1,806 matches
-
definind, tocmai datorită contrastului asumat, calitatea artistică a temperamentului său rămîne forța discursului moralizator, cu care sînt denunțate vituperant moravurile decăzute ale contemporanilor - de cele mai multe ori, referirile sînt chiar la cei prezenți, accentuîndu-se latura kairotică a enunțării -, iar anafora și interogația retorică marchează stilistic acest tip de expresie: "Dară ce voiu să zic de nesimțirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toți pătimesc, toți sînt în scîrbe, toți suspină supt jugul cel greu al nevoii". Merită evidențiate atît crescendo-ul tensional
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
acestui veac? Toți pătimesc, toți sînt în scîrbe, toți suspină supt jugul cel greu al nevoii". Merită evidențiate atît crescendo-ul tensional, rezultat din acumularea, prin juxtapunere, a trăsăturilor negative generalizate ce sînt invocate, cît și adecvarea răspunsului dat la interogația formulată. Plasticitatea constantă a limbajului, reliefarea personalității proprii, intuirea inefabilului, alegoria, comparația, definițiile lirice, imaginile poetice sau anafora sînt doar cîteva dintre instrumentele literare utilizate de Antim și care situează indiscutabil textul Didahiilor în cîmpul artistic. Ca și în cazurile
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
în ceea ce prisosește, rămâne miezul estetic al operei, inepuizabil. Criticul, dominat de o concepție relativistă, potrivit căreia el doar aproximează valoarea, neavând capacitatea să pătrundă în straturile cele mai profunde, se întreabă în legătură cu "miracolul Creangă", răspunsul fiind aproape inclus în interogație: "Ce învățătură i-a dat știința de a organiza strâns și definitiv în adevărate frumuseți sferice, narațiunile poporului? De unde îi vine simțul cu care le scutură de prolixități și le scapă de schematism?" Analiza lui Vladimir Streinu conține o serie
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
particular al radicalităților? Nu are avangardismul un sens la fel de revoluționar ca poetica lui Ion Barbu? Sunt întrebări la care ne îndeamnă să răspundem un eseu critic cu o riguroasă metodă și o viguroasă calitate a provocării intelectuale". Aceste aprecieri - și interogații dubitative - revelează tocmai capacitatea criticului de a se lăsa fascinat și incitat totodată de ideile altora, dar, pe de altă parte, și disponibilitatea pentru construirea unor ipoteze hermeneutice noi, plauzibile, apte să explice resorturi ale literarității, structuri și forme expresive
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
vehemență lumea, "sfidîn- d-o și cu un fel de eleganță de dandy deprins cu plăcerile estetizante practicate de descendenții "decadenți" ai romanticilor, cu sensibilitatea lor crepusculară, de "fin de siècle"". De exemplu, criticul reține la un moment dat această interogație a poetului, situabilă dincolo de limitele suprarealismului: "Utilitate, frumos, bun, valoros, la ce pot servi?". Interogația aceasta amintește de apelurile lui Cristian Popescu împotriva esteticului sau a ierarhiilor axiologice, criterii ale unor disocieri "burgheze", mizînd, în schimb, totul pe... existență. Paradoxal
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
plăcerile estetizante practicate de descendenții "decadenți" ai romanticilor, cu sensibilitatea lor crepusculară, de "fin de siècle"". De exemplu, criticul reține la un moment dat această interogație a poetului, situabilă dincolo de limitele suprarealismului: "Utilitate, frumos, bun, valoros, la ce pot servi?". Interogația aceasta amintește de apelurile lui Cristian Popescu împotriva esteticului sau a ierarhiilor axiologice, criterii ale unor disocieri "burgheze", mizînd, în schimb, totul pe... existență. Paradoxal, dar devenirea lui Gellu Naum stă sub semnul aceleiași angajări în existență și a aceleiași
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
erau parteneri în cadrul USL, pentru ca, la finalul anului să devină adversari în cadrul alegerilor prezidențiale"1. Care au fost actorii politici care au regândit alianțele politice și au desemnat candidatul care a triumfat în jocul electoral și politic prezidențial? La prezența interogație vom încerca să răspundem în prezentul studiu, făcând trimitere la declarațiile de susținere ale liderilor politici liberali și populari europeni, înainte și după câștigarea alegerilor prezidențiale de către candidatul dreptei Klaus Iohannis. Articole academice despre actorii politici 2 ai campaniei electorale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cărți, Mircea Iorgulescu nu încetează să se minuneze de felul în care trei mari intelectuali ce nu se mai pot apăra singuri sunt târâți într-o boxă de tribunal de către o procuroare improvizată. Care se întreabă, pasând cititorului francez răspunderea interogației și a răspunsului, dacă nu cumva cărțile lui Eliade și Cioran ar trebui arse!... E limpede că se exercită aici și presiunea unei teme atât de sensibile. Criticul o numește cu aceeași sagacitate: "Specifică realismului socialist era tirania temei: nu
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
teoriei literare, a istoriei literare tradiționale sau moderne, a intertextualității, a postmodernismului, a relațiilor culturale româno-franceze, a traductologiei etc. Ea oferă cu generozitate prilejul unei speculativități universitare în multiple direcții, fiind rodul unei inteligențe creatoare ce-și lasă la vedere interogațiile, sfidările, neliniștile și sensurile exploratoare. Experiența creatoare își arată fără sfială toate palierele: lingvistice, semiotice, poetice și poietice, sociologice, interculturale etc. Conflictul dintre ficțiune și proiectul teoretic, dintre autor și personajele sale, reale sau inventate, se află la suprafața textului
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din supunere oarbă, sfințească-mi-se Clipă!”). Câtă emoție înfiorata fulgera interogațiile care primesc și răspuns din nevoia de aflare a cunoașterii!,,Poet? Nicidecum! Sunt testamentul dintâi al iubirii. Prima silaba din ultimul șopot? Nu știu! Moarte, acordează clavirul tăcerii din mine și, ajutămă, Doamne, să trec!” Rostirea harică dar și meșteșugita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
teritoriu al Ialomiței, loc de rezidență pentru scriitori importanți. Vârsta aceasta plenară, apolinică, împlinită de Ioan Barbu nu l-a detașat pe scriitor de marile probleme, ci, am spune că, dimpotrivă, a accentuat specificitatea și greutatea conexiunilor cu ritmurile și interogațiile cotidianului. Nu te poți dizolva în lumea satisfacțiilor burgheze, câtă vreme mai există durere și sărăcie. și Nenea, Ioan Barbu, și gazetarul și scriitorul au rămas în prima linie a bătăliei pentru superioritatea zilei de mâine, combatanți împotriva eroziunilor care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sute de pagini, a lui Petre Stoica (apărută în colecția "Mari scriitori români" a editurii Cartea Românească, 2004). Parcurgând astfel opera cuiva, îți poți verifica " în cunoștință de cauză, o pagină după alta " intuițiile, așteptările, rezervele, entuziasmele " ca și unele interogații, mai generale, asupra creației poetice plecând de la un caz precis. Prima întrebare pe care mi-am pus-o, este: la ce bun atâtea titluri de culegeri (altminteri, unul mai armonios decât altul: Arheologie blândă, 1966-1969; Melancolii inocente, 1969; O casetă
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
povestire din A doua carte a junglei, "Cum s-a ivit frica". Petre Stoica acumulează întrebările: " ce nume are teama" unde / s-a născut teama" ce vârstă / are teama" ce mănâncă / și unde își petrece timpul liber"" La unele din interogații el dă răspuns în partea a doua a poemului: " teama / nu vine la întâlniri prevăzute / este inefabilă asemenea poeziei // ea trăiește pretutindeni / e nevăzutul și nepipăitul / e numai umbra șoaptei / golul dintre bătăile orologiului / inspirația horoscopului / miezul ecoului". Tăișul securii
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
de spus ?", ne-am putea întreba. Pragmatic, însă, un asemenea dialog se arată a fi o încântare. Andrei Codrescu are talentul de a dibui, aproape de la sine, întrebări. Ceea ce spune el e de obicei o formă de a replica unei interogații pe care o aude sau doar o simte plutind în aer și care nu e numaidecât însoțită de semne de punctuație. Aflat la Neptun, la Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" și laureat al Marelui Premiu "Ovidius" - 2006, Andrei Codrescu
Exquisite Corpse cu Andrei Codrescu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10231_a_11556]
-
după cum vedem, sub pana neoexpresioniștilor gen Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, George Alboiu, Mihai Elin, simptomatic prelungit în deceniile ulterioare precum dovada unei rupturi cu contingentul obștesc, al unei mînii ce se înveșmîntă în simbol, se răsfrînge în radicalitatea interogațiilor legate de sensul existenței. Teroarea, foarte probabil istoricește determinată, se proiectează la o scară universală: Se clatină/ se surpă, se prăbușește cripta cosmică// arde/ timpul arde/ cu ale sale trei împletite șuvoaie// țintuind întunericul// clipa/ clipa crește cristal monstruos/ se
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
sensurile de la suprafață. Prozatorul lasă viața să curgă, cu toate curiozitățile ei, și nu este preocupat decât spre final de constituirea sensului. Nu e tezist, nu e explicit, nu e teoretizant, dar are momente de patetism pentru a-și susține interogațiile și descoperirile. Poveștile se multiplică faulknerian, ca și în romanele lui D. R. Popescu, însă fără a adopta calea unei proze de investigație și fără obsesia adevărului. Sorin Titel scrie o proză de reflecție melancolică, încorporată în povestiri ce vizionează
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
ticăie slab/ ca un ceasornic neîntors./ Perdeaua ruptă ca vîntul în crengile negre,/ e doar un fundal pentru trupul tău alb:/ un petic de carne îmblînzită". Fundalul neliniștit este una dintre mărcile poemelor din această carte; acolo se adună și interogația activă adresată lumii și sinelui (,Cînd te vei reîntoarce,/ care parte a trupului meu te va primi mai întîi?"; sau: " Unde altcumva să-ți aduci ofrandele, zeu al vederii,/ al auzului, al pipăitului și al ierbilor crude?"; și: "și spune
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
identităților mutilate din apocalipsele supraetajate ale Cărții șoaptelor este înlocuită aici de tragicul revelat pe filieră magică. De la prima la ultima frază, Jocul celor o sută de frunze problematizează lumi ce se deschid brusc, pentru a se închide, incendiar, în interogații înalte. Textul e, de aceea, plin de aforisme despre moarte și memorie, despre destin și sensul vieții. Dar Varujan Vosganian nu pare a se teme de predictibilitatea unor dezbateri ce pot fi abandonate la un moment dat în zona riscantă
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
și ajung, în comunism, ingineri. Revoluția, noul mileniu sau comunismul înțeles prin moartea lui Luca - prietenul lor împușcat odinioară în tentativa de a trece granița -, Istoria, așadar, este suportată prin dezbateri filosofice, interminabile, de fapt, pentru că ei trăiesc total în interogații. Prizonieri ai cuvântului, nu și ai istoriei, ei spun povești, astfel că lumea artificială, în care se deghizează ca botezători, vânzători de noroc sau colecționari de înjurături, e una în care se vorbește în dodii. Însă, când moartea curtează, se
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
singurătatea examinează, pretutindeni în opera lui Paler, o stare de iresponsabilitate, cum sunt copilăria și tinerețea, pentru a retrăi un extaz interzis și a repoziționa argumentele ratării. Calomniile mitologice sondează realitățile întunecate ce pot fi modificate numai prin recursul la interogațiile începuturilor, unde nu se mai poate vorbi de eșec. Chiar și în Viața pe un peron, așteptarea, mai mult decât singurătatea, era, ne amintim, o formă de ratare a începutului. Cum destinul este propriul nostru caracter, spune autorul după Heraclit
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
tip de adevăr. În toate, Octavian Paler este preocupat de etica sensului. Literatura lui Octavian Paler începe acolo unde filosofia devine colțoasă și nu lasă loc niciunui corolar. Nu există întrebare fără întrebare, doar literatura poate absolutiza o formă de interogație, fără a se teme de contrarii sau recuzări, tocmai pentru că le include în chiar gestul ficțiunii. Rămâne doar să-l recitim pe Octavian Paler prin ochelarii potriviți.
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
Eroii lui Martin Șuter ajung la un punct în care se desprind de trecut, din cauza unei fisuri produse în memorie, maladiile se deosebesc, dar de fiecare dată zona albă neliniștește și generează aventură. Aici se află miza profundă a cărților: interogația privind legăturile omului cu trecutul pierdut, dramă crizei de identitate, hătișul relațiilor sociale, ca și al celor intime. Șanse aduse de maladia Alzheimer Small World îmbină cronică socială a unei familii de industriași elvețieni cu studiul unui caz de Alzheimer
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
ca străin, pelerin, măsura vieții dând-o imaginile de felul domesticului „balon de săpun” din primul său poem cunoscut, scris la vârsta de 19 ani. Din aceeași autobiografie spirituală reise că, în plan intelectual, puritanismul Annei Bradstreet nu a exclus interogația cu privire la dogma creștină și la propria sa credință. Reține atenția convingerea dobândită până la urmă că ordinea, rânduiala, ca atribut al universului dovedește peremptoriu existența lui Dumnezeu, convingere ce s-a reflectat benefic în preferința poetei pentru ipostaza contemplativă a eului
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
ȘI CIVILIZAȚ IE (nr. 37, octombrie 2012), pe care o citim totdeauna cu folos intelectual, de data aceasta nea atras atenția articolul „Corneliu Zelea Codreanu - un rol de Oscar?” semnat de o tânără cercetătoare în științe politice, Andreea Chiru. Prin interogația din titlu, autoarea face loc unui alt fel de a-l privi pe acest important personaj istoric care „s-a impus și s-a menținut în memoria colectivă în rolul Revoluționarului”. Portretul standard al liderului Mișcării Legionare se cunoaște: „...Figura
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4200_a_5525]
-
cu morții în celule. Nici că morții lor se îngropau în diguri. Dar a găsit resurse să termine liceul la 36 de ani și să participe la Revoluție. E de neimaginat astăzi cum tinerii de odinioară înțelegeau să urmeze o interogație etică. Octav Bjoza, nepot de-al lui Al. Piru, de pildă, organizează în 1957 Garda Tineretului Român, o mișcare antisovietică, cu alți adolescenți. Victor Roșca, la fel, povestește, în completarea volumului de memorii Experimentul Târgușor - Începutul represiunii comuniste, despre rezistența
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]