679 matches
-
rezervă). În practică, În procesul decizional, intervin adesea fenomene politice sau organizaționale total iraționale. Mixul strategic reprezintă ansamblul acțiunilor Întreprinse pentru atingerea obiectivului fixat. Aceste acțiuni provin din actul managerial cu privire la strategiile competitivității, de alocare a resurselor, de dezvoltare, de internaționalizare, schimbări structurale, tehnologii, pregătirea și recrutarea resurselor umane. „Canibalismul” sau autoconcurența este situația care apare atunci când firma lansează un nou produs substituibil unuia dintre produsele sale curente, ceea ce frânează sau chiar stopează vânzările acestuia din urmă. Termenul sinergie este mult
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu Fiat și Ford pentru controlul pieței europene. Începând din 1983-1984, General Motors a urmat o strategie de nișă globală, axându-se pe producția de mașini de lux, taxiuri și autobuze. În același timp, producătorii naționali care au evitat „riscurile internaționalizării” au recurs cu disperare la sprijinul propriilor guverne. De exemplu, firma Chrysler a avut o strategie multinațională formală. A ignorat alianța propusă de firma Mercedes, care i-ar fi asigurat locul trei pe piața europeană. În schimb, a Înghițit alte
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cererea, În timp ce principalele țări dezvoltate cunosc o anumită saturație. Japonezii se afirmă ca redutabili concurenți; condițiile ofertei sunt modificate prin noile reglementări, inovația devenind o armă concurențială. Peugeot achiziționează Citroën În 1974, apoi operațiunile europene ale firmei Chrysler În 1978. Internaționalizarea industriei de automobile se baza pe concentrări și investiții străine. În noile condiții, acordurile devin transnaționale și sunt utilizate pentru a opera raționalizări de producție acolo unde concentrarea este exclusă. Astfel, acordurile Între constructorii europeni permit reducerea costurilor, alungind seriile
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a crescut enorm. Două dintre obiectivele strategice ale acordurilor perfectate devin esențiale: pătrunderea pe noile piețe și achiziționarea de resurse noi pentru valorificarea inovațiilor, atât În domeniul produsului, cât și al procesului de producție. Industria automobilului cunoaște o amplificare a internaționalizării sale. Fenomenul se concretizează În dezvoltări clasice, cum sunt creșterea pătrunderilor străine pe majoritatea piețelor și angajarea investițiilor directe În străinătate (Jones, 1988, p. 12). Constructorii japonezi sunt atacați pe piața americană. Ei au recurs la investiția directă, care se
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
insurecției de la 25 octombrie 1917, organizată minuțios într-o Rusie ruinată social-economic și decimată demografic, preluaseră conducerea politică în propria țară și își concentrau acum eforturile spre declanșarea revoluției mondiale. Potrivit viziunii celor doi conducători bolșevici, Lenin și Troțki, de „internaționalizare a revoluției”, mapamondul trebuia incendiat, pentru ca preluarea puterii de către comuniști să se facă în toate țările, astfel încât lumea să se schimbe din temelii și să se „deschidă” o nouă ordine potrivit „tentației anului zero”. Proiectele bolșevicilor de la Petrograd au cunoscut
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
274 Studiu de caz IV. UNITED VISION: afacerea bazată pe viziune 275 IV.1. Începutul și dezvoltarea grupului United Vision 276 IV.2. Istoria ciudată a ochelarilor și a mediului românesc al produsului 277 IV.3. Mediul concurențial românesc și internaționalizarea sa 280 IV.4. Crearea unei colecții 283 IV.5. Mecanismele relaționale ale afacerii 284 IV.6. Marketingul 286 IV.7. Resursele umane și managementul 288 IV.8. Managementul financiar 290 IV.9. Viziunea viitorului apropiat 292 Studiu de caz
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sau mai multe companii autohtone, în cazul în care condițiile de pe piață vor deveni mai puțin favorabile și va apărea necesitatea unui investitor strategic. Totuși, România este în mod clar integrată în industria farmaceutică europeană și mondială, fapt dovedit de internaționalizarea afacerilor companiilor românești și de prezența tot mai puternică pe piața românească a companiilor multinaționale. În prezent, există numeroase diferențe în modul de aplicare a strategiilor din punctul de vedere al firmelor românești și al celor străine, însă tendința generală
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1989 au fost favorabile afacerilor asociate acestor produse. Băieții de la United Vision au simțit potențialul afacerii și au riscat mizând pe creștere, atunci când colegii lor mai erau încă tentați de un „post la stat”. IV.3. Mediul concurențial românesc și internaționalizarea satc "IV.3. Mediul concurențial românesc și internaționalizarea sa" Piața internă a ochelarilor și a produselor asociate are caracteristicile specifice induse de dinamica explozivă, chiar dacă demarajul ar putea fi etichetat ca fiind cu „explozie întârziată”. Până în anii ’95-’96 piața
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Băieții de la United Vision au simțit potențialul afacerii și au riscat mizând pe creștere, atunci când colegii lor mai erau încă tentați de un „post la stat”. IV.3. Mediul concurențial românesc și internaționalizarea satc "IV.3. Mediul concurențial românesc și internaționalizarea sa" Piața internă a ochelarilor și a produselor asociate are caracteristicile specifice induse de dinamica explozivă, chiar dacă demarajul ar putea fi etichetat ca fiind cu „explozie întârziată”. Până în anii ’95-’96 piața a realizat mișcări de racordare la circuitul internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
presiune spre concentrarea distribuției. Distribuția urmează în acești ani un proces de concentrare, chiar pe fondul unei creșteri a pieței. Concentrarea este generată de logica economiilor de rețea, dar și a costurilor irecuperabile și de tranzacționare asociate dezvoltării distribuției. Dacă internaționalizarea este prezentă în toate verigile mediului concurențial prezentate anterior, manifestarea ei pare mai ciudată la nivelul consumatorului final. O consultație standard la un doctor din România costă aproximativ zece euro, iar o pereche de ochelari rezonabilă poate fi 100-200 de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de ochelari rezonabilă poate fi 100-200 de euro. Prețurile combinate sunt tentante pentru vecinii vest-europeni din categoria celor cu comportament freelancer în domeniul asigurărilor de sănătate, dar și din alte categorii. Acesta este motivul creșterii numărului clienților străini. Tendința de internaționalizare, accentuată prin integrarea în Uniunea Europeană, prezintă și avantaje legate de diminuarea unor taxe de import, ceea ce le conferă concurenților autohtoni un avantaj relativ în comparație cu situația de dinainte de 1 ianuarie 2007. Modestul impuls financiar încurajează dezvoltarea și căutarea unor noi oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
protecția minorităților ca o problemă exclusiv internațională. Punând în contrast ideea că minoritățile naționale constituie o parte integrantă a societății în ansamblul ei din statul în care trăiesc, dar protecția lor se asigură, totuși, pe plan internațional, ajunge să sublinieze internaționalizarea completă a conceptului de minoritate națională. * Deși art. 15 redă destul de amănunțit întregul evantai de prevederi privind protecția drepturilor minorităților, a fost anexată, totuși, la Tratat o Listă a documentelor la care se referă art. 15. Drept urmare, s-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
câmpurilor universitare naționale, așa cum o arată poziția dominată a școlii românești În acest spațiu. Poziția științelor sociale În Învățământul de partid este marcată de momentele de criză politică: primele tentative de destalinizare (1956) și abandonarea forțată a reformelor economice (1968), internaționalizarea politicii economice Începând de la mijlocul anilor ’70. Această periodizare corespunde schimbărilor de statut al școlilor de partid - recunoaștere universitară, spre mijlocul anilor ’50, constituirea academiilor de științe sociale, În jurul lui 1970 -, ceea ce justifica ideea că academizarea constituia un raspuns specific
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lor reconsiderat În mod radical, profesorii și cursanții fiind confruntați astăzi cu o discreditare publică, al cărei grad de obiectivitate istorică sau de conformism politic este greu de estimat. Școlile au fost definitiv marcate de condițiile excepționale ale Întemeierii și internaționalizării lor: cele două războaie mondiale, care au făcut posibilă mai Întâi Revoluția Rusă, apoi constituirea unui sistem mondial socialist. Corpuri auxiliare ale partidului, ale armatei și poliției, primele școli de partid erau organizate pramilitar, membrii lor fiind pregătiți să intervină
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la alta asupra dezvoltării diferitelor școli de partid. Un rol Însemnat revenea Însă și bazei de recrutare de care dispuneau aceste școli, atât În termeni de efective, cât și de capital social deținut de membrii aparatului partidelor comuniste. Gradul de internaționalizare a partidului constituia și el un criteriu important: În afara partidului sovietic, partidul german (KPD, ȘED) era cel a cărui suprafață internațională cuprindea țările germanofone și includea minoritățile germane din alte țări. La această se adaugă existența unei tradiții intelectuale social-democrate
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apariția conflictelor naționaliste Între statele socialiste au marcat În aceeași măsură evoluția școlilor superioare ale partidelor comuniste, separându-le pe cele rămase mai mult integrate În rețeaua internațională (sovietică, est-germană, bulgară) de cele care au căutat o cale diferită de internaționalizare, precum școală de la București. Astfel, o polarizare a spațiului internațional al școlilor de partid, doar schițata la Început, a prins contur În momentul impunerii lor că instituții academice mai mult sau mai putin recunoscute, ceea ce s-a putut observa atât
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un sistem la altul, cu dispariția subita a școlilor de paritd În special (cf. Gheorghiu, 2001, pp. 175-198), a da loc unor reforme succesive (noi legi, descentralizare și autonomie universitară etc.) Într-un cadru numit «de tranziție» sau de «transformare». Internaționalizarea a fost o dimensiune centrală a acestor schimbări: adoptarea de noi modele, deșchideri de instituții private dintre care unele finanțate din străinătate, Înscrierea În circuitele de schimburi internaționale de profesori și studenți. Vechile forme de circulație internațională - prioritare În țările
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod de control al evaluării proiectelor În curs, de această data fără centralizare și cenzură, ar fi fost de asemenea de dorit (interviu cu Liliana Deyanova). Pentru a Înțelege mai bine această critică, trebuie luate În considerare efectele contradictorii ale internaționalizării accelerate din anii ’90 asupra sociologiei bulgare. Sociologia dispunea, Înainte de 1989, de un statut relativ privilegiat În Bulgaria, spre deosebire de alte țări comuniste: sociologii bulgari puteau să participe la schimburile științifice internaționale chiar și dincolo de rețeaua țărilor CAER; studenții bulgari au
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod diferențiat, unele dezamăgesc. Ajutorul material este insuficient: foarte adesea, numai studenții care dispun de alte resurse (familiale) pot beneficia În mod real de aceste proiecte. După părerea sociologilor bulgari Întâlniți, profesionalizarea sociologiei este unul dintre efectele majore ale acestei internaționalizări: multiplicarea cercetărilor empirice, extensia metodelor comparative și deprinderea metodelor de lucru comune cu alți cercetători, datorită funcționarii În rețea, perspectiva interdsciplinară, viața asociativa permanentă și autonomă... O nouă etică profesională ar fi În curs de pregătire În interiorul comunității sociologilor bulgari
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care dispunea până de curând, pentru achiziționarea de cărți și pentru abonamente la revistele științifice. Doar bursele acordate de Bancă Mondială au putut să colmateze În parte anumite lacune ale bibliotecilor (interviu cu Andrei Corbea-Hoișie). «Cred că problema centrală /a internaționalizării/ este capacitatea de deprindere și aplicare pe teren românesc: multe din cele ce se Învață /an străinătate/ sunt inutilizabile, căci sistemul /românesc/ nu este pregătit, din motive esențial istorice. Cei care revin după o perioadă mai lungă de studii În
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din română către limbi de circulație internațională precum și de notorietatea internațională care revine numai autorilor români care și-au schimbat statutul național și/sau limba. Este posibil de discutat În cazul lor, după Pascale Casanova (1997), de o strategie de internaționalizare reușită presupunând o ruptură cu tradiția națională, Înscrisă chiar În limba. Poziția dominată În spațiul internațional al literaturii naționale este În mod obișnuit reprezentată În termeni temporali și istorici, de «ântârziere» sau de «decalaj», sau chiar În termeni de «influență
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
relațiile româno-franceze. N-a existat niciodată vreo confirmare în acest sens, dar în mod evident modul în care fuseseră implicați lectorii francezi, atunci Romain Réchou și Jean-Noël Mathieu, mai târziu Thomas Bazin și Claudine Hnatkiw, dar și a altora, indicau internaționalizarea întregii afaceri. Nu am înțeles decât ulterior că întâmplarea cu scrisorile confiscate nu fusese decât picătura care umpluse paharul plin cu datele strânse în timp de Securitate. Documentele descoperite în decembrie 1989 insistau pe această corespondență între lumea dinafară, inspiratoare
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
iar întreaga istorie degajă un puternic miros de pucioasă. 21 Vezi, de exemplu, textul meu "Observații în marginea interviului acordat lui Sergiu Ghica", în Ghica, 2013. 22 Un articol apărut în Neue Zürcher Zeitung (30 septembrie 2008) este revelator pentru internaționalizarea interesului față de istoricul acestui grup ca urmare a interferențelor cu un alt grup, celebru în spațiul germanofon, Aktionsgruppe Banat (Vezi Bauer, 2008). 23 A existat totuși o asemenea încercare de afirmare colectivă prin publicarea în 2005 a volumului coordonat de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Jules Ferry îi deschide larg porțile. Tehnica și industria se amestecă: fără ele, bicicleta ar fi rămas un ornament artizanal din câteva grădini bogate; cu automobilul se naște un nou sport. Dezvoltarea mijloacelor de transport și comunicațiile (cale ferată, telegraf), internaționalizarea schimburilor, permit organizarea de competiții internaționale de prim rang, între care, bineînțeles, Jocurile Olimpice conduse de Coubertin. Se uită adesea, că aceste jocuri par o locomotivă cu un program ambițios de renovare pedagogică și sportivă. Dar în 1900 nu sunt decât
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
s-a dovedit a fi și un excelent instrument pentru prevenirea izbucnirii sau escaladării conflictelor dintre statele membre. Această dimensiune de gestionare a conflictelor interne poate deveni și mai importantă în viitor, pe măsură ce preconizata lărgire a C.E. ar conduce la internaționalizarea unor conflicte, actualmente externe. Gestionarea conflictelor externe nu a reprezentat, ca atare, unul dintre obiectivele C.E. Astfel, când a fost creată C.E., statele sale membre nu i-au conferit o structură instituțională sau instrumentele necesare gestionării conflictelor externe. Acest aspect
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]