620 matches
-
aceeași rădăcină, nasci, ca și cuvântul <<Natură>>: forma natio-onis însemna și ea, la origine, naștere. Națiunile vor putea da naștere transnaționalismului, iar transnaționalul va putea elimina egoismul național generator al atâtor conflicte ucigătoare"342. Este evident că transnaționalul devine opusul internaționalismului. Dar problematica naționalului am mai discutat-o într-un capitol anterior. Transdisciplinaritatea e menită să împiedice dezastrele naționale din secolul al XX-lea prin rigoare, deschidere, toleranță. O piatră de încercare pentru ethosul transdisciplinar este religiosul. S-a înțeles din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
între plinătăți. O asemenea literatură duce la transfigurarea antitezelor neîmpăcate, specifice mentalității sfâșiate. Transpusă în "mesaj" adresat realităților din Basarabia și din lume, ea respiră de o atitudine transdisciplinară, tradusă într-un nou tip de transnaționalitate, opusă vechiului concept de internaționalism, care a lucrat în cheia terțiului exclus, producând tragedia românilor basarabeni. Atitudinea transdisciplinară aduce soluția cea mai bună a rezolvării raporturilor strâmbe dintre autohtoni și alogeni, invocând toleranța reciprocă, într-o Europă integrată, obligată să fie ea însăși transdisciplinară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Alain Dieckhoff, op. cit., p. 24. 152 Ibidem, p. 25. 153 Ibidem, p. 37. 154 Ibidem, p. 44. 155 Cf. Viorel Patrichi, Mircea Druc sau lupta cu ultimul imperiu, Editura Zamolxe, București, 1998, p. 525 ș. a. Dacă vechiul cominternism lucra în numele internaționalismului proletar, deminternismul întreține iluzia unei democrații globale la umbra căreia acționează nestingherite mafiile economice internaționale, interesate să nu întâmpine obstacole "naționaliste" în interiorul popoarelor spoliate. "Nostalgicii de toate culorile oscilează inconștient între aceste două iluzii fundamentale (internaționalism și deminternism, n. n.). Ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vechiul cominternism lucra în numele internaționalismului proletar, deminternismul întreține iluzia unei democrații globale la umbra căreia acționează nestingherite mafiile economice internaționale, interesate să nu întâmpine obstacole "naționaliste" în interiorul popoarelor spoliate. "Nostalgicii de toate culorile oscilează inconștient între aceste două iluzii fundamentale (internaționalism și deminternism, n. n.). Ultimul imperiu se dovedește cel mai puternic. Finalitatea acestei campanii regizate de mafia economică internaționalistă este anihilarea naționalismului". (p. 525). 156 Alain Dieckhoff, op. cit., p. 61. 157 Hannah Arendt, L'imperialisme, Paris, Points-Seuil, 1984, p. 288. V.
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
toate clișeele naționaliste pe care le știam de la bunici sau din lecturi. De fapt, naționalismul lui Ceaușescu nu aducea nimic nou În repertoriul românesc antimaghiar, ci doar Îl recondiționa pe cel antebelic, scos de la naftalina care Îl neutralizase În anii internaționalismului proletar. Cât de stupizi au fost acei concetățeni de-ai mei care au rezonat la o manipulare atât de rudimentară (unora nu le-a trecut nici până În ziua de azi) - nu am Încetat să mă minunez niciodată! În ce mă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
realizare practică ea s-a dovedit falimentară, la fel ca aproape tot ceea ce a Înfăptuit regimul comunist. În cele din urmă, se poate aprecia că ea nu a făcut decât să Înrăutățească situația, ascunzând răni istorice dureroase sub masca unui internaționalism ipocrit. După cum mulți clujeni octogenari de astăzi nu pot uita suferințele Îndurate sub regimul horthyst, tot așa, resentimentele generației de șaptezeci de ani, atât de vizibile În viața publică ardeleană din ultimul deceniu și jumătate, Își mai trag și acum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor români aflați În anturajul revoluționarilor maghiari. O astfel de propagandă va desfășura În toamna anului 1852 Alexandru Manu XE "Manu" , În rândurile soldaților români cantonați la Treviso și Milano. Activitatea unor asemenea „revoluționari de profesie”, animați de un veritabil „internaționalism” de factură mazziniană, nu va rămâne fără efecte. Voluntarii ardeleni Își vor face simțită prezența În toate formațiunile combatante cu componență multinațională constituite În Italia de-a lungul deceniului al șaselea. Demersul lor revoluționar se va consuma sub drapelul cauzei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor, mentalitatea revoluționară specifică epocii romantice Îi determină să subsumeze sau să integreze propriile deziderate naționale idealurilor „internaționaliste” ale emancipării generale a popoarelor, În conformitate cu doctrina mazziniană. Dar chiar și În cazul acestor „revoluționari de profesie”, tensiunea existentă Între „naționalism” și „internaționalism” implica o diversificare a comportamentelor. Alexandru Bujor XE "Bujor" , de pildă, mai rezervat În asumarea „internaționalismului”, va Încerca să creeze În Italia o legiune româno-spaniolă, pentru a evita Încadrarea ei sub o emblemă maghiară. Alexandru Buda XE "Buda" , În schimb
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
idealurilor „internaționaliste” ale emancipării generale a popoarelor, În conformitate cu doctrina mazziniană. Dar chiar și În cazul acestor „revoluționari de profesie”, tensiunea existentă Între „naționalism” și „internaționalism” implica o diversificare a comportamentelor. Alexandru Bujor XE "Bujor" , de pildă, mai rezervat În asumarea „internaționalismului”, va Încerca să creeze În Italia o legiune româno-spaniolă, pentru a evita Încadrarea ei sub o emblemă maghiară. Alexandru Buda XE "Buda" , În schimb, luptând pentru cauza italiană În rândurile revoluționarilor maghiari, va ajunge să Își identifice soarta cu partida
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un colț Cortina de Fier, acreditând posibila conviețuire între „lagărele” socialist și capitalist. Tudor (1963) sau Fanarioții Kremlinului Cu Tudor, în cinematografia românească se declanșează o operație politică propagandistică de proporții, pe termen mediu și lung, având ca scop înlocuirea internaționalismului comunist patronat de URSS cu național- comunismul autocefal, prin rescrierea pe ecran a istoriei naționale : Tudor, Dacii, Columna, Mihai Viteazul... Până prin anul 1959, Gheorghiu-Dej era circumspect în abordarea problemelor referitoare la istoria țării noastre. Principalul motiv al prudenței sale conținea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și învățarea din greșeli. Pe scurt, acestea se referă la menținerea sistemului financiar pentru evitarea colapsului, sprijinirea cererii agregate pentru a preveni deflația, susținerea comerțului internațional împotriva măsurilor protecționiste, prevenirea restricțiilor de capital sub forma susținerii financiare internaționale și păstrarea internaționalismului în defavoarea naționalismului<ref id=”1”>Economic crisis..., 2009, pp. 20-21. </ref>. Mai mult, politicile Uniunii Europene s-au concentrat pentru a realiza un cadru coordonat pentru managementul crizei, în termeni de control al crizei și de atenuare a consecințelor, de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fi identificate două etape în ceea ce privește atitudinea și politica față de minorități<ref id=”2”>Gabriel Andreescu, Schimbări în harta etnică a României, Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală, Editura CRDE, Cluj Napoca, 2005, p. 33.</ref>. Prima dintre acestea, denumită generic a internaționalismului proletar (perioada dintre anii ’40-’50), este caracterizată de măsuri specifice pentru diferite minorități. Ungurilor li s-a permis de exemplu crearea Regiunii Autonome Maghiare, iar evreii au fost integrați în instituțiile publice. De altfel, a fost posibilă și înființarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
exclusivist, un patriotism manifestat În stratul de suprafață, lipsit de baza morală și nu arareori chiar Îndreptat Împotriva ființei umane, naționalismul este adesea considerat astăzi retrograd, cum În urmă cu două-trei decenii era etichetat ca reacționar. Doctrina comunistă opunea naționalismului, , internaționalismul proletar, care . În numele acestei poziții față de ideea națională au fost condamnați la ani grei de temniță numeroși intelectuali români după anul 1945. Nici astăzi Însă poziția naționalismului ca ideologie și concepție nu e prea mult schimbată, iar motivul este simplu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Suarez-Orozco, Desire Baolian Qin-Hilliard , op.cit., p.38 footnote> Perioada 18501875 este caracterizată de un puternic curent naționalist, apariția statelor-națiune, dezvoltarea diplomației formale, apar convenții legale internaționale dar un lucru foarte important în privința globalizării, în această etapă apar primele idei despre internaționalism și universalism. Urmează o etapă de decolare cuprinsă între 1875 și 1925 în care se pun bazele societății internaționale, se accentuează fenomenul de migrație, se dezvoltă comerțul între state. Între 1925 și 1969 apar organizațiile internaționale precum: Liga Națiunilor apoi
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
politicii externe. Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul analogiei domestice prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne. Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan s-au cristalizat în secolele al XVIII-lea și al XIX lea, datorită gânditorilor liberali aplecați asupra unor principii de organizare a lumii pe baze pașnice. 1. Distincția analitică la care trimite calificativul interbelic nu are intenția de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de către Richard Cobden sau a discreditării ideii de diplomație secretă între marile puteri de către Bright (elemente care indică prezența in nuce a unei noi teorii), acești gânditori liberali nu pot fi priviți ca teoreticieni ai Relațiilor Internaționale per se. Imaginea internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de naivitate ce se ascund în spatele etichetei de idealism utopic
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor idealiste de către reprezentanți clasici ai realismului mai ales E.H. Carr și Hans Morgenthau se face pornind de la premisa disjuncției dintre sfera internă și sfera externă a politicii. Pentru Morgenthau, de exemplu, principiile internaționalismului pot opera în sfera politicii interne tocmai datorită existenței unei autorități supreme însărcinate cu implementarea legislației, în vreme ce persistența politicii de putere caracteristice sferei internaționale se datorează absenței unei autorități suverane la scară globală: astfel, în domeniul Relațiilor Internaționale, pacea derivă
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
interne tocmai datorită existenței unei autorități supreme însărcinate cu implementarea legislației, în vreme ce persistența politicii de putere caracteristice sferei internaționale se datorează absenței unei autorități suverane la scară globală: astfel, în domeniul Relațiilor Internaționale, pacea derivă nu atât din exploatarea principiilor internaționalismului liberal (raționalitate, justiție/drept, organizații internaționale și securitate colectivă), cât din respectarea principiilor perene ale balanței de putere. Împotriva acestei poziții, avocații principiilor liberale se opun separării necesare între regulile și normele interacțiunii din sfera politicii interne și cele din
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
revizioniste a istoriografiei disciplinei, mișcare ce contestă realitatea unei prime mari dezbateri ca principal moment în geneza Relațiilor Internaționale ca disciplină academică. În ciuda faptului că principalul document programatic pe baza căruia se face analiza și, în ultimă instanță, condamnarea proiectului internaționalismului liberal interbelic este declarația președintelui american Woodrow Wilson în fața senatului (Cele 14 puncte), până relativ recent, literatura convențională a Relațiilor Internaționale a ignorat contribuția intelectualilor americani, continuând să se limiteze (pe linia deschisă de Carr) la opera reprezentanților britanici. În
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
liberalism internațional din perioada interbelică (Osiander). În ultima parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu pentru Relațiile Internaționale prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul liberal interbelic o arheologie revizionistă a raționamentelor idealiste Istoria convențională a teoriei Relațiilor Internaționale ce descrie nașterea disciplinei ca urmare a unei prime mari dezbateri între o școală de gândire idealistă dominantă în perioada interbelică și o școală de inspirație
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
două decenii de autori care, prin diverse strategii, acuză întemeietorii școlii realiste de inventarea unei școli rivale cu scopul de a-și legitima propria poziție. Un prim argument al acestei contestări derivă din diversitatea ideologică, metodologică și epistemologică a curentului internaționalismului liberal interbelic, diversitate care, de fapt, reflectă la un alt nivel de analiză (internațional) diversitatea curentului liberal 1. Peter Wilson este cel care argumentează, contrar imaginii unitare descrise și atacate de E.H. Carr în influenta sa Criză a celor douăzeci
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
celor douăzeci de ani (Twenty Years' Crisis), că grupul de autori incluși de Carr în categoria confuză de utopici este de fapt o grupare eterogenă de autori nutrind diverse speranțe privind noua ordine mondială. Cu alte cuvinte, școala utopică a internaționalismului liberal interbelic nu este altceva decât un set amalgamat de discursuri și problematici ale căror locuri comune nu ating masa critică ce justifică contopirea lor într-o categorie unitară. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
relația dintre capitalism și război, definirea strategiilor de adaptare la provocările agresive ale statelor totalitare sau disputa clasică în politica externă americană dintre adepții intervenționismului și cei a izolaționismului. Devine tot mai clar faptul că prin mitul primei dezbateri conceptele internaționalismului liberal interbelic sunt interpretate dintr-o perspectivă realistă. Se ridică astfel întrebarea: Care au fost mecanismele prin care E.H. Carr și alți avocați ai perspectivei realiste au reușit această adevărată lovitură de imagine? În primul rând, reușita a fost asigurată
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra gânditorilor liberali de la începutul secolului XX. Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie de o întoarcere la fundamentele internaționalismului interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și datora originea acestei experiențe istorice, este adevărat că ideile internaționalismului liberal au înflorit ca urmare a cataclismului social și politic asociat primului război mondial. Pentru
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
începutul secolului XX. Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie de o întoarcere la fundamentele internaționalismului interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și datora originea acestei experiențe istorice, este adevărat că ideile internaționalismului liberal au înflorit ca urmare a cataclismului social și politic asociat primului război mondial. Pentru liberali, idealismul s-a constituit în primul rând ca o mișcare ce se opunea atât politicii de putere, cât și diplomației secrete a Realpolitik-ului, politici
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]