7,824 matches
-
epoca a luminilor, si mai multe despre cum înțelegeau confesorii să se apropie de credincioși. Uneori ai chiar impresia că victoria nu o reprezenta iertarea pe care preotul o putea da păcătosului, ci simplă să reușită de a pătrunde în intimitatea lui vinovată. De altfel, Delumeau o spune singur: uneori, torturile conștiinței celui ce se confesa erau atît de mari, dramă acestei ieșiri în lume a sinelui atît de tulburătoare, încît absolvirea era dată că recompensă pentru acest travaliu interior, prin
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
mult promisă liniște și împăcare oferite prin iertare? Răspunsul: nu totdeauna. De fapt, de multe ori nu. De altfel, după revoluția franceză, de pildă, confesiunea a fost privită cu ostilitate violență, pentru că i se reproșa , între altele, că intervine în intimitatea căsniciilor, că durează opoziții periculoase între femeie și bărbat, religie și politică, școala confesionala și școala laică. Un motiv serios pentru care confesiunea nu putea cu adevarat liniști se leagă de anumite efecte secundare pe care le presupunea: crearea de
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
ieșire a sinelui din sine, este nu doar greu de obținut (unii ar putea merge pînă la a o declară imposibilă, oricît ar dezminți o asemenea pesimista abordare valul de pacienți ai cabinetelor psihiatrilor), ci și periculoasă. Cum putem renegocia intimitatea, odată ce am reconciliat-o privatul cu publicul? Poate că pe undeva dihotomia nu e aparentă, ci reală, si inca profund ireductibila. Soluția unei asemenea dileme o aflăm pe larg la Jankelevitch, dar și la Delumeau, în chip neașteptat, pe ultimele
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
Iordachescu Ionut Tabloidele britanice scriu că Prințul Charles este furios din cauza fostului secretar de presă al Reginei, Dickie Arbiter, care urmează să publice o carte plină de episoade din intimitatea familiei regale, în special despre cuplul Charles - Diana. Surse citate de The Mirror relatează că Prințul Charles este nemulțumit de apariția noii cărți și îl acuză de trădare pe fostul său apropiat. "Charles este furios. Omul îi era un prieten
Secrete despre Charles și Diana, dezvăluite de un apropiat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21549_a_22874]
-
Iordachescu Ionut Tabloidele britanice scriu că Prințul Charles este furios din cauza fostului secretar de presă al Reginei, Dickie Arbiter, care urmează să publice o carte plină de episoade din intimitatea familiei regale, în special despre cuplul Charles - Diana. Surse citate de The Mirror relatează că Prințul Charles este nemulțumit de apariția noii cărți și îl acuză de trădare pe fostul său apropiat. "Charles este furios. Omul îi era un prieten
Secrete despre Charles și Diana, dezvăluite de un apropiat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21550_a_22875]
-
Elveden, unde sunt investigate plăți făcute de jurnaliști către polițiștii în schimbul unor informații. Această investigație se derulează în paralel cu ancheta principală, ce include jurnaliști de la News International, acuzați de interceptarea unor telefoane și cu o investigație separată despre nerespectarea intimității si hacking de calculatoare. Aproximativ 70 de persoane au fost reținute, în toate cele trei anchete.
Jurnalist de la The sun, arestat pentru corupție by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21831_a_23156]
-
o structurare ce tangențiază filozofia implicată, a noțiunilor fundamentale ale existenței. În măsura în care poetul răspunde în existența sa despre existență, avem clar ritmul interior al operei sale. Acesta, adică ritmul, nu este cadențare, ci o esență, un ritm ce exprimă o intimitate spirituală cu poetul, prin care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stănescu ea
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
să mă gîndesc la aceea de la Brașov și, vrînd-nevrînd, să le compar. Miza spectacolului stă pe relația dintre cei doi frați, acum bătrîni, pe felul în care viața a vrut ca ei să devină, finalmente, un cuplu. Pătrunderea treptată în intimitatea banală a lumii lor, modul de a vorbi, de a-și aminti, de a alunga disperările sau frustrările acumulate, candoarea gesturilor, puterea de a-l înțelege pe celălat și chiar de a face sacrificii pentru el, toate acestea deveneau pe
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
în tensiunea jocului, de data asta spectatorii stau în sală, în fotoliile bine cunoscute. Mi se pare că într-un fel se amplifică un soi de mister, se sporește magia, taina din spațiul "verde" al scenei și, de ce nu, că intimitatea fraților și a lumii lor este cumva protejată, filtrată, că spectatorul este mai tare provocat să descopere ce este înțelegerea, cum se raportează "eu" la "celălalt", cum ne curățăm de asperități pentru a rezista o viață împreună, pentru a ne
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
lui ca traducător e adevărată virtute cînd Gass preia rolul de critic. Rilke se transformă în veritabil personaj, îi întrezărim figura palidă, trăsăturile prelungi, obrazul palid; îl vedem scriind scrisori de dragoste, călătorind, frămîntat de griji lumești și alinat de intimitatea cu propriile sale gînduri. Gass dedică o bună parte din al doilea capitol al cărții studierii motivului trandafirului, nu doar în poezia, ci și în viața lui Rilke. Detaliile biografice pe care le furnizează cu acest prilej sînt combinate cu
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
al lui Denys Arcand (regizor aplaudat cîndva și la București pentru Jésus de Montréal) atacă o problemă acută, foarte des abordată de cineaști într-o galerie a dramelor provocate de imixiunea opiniei publice prin orice mijloace, sub toate pretextele: mediatizarea intimității. Lansată în modelling, eroina își va pierde identitatea, anihilată de mistificare. Din marea familie a candizilor universali face parte protagonistul filmului american autobiografic Aproape celebru al lui Cameron Crowe. Un adolescent fascinat de muzică pleacă pe urmele unei formații rock
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
scriu acum aici în caietul ăsta - iar între timp viața lui Blecher continuă la Roman așa cum am văzut-o. Voi mai avea curajul să mă vait de ceva? Voi mai avea nerușinarea să am capricii, indispoziții, enervări?... El trăiește în intimitate cu moartea. Nu cu o moarte abstractă, nebuloasă, cu termen lung. E moartea lui, precisă, definită, cunoscută în detalii, ca un obiect. Ce îi dă curaj să trăiască? Ce îl susținea? Nu e nici măcar disperat. Nu înțeleg, mărturisesc că nu
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
această mascaradă cu voie de la Parlament și despre minciuna în care se complac mai-marii țării - iubitori de democrație și transparență, nu-i așa? -, cu atât mai mult cu cât românul s-a resemnat să fie spionat zi și noapte iar intimitatea să-i fie călcată în picioare de un stat ce vede în el un infractor permanent-potențial. Sereiștii de azi fac exact ceea ce făceau securiștii de ieri, pentru simplul motiv că nimeni nu le-a spus că misiunea lor s-a
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
inseparabilă de o problematică lingvistică. Conceperea unui sine, rezultat al revelației relativității provocate de întîlnirea, în exil, cu alte lumi, apare ca proces structural pe strategii lingvistice, pe o filozofie a comunicării și deschiderii ca alternativă la o filozofie a intimității și ascunderii. Cîtă vreme pendulează între trecut și prezent, între amintirea lumii din care a venit și experiența celei în care se află, exilatul este, metaforic, un traducător: el călătorește permanent între două universuri încercînd să îl descopere pe unul
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
disciplină, un cadru de lucru. M-a obligat să mă organizez și într-un fel mi-a structurat existența; ea a devenit stimulativă, în mod curios și de neînțeles pentru multă lume, pentru poezia mea, pentru eseul meu. Stînd în intimitatea lui Proust ore în șir în fiecare zi, eu mă simt stimulată pentru poezie. Și e, cred, cel mai frumos elogiu pe care pot să-l aduc traducerii: ea îți creează un context cultural, te menține într-o viață spirituală
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
departe. Pentru traducătorul-hermeneut, traducerea este o lectură, una dintre lecturile posibile, te înscrii pe o izotopie, care poate fi asta, dar poate fi și alta. Aceasta este o convingere profundă a mea. Pe de altă parte, bineînțeles că fiind în intimitatea acestor texte, reflectînd prin însuși actul traducerii la ele, și de o manieră extrem de concretă, dacă se poate spune astfel, pentru că lucrezi într-un material al limbajului, fiind în această intimitate, sigur că am fost stimulată să scriu despre acele
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
mea. Pe de altă parte, bineînțeles că fiind în intimitatea acestor texte, reflectînd prin însuși actul traducerii la ele, și de o manieră extrem de concretă, dacă se poate spune astfel, pentru că lucrezi într-un material al limbajului, fiind în această intimitate, sigur că am fost stimulată să scriu despre acele texte și am scris despre fiecare. Nu știu dacă există un autor pe care l-am tradus despre care să nu fi scris. Sînt texte care au fost inițial prefețe, studii
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
unsă, mecanicii pricepuți și nemiloși, perspectiva contrazicerii exclusă cu desăvîrșire. Inconștient sau din frică, familia avea grijă să amputeze eventualele puseuri de independență "ideologică" a odraslelor; părinții reprezentau ei înșiși deja niște structuri umane dereglate". Fiind violată și ultima redută, intimitatea, la care nu puteai renunța decît înstrăinîndu-te în raport cu tine însuți, rezultatul nu putea fi decît cumplitul "om nou", veritabil zombi, capabil de orice mîrșăvie: Proliferarea unor asemenea exemplare, greu să le spui "umane", în fosta RSS Moldovenească constituie, după părerea
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
o astfel de demonstrație. Printr-o uimitoare metamorfoză, comentatorul benign devine foarte exigent, de-o insatisfacție cronică, dispunînd de o tăietură de bisturiu a propoziției ce-l face de nerecunoscut. Adevăratul critic Victor Felea se găsește în aceste pagini ale intimității, injectate fără nici o reținere cu "otrăvuri" sainte-beuviene. Ne imaginăm cît ar fi de surprinși unii autori, dacă ar fi știut că hiperamabilul Felea a ținut, pe seama lor, o dublă contabilitate. Iată un comentariu anihilant asupra lui Doinaș, traducătorul: "Ștefan Aug.
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
o conotație sexuală. Parcă ne-am afla într-o necontenită campanie de creștere a natalității! Legile din vremea lui Ceaușescu, care ne obligau să ne înmulțim ca iepurii, și-au găsit astăzi echivalentul perfect în reclama deșucheată ce-ți invadează intimitatea. Mai nuanțată (pentru că dă o șansă și... metodelor alternative!) pare a fi emisiunea unei tinere oacheșe, etern pofticioasă, Nadine, care vorbește de binefacerile "penisului vibrator" și ale tehnicilor sexuale ce fac de râs nu doar "Kama-Sutra", ci și tratatele științifice
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
vizitau și trăia pe apucate. Cu acest al treilea volum, ediția aceasta românească a Caietelor lui Cioran, traduse excelent de d-nii Emanoil Marcu și Vlad Russo, se încheie. Ni s-a oferit un dar neasemuit, cel al lui Cioran în intimitate. Emil Cioran - Caiete III - 1967-1972. Traducere de Emanoil Marcu și Vlad Russo. Editura Humanitas, 1999.
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
de fanatici. Este expertizată, fotografiată, pusă în albume și vîndută în chip de ilustrate-kitsch. Furnizează material pentru colaje și trucaje. Azi nu mai putem - deși unii din noi am vrea - concepe fresca fără reflectoare. Blitzuri ce răpesc din strălucirea și intimitatea și naturalețea existenței. Frescelor și V.I.P.-urilor. Și mai vin și restauratorii. Acoperă frescele cu schele. După vreo restaurare, fresca e stridentă, țipătoare. Unii îi văd țipetele și o compătimesc. Alții, dimpotrivă, sînt dezamăgiți. Asta e tot? Cîte o școală
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
înțelegem mai bine dedesubturile psihologice ale unei intrigi, sau felul în care funcționează lumea mentală și sufletească a personajelor, cu atît ne vom simți mai puțin atrase de ele, cu atît vom fi mai puțin capabili să ajungem la acea intimitate gravă și profundă cu destinul unei alte făpturi, pe care literatura ne-o oferă. Poate că pare banală, dar ideea aceasta e de fapt subtilă cît cuprinde: alegîndu-și ca exemplu pe Anna Karenina (întîmplător doar și exemplul meu favorit), Updike
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
p. 121). Tonul familiar glumeț - "alde Cioran" (p. 39), "la alde mine"(p. 112), "praf gemacht, cum spun gagiii" (p. 178), "garsoniera mea, grav șubrezită și paradită" (p. 213) - se integrează și în scrisori discursului pe teme religioase: "peisajul (...) unei intimități cu blîndețea marială și taina tăcerii Domnului ce nu s-a mai văzut" (p. 37); "Nu-i așa că le zice de ți-e mai mare dragul?" (p. 45) " El nu intră în sufletul nostru cu anasîna și otuzbirul" (p. 54
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
epistolierului și urechea diaristului, distrugând astfel tocmai "masca unui Janus bifrons" pe care o descoperise. Portretul e deci unul forțat, iar textul - utilizat, nu interpretat. Acest fapt e însă unul dintre efectele unei perspective constant fluctuante; jurnalul, ca incizie în intimitate, "pune o capcană" în care pare să fi căzut și autoarea acestei monografii: diaristul poate fi văzut ca persoană - și atunci se poate face psihologie pe el - și ca personaj ("personaj cerebral trecut printr-o teribilă experiență de viață" !), în
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]