaborată de Maurice-Merleau Ponty (1908-1961), sunt evidente. Amândoi susțin că orice cunoaștere euristică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
conștiență. Prezența noastră în lume este întotdeauna coordonată de o inteligență cu rădăcini adânc înfipte în fondul tacit al cunoașterii. Pentru Polanyi orice proces de deprindere - cu ajutorul unui instrument sau al unei unelte - se obține printr-un proces invizibil de interiorizare. Instrumentul sau unealta ajung să fie literalmente încorporate în ansamblul de funcții ale corpului uman3. În secolul XX, această idee a mai fost susținută de teologul ortodox Pavel Florensky (1882-1937)1. Coextensivitatea ustensilelor în raport cu corpul asigură integrarea execuțiilor tehnice în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este din punct de vedere sociologic și firească și, uneori, inevitabilă, viața socială este caracterizată mai degrabă de ordine, decât de haos. Mecanismele de autoreglare ale sistemului social, bazate pe exercitarea controlului social și pe socializare, direcționează comportamentul individual către interiorizarea valorilor și respectarea normelor sociale, iar orice slăbire și deficiență a acestor mecanisme vor provoca disfuncționalități normative la nivelul întregii societăți. Așa cum am arătat, normele se diferențiază social și cultural nu doar prin conținutul reglementărilor lor, dar și prin intensitatea
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
le vom auzi în apropierea valorilor (valoare personală, sistem de valori, principii valorice și tipuri de valori). 5.2.4. Valori personale și valori culturale O valoarea personală sau una culturală funcționează ca o valoare etică absolută sau relativă, iar interiorizarea (acceptarea și respectarea) acesteia întemeiază acțiunea etică 155. Un sistem de valori este un set de valori și prescripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
familia de cuvinte" a acestuia, cuvintele care cel mai adesea sunt asociate cu valorile (valoare personală, sistem de valori, principii valorice și tipuri de valori). O valoarea personală sau una culturală funcționează ca o valoare etică absolută sau relativă, iar interiorizarea (acceptarea și respectarea) acesteia întemeiază acțiunea etică. Un sistem de valori este un set de valori și precripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are o
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fiind cea mai vândută carte de antropologie din toate timpurile. 54 Milton Singer, "Culture: The Concept of Culture", în David L. Sills (ed.), International Encyclopedia of the Social Sciences. New York: Macmillan and Free Press, 1968, p. 527. 55 Învățarea și interiorizarea valorilor proprii unei culturi întemeiază apartenența la un grup sau o societate, crescând coeziunea socială, dar, în același timp, trasează la nivelul conștiinței colective o linie de demarcație dintre noi și ceilalți.. Mai multe detalii pot fi găsite în Edgar
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
deficitului auditivdar mai bunîn ceea ce privește dezvoltarea vocabularului activ și a probabilității de a opera cu acele categorii lexicale și semantice specifice vârstei cronologice. 10Recomandări: gimnasticfonoarticulatorie și respiratorie; antrenarea și dezvoltarea deprinderii de citire labialși pronunțare imitativa cuvintelor; exersarea și interiorizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de fonem/grafem, silabă, cuvânt și propoziție. 11Terapia logopedic Exercițiile logopedice au început cu gimnastica fonoarticulatorie, care a continuat, de altfel, pe tot parcursul terapiei. S-au desfășurat ăi exerciții de educare a echilibrului
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
și simbolul. Alegoria are rolul de a prezenta o stare de lucruri cunoscute, iar simbolul tinde să spună altceva, să dezvăluie un element neprevăzut. În proza vizionară (de factură absurdă), romanul devine o dramă a scriiturii, în urma unui proces de interiorizare a unei relatări epice. Este vorba de drama românească între autor și fantasmele lui, între scriitor și viziunea lui asupra lumii. Fantasticul se raportează la două versiuni ale noii tendințe: procesul de reevaluare a realității, a unei realități eterogene și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
pe scară largă la analiza planurilor de Învățământ. Domeniul afectiv din taxonomia lui Bloom este mai puțin cunoscut. Acest domeniu este cel al obiectivelor legate de aspirații, de aprecieri, de atitudini și de valori și este axat pe noțiunea de „interiorizare”. Interiorizarea cea mai elementară se reduce la conștientizarea că ceva există, În timp ce pe treapta superioară ea se manifestă printr-o atitudine care este un element esențial al caracterului subiectului. Taxonomia lui Bloom În domeniul afectiv cuprinde: 1. receptivitatea (conștientizarea; dorința
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
scară largă la analiza planurilor de Învățământ. Domeniul afectiv din taxonomia lui Bloom este mai puțin cunoscut. Acest domeniu este cel al obiectivelor legate de aspirații, de aprecieri, de atitudini și de valori și este axat pe noțiunea de „interiorizare”. Interiorizarea cea mai elementară se reduce la conștientizarea că ceva există, În timp ce pe treapta superioară ea se manifestă printr-o atitudine care este un element esențial al caracterului subiectului. Taxonomia lui Bloom În domeniul afectiv cuprinde: 1. receptivitatea (conștientizarea; dorința de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și văile zâmbinde (Viața solitara, vv. 1-10).292 În incipitul cantului descrierea peisajului amintește de ficțiunile arcadiene cu notă caracteristică de artificialitate. Împletind două axe temporale (curgerea zilei și mersul vieții umane) poetul operează o trecere de la descrierea pură la interiorizarea treptată a peisajului, de la contemplare la meditație asupra durerii umane. Această din urmă, preluată și de Quasimodo, constituie o temă centrală ce poate fi urmărită cu ajutorul termenilor din respectiva zonă semantica: sciagure, affanni nenorociri, suferințe (v. 19), infelici nefericiți (v.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prezentului detestat poetul din Modica trasează, utilizând adjectivul amintit, sfârșitul procesului metamorfic de trezire la realitatea durerii: Necunoscut mă trezești / la viață pământeasca. Adjectivul ignoto, pus în valoare prin plasarea în poziție inițială de vers, marchează, în aceast fragment concluziv, interiorizarea stării nocturne. El amintește de modalitatea în care Leopardi folosea același epitet pentru a descrie, în tonuri mai puțin reflexive, începutul unui arc temporal, anume viața omului pe pamant: necunoscută / Pace domnea (Imn Patriarhilor, vv. 31-32). În înșiruirea endecasilabilor albi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fondul căreia se manifestă misterele propice experienței descrise. Liniștea constituie trăsătură nelipsita a dinamicilor spiritului și intelectului leopardian, adâncă tăcere și pacea infinită din Infinitul fiind plăsmuiri ce iau naștere în interiorul eu-lui. Dimpotrivă, în Viața solitara liniștea ființei este rezultatul interiorizării celei din afară. Calmul și armonia ce domină peisajul înconjurător apar zugrăvite treptat, prin eliminarea succesiva a sunetelor descrisă printr-o acumulare de negații (vv. 28-32). În acest spațiu de liniște se deschide o zonă în care imobilitatea și tăcerea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a consilierii. Frustrat în necesitățile și interesele sale datorită problemelor existențiale cu care se confruntă, clientul așteaptă în mod conștient sau nu de la consilier, în primul rând o susținere afectivă; Susținerea cognitivă reprezintă identificarea de către consilier a mecanismelor cognitive (înțelegerea, interiorizarea, conștientizarea, problematizarea) care pot constitui pârghii pentru rezolvarea problemelor clientului; Susținerea volitiv decizională prin creșterea și întărirea încrederea clientului în capacitatea sa de a lua hotărârea optimă pentru el.; Descărcarea emoțională (catharsisul) este principiul prin care orice formă de intervenție
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]