1,350 matches
-
literară istratiană puterea imaginativă și biruința asupra convenționalului. B. este și autor de aforisme și cugetări, scrise de-a lungul a zeci de ani, care lasă să transpară un chip interior mai puțin supus canoanelor și o gândire incomodă, adoptând interogativ marile teme ale filosofiei, logicii, eticii, esteticii, psihologiei, religiei, istoriei etc., totul filtrat de viziunea metafizică, în raționamente care surprind adesea prin forma lor lirică. Paginile bogatei corespondențe cu Lucian Blaga, Ion Chinezu, Basil Munteanu ș.a. completează imaginea lui B.
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Casa cu idoli (1996) revin, pe fondul unui univers poetic limpede conturat, mai vechile motive-obsesii ale frigului, cenușii, cuvântului, poeziei, memoriei, cum le definea Iulian Boldea, stările situându-se undeva pe traiectul dintre „disperare și speranță”, dintre „certitudine” și „neliniște interogativă”. Câteva volume care includ convorbiri sau interviuri, jurnale de călătorie, o carte de publicistică arată alte fațete ale talentului și personalității lui B., intelectual atent la viața cetății și la ceea ce se schimbă înlăuntrul fenomenului literar-cultural. SCRIERI: Muzeul de iarnă
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
am dat drumul eu. I-am spus unde eram și ce se Întâmplase. ― Să nu le spui nimic mamei și tatei, am zis. ― Nu pot, a spus Capitolul Unsprezece. Nu pot să-i spun tatei. Și apoi, pe un ton interogativ, care arăta că nici lui nu-i venea să creadă, fratele meu mi-a zis că avusese loc un accident și că Milton murise. AIR-RIDE În calitatea mea oficială de asistent al atașatului cultural, dar cu o misiune neoficială, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
La vederea băiatului, barbarii schimbară între ei priviri descumpănite. Războinicul cel vârstnic își aduse calul în față câțiva pași, fixându-l cu atenție și cu evidentă neliniște, apoi i se adresă direct, vorbindu-i în limba sa pe un ton interogativ. Tânărul răspunse fără întârziere, căci Mabertus îi sucea un braț la spate, dar Hippolita, deși nu înțelegea ce spuneau, observă că vocea sa era frântă, de teamă sau mai degrabă de rușine. Cei doi schimbară câteva cuvinte pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
huruială de hulub, cum râdea la șapte ani. În schimb, zâmbește mereu. Expresie a gândurilor, aprecierilor, a reacției ei intelectuale (fapt pentru care am devenit un colector și un cititor de zîmbete!), zâmbetul ei e când fin, când ironic, când interogativ ori mirat, când, vai, indeterminabil. Râsul este expresia sufletului ei bun, zâmbetul - a inteligenței ei rele sau, mai exact, lucide, ceea ce e același lucru. După prânz, ploaie măruntă și rece. Tăcere pretutindeni. Parcă n-a fost niciodată lume și zgomot
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
concesia să se îmbrace bine și să nu respire niciodată pe gură. Pe drum mă întreba mereu: "Îmi dai voie să spun ceva?" ori: "Nu-ți mai place glasul meu?" Iar când uitam consemnul, ori dădeam vorbelor mele o intonație interogativă, îmi răspundea printre dinți: Nu pot vorbi, n-am voie", ori: "Îmi dai voie să-ți răspund?" Acasă, în cerdac, până unde am însoțit-o la întoarcere, ca să calce complet consemnul și să-mi facă în ciudă bine, a scos
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
globalizare, autorul întinde punți între viața scurtă sub semnul vitezei verbului a fugi, întruchipată de Achile, și viața lungă sub semnul verbului a (se) întoarce - propriu nostalgiei, evocării - a lui Odiseu. Firesc, se pune întrebarea de ce/cum învață omul? Dubletul interogativ de ce-cum? apare explicit la Vasile Fetescu și pentru forma de activitate care este jocul. Ne spune că omul matur se joacă, el practică jocul într-o anume detașare ontologică, pentru el este un joc secund, doar artă, deseori
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
mintea de pe o superbă plajă în amurg, la Malibu. A, bună. Nu vrei să vii la masa mea? Îi arăt scaunul de alături. — Nu te deranjez? zice, așezându‑se. — Nu. Am avut o întâlnire, dar s‑a terminat. Mă uit interogativ în jur. Luke nu e cu tine? Abia dacă mai apuc să‑l văd de la o vreme! Michael clatină din cap. — În dimineața asta are o întrevedere cu cei de la JD Slade. Ei fac jocurile. Un chelner vine și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
aceea, însă, subordonatul său părea dornic să vorbească, însuflețit de un entuziasm puțin obișnuit la el. — Targuí-ul ăsta pornește în căutarea „Marii Caravane“ - zise. îl observă câteva clipe, așteptând să mai spună ceva, dar cum asta nu se întâmplă, spuse interogativ: — Și... — I-am spus să mă ia cu el, dar n-a vrut. — înseamnă că nu e atât de nebun cum s-ar crede. De când te interesează „Marea Caravană“? — De când am auzit vorbindu-se de ea. Se zice că transporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
praful de pușcă e atât de Îmbătător, Încât m-am ferit să intru În polemică. Nu era un moment potrivit pentru discuții, bărbatul acela nu-mi cerea părerea. Din când În când, slobozea câte un «nu-i așa?» foarte puțin interogativ; răspundeam printr-o aprobatoare clătinare din cap. Era amabil. De altminteri, ne-am revăzut, de atunci Înainte, În fiecare dimineață. Vorbeam Întotdeauna la fel de puțin, el se considera fericit că un american putea să-i Împărtășească pe deplin opiniile. La capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
s-a Întâmplat?” sau: „Serios, chiar a spus asta?” Nu știu cum se făcea, dar oricine În momentul ăla Începea să aibă Îndoieli În privința povestirii, inclusiv cel ce povestea. Era pesemne modul lui piemontez de a cadența cuvântul, ce dădea un ton interogativ afirmațiilor lui, iar Întrebările le făcea să pară derizorii. Tipic piemontez era la Belbo felul acela de a vorbi fără să privească prea mult În ochii interlocutorului, dar nu așa cum face cineva când Își ferește privirea. Privirea lui Belbo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
subiect mai aparte circulă multe lucruri de duzină, nu prea serioase. În orice caz, orice ocultism sănătos e o Gnoză”. „Asta spuneam și eu”, zise Garamond. „Și toate astea ar cam fi de-ajuns”, zise Belbo, pe un ton ușor interogativ. Bramanti Își umflă obrajii, transformându-se subit din tapir În hârciog. „De-ajuns... pentru a iniția, nu și pentru inițiați, iertați-mi jocul de cuvinte. Dar, prin vreo cincizeci de volume, dumneavoastră ați putea mesmeriza un public de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Am dat de belea!... - Ce belea?... - Am dat și de dracu’!... - Hai, amice, fii serios, că nu cred. Tocmai tu... - Dacă-ți spun cam dat de belea și de dracu’!... - Când și cum? Formulez surprinderea mea prin aceste două cuvinte interogative. - Ei, când și cum, repetă el întrebarea mea. Dacă-ți spun că e așa... - Bine, bine, dar săptămâna trecută erai vesel, bine dispus, nevoie mare, de parcă ai fi câștigat la LOTO sau la pocher. - Da, săptămâna trecută... spune oftând. Dar
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
-i conexiunile și perspectivele subtile, însă sensul de bază precede aceste tehnici, care, în absența lui, sfârșesc totuși prin a se transforma în simple exercitări metodologice. Omul nu se naște filosof ci devine filosof atunci când, la vârsta adolescenței, dobândește conștiința interogativă, caracterizat fiind de o explozie de energii vitale. Până când se trăiește într-un acord spontan cu realitatea și într-o formă de trăire voioasă a vieții, întrebarea filosofică nu apare, iar prezența filosofiei nu se justifică. Apoi se ajunge la
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ținta criticilor sale este modul cartezian de a face filosofie, acel tip de filosofie care, în sens mai amplu, ar putea fi numit iluminist. Iluminismul s-a născut tot din interogația filosofică, dar a sfârșit prin a-și pierde valoarea interogativă, tocmai pentru că s-a transformat în răspunsul care nu a mai permis ridicarea altei probleme. În acest caz, unicul mod de a mai face filosofie pare să fie într-adevăr acela de a râde de filosofie. Însă, în chiar contextul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui absolut care este istoria ca gândire. Mirarea originară este soluționată astfel în evidența logică, iar ceea ce era problematizat de cele două instanțe interogative este total clarificat. Sensul vieții, destinația și raportul ei cu Absolutul, mai mult, rezolvarea sa în absolutul clar al unei Substanțe sau în cursa rațională a Istoriei, constituie poziția definitivă pe care o adoptă aceste filosofii, oferta de sens pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și se întrepătrund diferitele forme și metodologii de cercetare, diferitele ritmuri prin intermediul cărora se exprimă activitatea gândirii. Considerarea tuturor acestor elemente nu ne oferă în mod sigur o compoziție armonioasă a diferitelor răspunsuri, dar ridică o tensiune problematică, redeschide instanța interogativă, ba mai mult, o complică dezvăluindu-i profunzimi, ce nu sunt evidente în mod imediat; indică instrumente de căutare, metode de cercetare ce îmbogățesc, chiar dacă, pe de altă parte, îngreunează și mai mult găsirea unei soluții și fac mai dramatice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
factori: factori exteriori postului (politica companiei și administrarea, controlul, salariul, relațiile interpersonale, condițiile fizice de muncă) și factori intrinseci sarcinii de lucru (realizare, recunoaștere, munca în sine, responsabilitatea, progresarea). Instrumentarea modelului lui Herzberg necesită o serie de prudențe deoarece situația interogativă poate denatura înregistrarea gradului de saturare al fiecăreia dintre cele două categorii de factori. Este posibil ca angajații să fie tentați să furnizeze răspunsuri dezirabile și să atribuie realizările proprii unor factori intrinseci, în timp ce sursele de insatisfacție să fie proiectate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Are, da, mă aud spunînd. — Deci știi. — D-da, știu. SÎnt deja cu doi pași mai aproape de prăpastie. — Și știi, bineînțeles, că are de gînd să-i scrie. — D-daaa...? Lungesc această unică silabă și reușesc să-i dau o intonație interogativă. Evident, e un truc atît de subțire, Încît nu am cum să-l continui - un fel de a da din mîini cu intenția de a zbura deasupra hăului care tocmai mi s-a căscat sub picioare. Cine nu știe că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
eternă; această limită, această finitudine trebuie văzute mai degrabă ca o trăsătură specifică a ființei omului. W. Jaeger a arătat că "formarea" omului grec se întemeia pe această idee. M. Heidegger a făcut din ea obiectul obsesiv al meditației sale interogative 28. Regăsim această senzație trăită a relativității existenței și a sentimentului tragic al existenței pe care îl induce în relativismul moral contemporan. Celebrarea tragicului. Care în același timp nu mai crede în sensul Istoriei finaliste, și nici în Legea sa
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
din București.) Convins că „nu mai citește nimeni nimic“, că „se alege praful de tot ce înseamnă spirit, cumințenie, bună cuviință, ecumenism și patriotism“, că „tineretul e descreierat și dezumanizat“ etc., am fost realmente umilit de atașanta neliniște și loviturile interogative ale acestor adolescenți, indiferent că erau bucureșteni oleacă trufași, ori suflete harponate de inerentele puseuri bovarizante ale provinciei. Dacă voi folosi formula „contact anteic“, mi se va râde-n nas: pardon de clișeu. Dacă voi opta pentru bolșevica „legătură nemijlocită
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lui Alexandru Paleologu, când m-a tulburat teribil o replică a Gabrielei Adameșteanu: „Îți dai seama că mai sunt doar câțiva oameni din generația lui, după care vom rămâne noi între noi!?“ Era atâta groază în expresia ei, încât frisonul interogativ m-a pătruns atunci până la os, după care am scris câteva pagini despre vinovăția nevinovată, ele ganța lumii vechi și singurătatea culturală. Dacă nu le-am publicat, a fost tocmai din rușine față de cei care-mi contorizaseră de-a lungul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
o rostogolire fără sfârșit: „Și tot rotindu-se pământul” - timpul ne duce la neputință, iar în morminte, oasele de soț, soție sunt «Înfrățite cu pământul... Unde nu-și mai au cuvântul/ Nici soarele și nici vântul.” Altă dată este ilustrată interogativ: „Ramură, ramură/Cu frunză galbenă/Și atât de fragedă/ În vârf de copac/Ce boală te macină/ Fără de leac?” Sau e privită ca o relație comercială: „Obligat sunt să trec hatul/Mi s-a terminat contractul/ Nu mai am timp
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
mișcă greu și-și strânse pelerina în jurul umerilor lui slabi. Încă analiza mijloacele și căile de intervenție, când i se aduse un mesaj printr-un nobil linneen eliberat, care fusese capturat de barbari. Mesajul era format dintr-o singură propoziție interogativă din partea lui Czinczar. "Te-ai întrebat oare - dragul meu lord Clane, cum a fost distrusă complet civilizația vârstei de aur?" Era o problemă asupra căreia Clane meditase de multe ori. Dar nu-i trecuse prin cap că răspunsul ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
se auzi un sunet. Părea să fie expresia unei nedumeriri. Cuvântul rostit, dacă putea fi numit astfel, era o combinație de h-uri și n-uri, și o vocală, sau două, trei... Și se auzi cam așa: - Huhnnuhhn? Tonul părea interogativ. Gosseyn nu încercă să facă o traducere exactă. În momentele care urmară după exclamație, el făcu mai întâi o fotografiere" a unei porțiuni din podea la câțiva metri depărtare de el: și simultan, evocă "fotografia" mentală a lui Gorrold. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]