765 matches
-
țării, prin propagandă, terorism, sabotaj, acțiuni civice etc. La începutul anului 1927, biroul din Viena a comunicat la București modificările survenite în rândul „grupurilor balcanice comuniste”. Agenții D.P.S.G. au reușit să se infiltreze și să intercepteze instrucțiunile Comitetului Executiv al Internaționalei a III-a către ambasadorul sovietic din Austria, prin care întreaga activitate comunistă balcanică era reorganizată și centralizată, fiind pusă sub controlul direct al guvernului de la Moscova și structurată în două secțiuni: Secția Politică și Secția Militară. Secția Politică reprezenta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
italian. Activitatea socialistă s-a dovedit „moderată”, a apărat interesele clasei muncitoare, uneori „trecând limitele permise” de legile în vigoare, însă aceasta era divizată pe naționalități. Totuși, socialiștii luptau „contra comunismului”, deoarece s-au declarat, în mare parte, adepți ai Internaționalei a II-a Sindicalistă. Simpatizanți bolșevici nu au fost semnalați în Bucovina, activitatea acestora fiind catalogată drept „inexistentă”, deoarece cuiburile identificate, formate din ruteni sau basarabeni, au fost „prinse și dizolvate” la timp de autorități. Pericolul acestei mișcări rezida în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și muncitorii au revenit la afilierea inițială. La Brăila, sindicatele din port (muncitori manuali, căruțași, autocamioniști, tăbăcari, docheri) s-au unit în Uniunea Porturilor, având drept conducători pe Stoica Mihalcea, Lazăr Maglașa, Vasile Manoliu și Ene Voinea, mișcarea fiind afiliată Internaționalei a II-a din Amsterdam. Pe aceleași principii s-au organizat și sindicatele economice, care au grupat brutari, morari, tipografi, metalurgiști, lucrători în lemn, chelneri, croitori ș.a. Asociații profesionale și-au creat profesorii, învățătorii, funcționarii și comercianții care, la mijlocul anilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Parlament pe Evanghele Staneff, de profesie lumânărar. Ulterior, „severitatea legilor” și acțiunile represive au condus la scăderea aderenților față de comunism. În schimb, social-democrații din Durostor, conduși de Costea Stoieff, au trecut in corpore la comunism și au aderat la principiile Internaționalei a III-a pentru a acționa „prin mișcări violente” la eliberarea Dobrogei de sub dominația română. Un număr mare de membri a fost contabilizat la Balcic, iar la Caliacra, deși aveau un număr „însemnat”, activitatea desfășurată a fost „foarte redusă”. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au prevăzut 10 ani de închisoare pentru Ana Pauker și Șmil Marcovici, în timp de Emanoil Kaufman a fost condamnat la 6 ani. Apropierea comuniștilor de P.N.Ț. a fost susținută și de delegatul român Ardeleanu (Nicolae Goldberger) la Congresul Internaționalei Comuniste din 1935, care a arătat că unii dintre lideri „au o mentalitate antifascistă”. De asemenea, o primă conlucrare cu elementele de conducere ale P.N.Ț. a avut loc prin participarea lui Dem. Dobrescu la acțiunile întreprinse pentru apărarea lui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Dobrescu la acțiunile întreprinse pentru apărarea lui Petre Constantinescu-Iași, la conferințele antifasciste și antirăzboinice organizate, în realitate, de mișcarea comunistă. Asupra mișcării comuniste, D.G.P. a elaborat constant materiale de analiză și sinteză, care au arătat atât apartenența mișcării la directivele Internaționalei Comuniste de la Moscova, cât și modul cum aceasta era supravegheată de organele specializate. La rândul ei, extrema dreaptă a fost permanent în atenția structurilor informative/contrainformative, mai ales datorită programului de pedepsire a vinovaților pentru dezastrul țării, în care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la 25 iulie până la jumătatea lunii august 1935 - în care au fost precizate și sarcinile și tactica ce trebuie utilizate de Partidul Comunist din România pentru atingerea scopurilor. Câteva luni mai târziu a fost obținută, tradusă și analizată Circulara Biroului Internaționalei Sindicatelor Roșii - Profintern, adresată Consiliului Sindicatelor Revoluționare din România, pentru mișcarea ceferistă, iar, la 17 mai 1936, Secția a IV-a a identificat locurile de întrunire a organizațiilor de stânga și acoperirea sub care acestea se desfășurau. Aceeași secție a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lipsită de interes este și afirmația că la vârful mișcării legionare s-ar fi infiltrat „mai multe elemente comuniste”, cu scopul de a compromite organizația în rândurile populației. Prin metode specifice, Gebauer a aflat că Gheorghi Dimitrov, secretarul general al Internaționalei a III-a, a declarat că „cel mai bun instrument de manevră pentru comuniștii din România este «Garda de Fier»”, deoarece unii dintre lideri erau mai mult atașați de ideologia comunistă decât de cea național-socialistă. Persoana Conducătorului Statului a întrunit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În fașă și În profundă suferință. Există un Partid Social-Democrat, dar ideologia și valorile social-democrației - Între care, Înainte de toate, valoarea justiției sociale - sunt afirmate extrem de sentențios de președintele țării și de premier. Se participă la tot felul de delegații ale Internaționalei Socialiste. Ne confruntăm Însă cu existența unei populației sărace, ceea ce e un scandal nu numai pentru continent, ci și pentru valorile În care cred În mod normal cei care se declară social-democrați. România nu are un Partid Comunist, dar există
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
extinderii Uniunii Europene este blocul socialist. E cunoscut acest lucru și bănuiesc că el a Înțeles că cea mai eficientă formă de a intra În structurile europene este exact prin Internaționala Socialistă. Iată-l acum lider al zonei sud-est-europene a Internaționalei. Avem de-a face cu un doctrinar? Mă Îndoiesc. Mircea Mihăieș: Dar ce e, un practician? Vladimir Tismăneanu: Un pragmatic. Cele două sunt legate. Este un pragmatic care are o zonă precisă de interes, inclusiv cel al autopropășirii, lucru deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
El devine desfășurare a valorilor în timp, istorie transistorică. El profetizează viitorul umanității. El se vrea eficient și se formulează în limbajul economiei politice sau al dreptului: mitul Societății Națiunilor, al Federalismului, al Cetățeniei mondiale, al Europei, mituri diverse ale Internaționalei, mituri ale Sinarhiei, ale Tehnocrației sau ale Planului. Viața cotidiană a omului de astăzi implică un mare consum de astfel de formule de ideologie concretă, ce mobilizează inteligențele și voințele în serviciul unei filozofii a istoriei dornice să rezume în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Freak Brothers (care devin simboluri ale erei "sex, drog și rock'n'roll", cu doar 13 albume în trei decenii, însă fiecare atingând statutul de clasic al genului). Spain Rodriguez, comunist convins, îl creează pe Trashman, un agent secret al "Internaționalei a 6-a", un James Bond comunist 669, simbolul acțiunii stradale și al protestelor împotriva războiului din Vietnam, manifest artistic prin care le transmite tinerilor că nu mai sunt nevoiți să accepte discursurile care li se oferă, punându-le la
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Londra în 1864, Asociația Internațională a Muncitorilor (Internaționala I) își propunea drept obiect în coordonarea mișcării muncitorești internaționale, în vederea luptei comune pentru obiectivele muncitorimii, instaurarea ordinii socialiste. În cadrul acestui organism, diferitele secțiuni naționale se considerau mai degrabă filiale locale ale Internaționalei, decît reprezentante ale societății din care proveneau. Constituită sub egida lui Marx, Internaționala I a rămas în mare parte tributară acestuia. Centralismul excesiv al organizației, rigiditatea de care a dat dovadă și lipsa sprijinului societății timpului au fost cauzele care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
lui Marx, Internaționala I a rămas în mare parte tributară acestuia. Centralismul excesiv al organizației, rigiditatea de care a dat dovadă și lipsa sprijinului societății timpului au fost cauzele care, sub imperiul înfrîngerii Comunei din Paris au dus la dispariția Internaționalei I. Aceasta a constituit totuși punctul de plecare pentru o nouă etapă în istoria mișcării socialiste. Atunci au apărut cristalizate în rîndurile mișcării muncitorești internaționale două tendințe principale: una apropiată de calea revoluționară, care punea mai presus de orice legile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
la ei raportîndu-se diferite alte orientări. Semnificativ pentru ceea ce înseamnă Internaționala a II-a este chiar faptul că la înființare, în 1889, la Paris, s-au desfășurat în paralel două congrese ale mișcării muncitorești care nu se recunoșteau reciproc. Reorganizarea Internaționalei pare mai degrabă un compromis legat de universalismul și credibilitatea mișcării socialiste, decît de stabilirea unor punți de legătură doctrinare. Alegerea noțiunii de partid a impus recunoașterea faptului că mișcările socialiste evoluează pe o scenă politică națională. Aceasta a permis
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de tip federal cu partide naționale autonome. Această situație a condus la cristalizarea conflictelor dintre diferite orientări, dar și la o dinamică a ideilor, nemaiîntîlnită la nici o altă mișcare politică. Principalul teren de confruntări pentru disputele care au apărut în cadrul Internaționalei a II-a a fost reprezentat de gîndirea lui Marx, de problemele pe care aceasta le ridică în timpul interpretărilor ca urmare a lacunelor și contradicțiilor pe care le conține. Principala operă a lui Marx (Capitalul) este incompletă, iar raportarea la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
urmare a trădării acestor idealuri de către burghezie și Biserică 9. Erezia lui Bernstein nu a rămas fără urmări; el a fost anatemizat pentru îndrăzneala de a se fi ridicat împotriva preceptelor oficiale ale "Bisericii". Însă, construcția de tip autonomist a Internaționalei a II-a l-a favorizat pe Bernstein care, deși criticat pe terenul ideilor, nu a putut fi sancționat practic. Mai mult decît atît, ideile sale s-au răspîndit; în Germania, nici Karl Kautsky, nici Rosa Luxemburg nu au putut
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
organizație: Kominternul. În epoca în care s-a desfășurat Revoluția rusă, bolșevismul s-a afirmat ca o teorie a revoluției mondiale, și aceasta în plină criză a sistemului capitalist. Bolșevismul, care în 1905 nu era decît o variantă radicală a Internaționalei a II-a, s-a desprins complet de aceasta doisprezece ani mai tîrziu. Convinși că luptele sociale pe termen lung opun un proletariat din ce în ce mai numeros unei minorități capitaliste tot mai reduse, liderii Internaționalei a II-a au considerat că instaurarea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu era decît o variantă radicală a Internaționalei a II-a, s-a desprins complet de aceasta doisprezece ani mai tîrziu. Convinși că luptele sociale pe termen lung opun un proletariat din ce în ce mai numeros unei minorități capitaliste tot mai reduse, liderii Internaționalei a II-a au considerat că instaurarea socialismului era inevitabilă, dar au preferat să adopte o poziție de așteptare. În opoziție cu aceștia, Lenin a negat posibilitatea ca regimul capitalist să se autodistrugă; dimpotrivă, el putea adopta forme de conservare
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1989) și pentru colaborarea cu diferite publicații precum "Le mouvement social", "Communisme" sau "Revue d'histoire moderne et contemporaine". Ca un fin observator al problemelor socialismului, autorul și-a construit lucrarea avînd în centrul analizei raporturile care se structurează în cadrul Internaționalei. Un asemenea demers, deși ar putea fi considerat unilateral și simplist, are totuși avantajul de a restrînge aria discuțiilor și de a pune în legătură oamenii cu ideile pe care le susțin. Analiza unei instituții poate oferi o imagine suficient
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
manieră debordantă și chiar excesivă începuturile deceniului revoluționar al anilor 1789-1989, francezii au neglijat complet, fără să-și dea seama, o altă manifestare pe care în alte împrejurări poate că ar fi sărbătorit-o așa cum se cuvine, cea a înființării Internaționalei a II-a. Nici o manifestare-colocviu, dezbatere, spectacol, film, concert, piesă de teatru, defilare etc. nu a lipsit de la comemorarea bicentenarului; timp de douăsprezece luni, acesta a fost în permanență cap de afiș. Scrierile de tot felul, care au celebrat evenimentul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai mult cu cît, în aceste condiții este regretabil că această supraabundență comemorativă a ascuns și a dat complet uitării aniversarea unui alt eveniment, care, în felul său, a contribuit și el la formarea societății contemporane franceze și europene: nașterea Internaționalei a II-a, organizația internațională a socialismului. Creată acum un secol și cu foarte multă bună știință de către protagoniștii săi, cu ocazia centenarului de la Paris al Revoluției franceze, în 1989, Internaționala a II-a pare să nu fi lăsat nici o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ce se petrec în permanență în Uniunea Sovietică, raporturile dintre comunism și socialism vor suferi la începutul anului 1990 o profundă mutație. Și aceasta în pofida oricăror așteptări și în beneficiul socialismului. La exact un secol de la crearea, la Paris, a Internaționalei a II-a și după 70 de ani de la constituirea Kominternului și a secțiunilor sale naționale, sîntem îndreptățiți să ne punem întrebarea dacă deschiderea din cadrul mișcării muncitorești, care a avut loc imediat după terminarea Primului Război mondial, nu este pe cale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care aceasta a trebuit să facă față. Ne-am străduit deci să refacem momentele cele mai importante ale istoriei organizării socialismului european: Internaționala a II-a, apoi începînd din 1923, Internaționala Socialistă a Muncii și, în sfîrșit, trăsăturile marcante ale Internaționalei Socialiste încă de la constituirea sa, în 1951. Lăsînd la o parte datele faptice indispensabile, am pus accentul pe chestiunile fundamentale care, de-a lungul acestei istorii, pun în valoare mișcarea socialistă, contribuind la explicarea fizionomiei sale actuale. În mod esențial
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
imensa majoritate a forțelor sale basculează în tabăra Uniunii sacre. Din toată Europa, numai partidele socialiste din Rusia și din Serbia refuză să voteze creditele de război, precum și susținerea acestuia. La rîndul său, Partidul Socialist Italian este singura secțiune a Internaționalei a II-a care, după ce a condamnat războiul imperialist, va adopta o poziție de neutralitate față de conflict. În schimb, partidele principalelor țări beligerante (Germania, Austro-Ungaria, Belgia, Franța, Marea Britanie) găsesc motive bine întemeiate pentru a justifica masacrul și pentru a-și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]