836 matches
-
a fost nimeni să se îndoiască. Numai că religiozitatea românească este minoră, nepasionată și, mai cu seamă, neagresivă. Câți n-au făcut un merit din toleranța noastră și au transformat o insuficiență în virtute! Adevărata religiozitate este fanatică, profetică și intolerantă; ea înseamnă primii creștini, Inchiziția și Sfântul Sinod al Rusiei țariste. (De aceea, ateism militant există numai în Spania și Rusia.) Cine se pătrunde de revelație nu mai poate tolera nimic în afară de absolutul ei și de realizările lui instituționale. Un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ei și de realizările lui instituționale. Un om religios - adică unul care-și definește clipele vieții prin religie - este ființa cea mai incomodă, cea mai inumană din câte se pot închipui. De aceea, un popor religios, adică fanatic, profetic și intolerant, chiar dacă este lipsit de capacitate politică, își deschide un drum în lume datorită pasiunii lui religioase. În Rusia secolului trecut, biserica s-a dovedit incapabilă să se adapteze nevoilor poporului rusesc; ea n-a înțeles nimic din tragicul problemei sociale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și opresiunile ale căror victime mulțimile, sfîșiate de spaimă, "își închipuie că ar fi, le conduc la cele mai cumplite excese. Le fac să treacă de la o extremă la alta, de la excitație la cea mai neagră depresie. Iar alteori, megalomane, intolerante, își imaginează că tot ceea ce nu le este interzis, le este permis". La drept vorbind, extraordinară este încrîncenarea cu care Tarde se încăpățînează să ne prezinte masele drept un conglomerat de somnambuli, comoționați și lipsiți de rațiune, de acel simț
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
imposibilitatea dialogului. Nu aude decît dangătul unui singur orologiu, al lui, nu înțelege întrebările care i se pun, căci acestea presupun un sistem diferit, o îndoială de principiu, lucruri inexistente pentru el. Așadar monologhează, monologul fiind prin excelență actul predării. Intolerant cu orice fel de obiecții, se lasă ușor cuprins de ispita digresiunilor, a afirmațiilor repetate chiar, reluînd cuvînt cu cuvînt ceea ce auditoriul știa deja demult. Pedagogia actuală a găsit în economie un teren predilect. Orice limbaj, orice tip de gîndire
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
critic. Se lasă condusă aproape în exclusivitate de inconștient. Gîndește în imagini care, prin asocieri, se generează unele pe celelalte. Ea nu cunoaște nici îndoiala, nici incertitudinea, adevărul și falsul nu îi ridică nici un fel de probleme. De aici comportamentul intolerant, dar și încrederea oarbă în autoritate. Stuctural conservatoare, masele au o aversiune profundă pentru noutate și progres, dar și un respect fără margini față de tradiție. Cu alte cuvinte, ele nu au cunoscut niciodată setea de adevăr. Cer iluzii la care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și orice mulțime va trebui mai întîi să le învingă. Două ar fi aceste tendințe antisociale: Mai întîi narcisismul, atașamentul față de sine, iubirea exclusivă pentru propriul său corp și propriul său eu. El face individul impermeabil la dorințele celorlalți și intolerant față de ceea ce nu este propriul său eu. Cum l-am putea interpreta? Individul își păstrează pentru sine libidoul. Refuză să îl împartă, să îl transfere asupra unui alt obiect. Auto-admirația și stima față de sine cresc mereu, pînă cînd ajung să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ceea ce-l privește pe individ, tendința erotică predomină asupra tendinței mimetice; în ceea ce privește masa, fenomenul este invers. Să trecem de la aceste considerații la probleme specifice. Cum devin egali indivizii dintr-o mulțime? De ce mulțimile sînt nestatornice, trecînd de la panică la violența intolerantă? De ce sînt ele ciclice, trecînd de la exaltare la depresiune. Aceste fenomene au fost adesea descrise, rareori explicate. Tocmai aceasta încercăm noi să facem. Precizăm de la început că toate explicațiile la care vom ajunge se centrează în jurul unei singure formule: dezvoltarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Sînt persecutați indivizii ce pun în pericol legătura care-i unește pe credincioși. În fond, scrie Freud, fiecare religie este doar o religie a dragostei numai pentru cei înglobați de ea și fiecare este gata să se arate crudă și intolerantă pentru cei care nu o recunosc"434. Intoleranța ia forma unei terori îndreptate împotriva celor pe care-i califică drept "dușmani", adică atît indivizii care nu-i aparțin, cît și adepții unei alte religii. Iar dacă aceștia nu există, trebuie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
discuție. Dialogul academic al teologiei cu alte discipline „hegemonice” precum filozofia continentală dă naștere acuzei de „elitism”. Articularea unei viziuni metafizice despre om sau univers - ancorată eventual în epifania unui Bine transcendent - e socotită dacă nu direct „fundamentalistă”, măcar potențial „intolerantă”. Limbajul neutru al „diferenței” descalifică orice discurs „fundaționalist” sau proiect misionar. După 1968, marea majoritate a universităților occidentale au blocat, în vertijul intepretărilor relativiste, accesul către însuși conceptul umanității. În plan civic, faptul este reflectat de schimbarea criterilor vigilenței democratice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
alternative educaționale se referă la faptul că educația integrată/incluzivă reprezintă pentru elevul cu cerințe speciale ultima alternativă viabilă; - principiul toleranței minime vizează, În special, grupuri-țintă, sensibilizarea acestora pentru implicarea În educația integrată/incluzivă; - principiul adaptabilității este aplicabil persoanelor normale, intolerante față de cei ce prezintă dizabilități; - principiul convergenței perspectivelor reclamă armonizarea punctelor de vedere ale instanțelor implicate În integrare/incluziune. B.7. Principii de dezvoltaretc " B.7. Principii de dezvoltare" - principiul autonomiei; - principiul mediului minimal restrictiv; - principiul Învățării practice (experiențiale) pe parcursul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea Îngăduitoare. Nici ca Împăratul Eraclie, neomenos și intolerant față de fiica lui, nici atît de plecat, lipsit de autoritate, În fond, ca Pezostrat. Omul e bine să păzească „hotarul cel de mijloc” pentru ca astfel să se Împace Înțelepciunea bătrînului cu „grabnica și iute Înfierbințeală a tinerilor”... În fine, Pann
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu știu ridicată Greutate normală supraponderal obez Diabet fără diabet istoric familial cu diabet Activitate fizică mai mult de 30 de minute în majoritatea zilelor activ o dată sau de două ori pe săptămână inactiv Pattern comportamental relaxat adesea grăbit, anxios, intolerant întotdeauna grăbit, competitiv, intolerant Scorul total: Cotarea riscului de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare Scor Risc scăzut 0 - 2 Risc moderat 3 - 5 Risc excesiv 6 - 9 Risc ridicat > 10 Riscul genetic este așadar o subcategorie a riscului de a dezvolta
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
normală supraponderal obez Diabet fără diabet istoric familial cu diabet Activitate fizică mai mult de 30 de minute în majoritatea zilelor activ o dată sau de două ori pe săptămână inactiv Pattern comportamental relaxat adesea grăbit, anxios, intolerant întotdeauna grăbit, competitiv, intolerant Scorul total: Cotarea riscului de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare Scor Risc scăzut 0 - 2 Risc moderat 3 - 5 Risc excesiv 6 - 9 Risc ridicat > 10 Riscul genetic este așadar o subcategorie a riscului de a dezvolta diverse tulburări care se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
că Sultana a descoperit un "Alfredo veritabil". Anecdota se debita cu râsete și în salonul Pomponeascăi, care se simți indirect atinsă de parodie, întrucît avea și ea "un veritabil Salvator Rosa". Sultana se verifică și geloasă. Demirgian, dată fiind poziția intolerantă a soției sale, socoti că-i îngăduit a căuta distracții extraconjugale. Într-o zi Sultana îl surprinse cu o domnișoară, după aparență vânzătoare de la un magazin de pe Calea Victoriei sau funcționară comercială. Demirgian strecura pe mâna fetei o brățară orientală, ieftină
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
budiste au întreprins vaste acțiuni misionare care i-au determinat pe milioane de oameni să adere la învățăturile lor, mai ales în ultimele decenii, pe teritoriile Americii Latine și ale Africii. Dar după cum am văzut în capitolul anterior, organizațiile religioase intolerante pot atrage și respinge oameni în aceeași măsură. Există circumstanțe când prozelitismul agresiv mai degrabă distruge puterea blândă decât o creează. Foruri interguvernamentale precum Organizația Națiunile Unite sau Organizația Mondială a Comerțului pot, de asemenea, dezvolta putere blândă. Drept vorbind
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
caracterizează prin rutină, prin lipsă de interes și de implicare, prin stări de frustrare și de suspiciune, prin absența cooperării și a respectului (reciproc). Este un climat încurajat și conservat de către managerii autoritariști, inflexibili, rigizi, aroganți și de către profesorii apatici, intoleranți, îngâmfați, autosuficienți și lipsiți de angajare. Pe scurt, atât cultura organizațională, cât și climatul organizațional influențează într-o măsură mai mare au mai mică inițierea, conservarea, dezvoltarea sau dimpotrivă criza, destrămarea relațiilor interpersonale. Capitolul 2 Temeiuri psihologice ale relațiilor interpersonale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Eu+Tu-Ei+ Este poziția agitatorului sau a nemulțumitului și, uneori, a misionarilor de diferite tipuri. "Voi, cei de aici, nu sunteți buni de nimic, în comparație cu ceilalți de acolo". Eu+Tu-Ei Este poziția ce-l caracterizează pe criticul solitar, moralist și intolerant. Este "poziția arogantă în stare pură", cum o numește E. Berne (2006, p. 119). "Toată lumea trebuie să se încline în fața mea și să-mi semene pe cât îmi pot semăna niște oameni inferiori". Eu-Tu+Ei+ Este poziția sfântului sau a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
despartă de straiele patriarhale, de poncifurile unei ideologii perimate, comuniste și naționaliste, care i-au ținut pe români în mizerie și înapoiere, făcându-i inapți să susțină examenul comparației, să întâmpine, cu folos, provocarea alterității. Diversiunea fondului autohton, conservator și intolerant, îmi pare, pe termen lung, mai nocivă decât pretinsele influențe ale străinilor, care, de la „pașoptiști” încoace, tind mereu să tulbure specificul nostru candid și... îmbâcsit. Paginile ce urmează vă invită să reflectați asupra acestor probleme. octombrie, 2004 I. „Bine ați
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Gianni Vattimo, cel care semnaliza în Italia "sfârșitul modernității", și care a introdus conceptul operațional definitoriu pentru postmoderni, anume cel de "gândire slabă". Ceea ce atestă "un mod de reflecție tipic postmodern", care se opune direct metafizicii ("gândirea tare", universală, atemporală, intolerantă față de tot ceea ce o contrazice). Mergînd mai departe, ajungem la o altă diferență fundamentală, cea dintre epistemologie și hermeneutică, promovată, printre alții, de Richard Rorty, susținătorul ideii că "dacă se dovedește că tezele anistorice ale epistemologiei nu au fundamente reale
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că ei au prezentat personal împăratului aceste proteste; iritat de cutezanța lor, a poruncit să fie decapitați. După apariția crucii în bătălia de la Pons Milvium (28 octombrie 312), Constantin a hotărât imprimarea semnului creștinilor pe steagurile armatei în locul simbolurilor păgâne. Intolerant față de orice expresie creștină, Iulian a poruncit eliminarea crucii, pe care a substituit-o cu cea a lui Jupiter, care apărea din cer oferind coroana și purpura, semne ale imperiului, în timp ce Marte și Mercur îl priveau în act de pioșenie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de a reacționa, de resursele personale, de bogăția și calitatea schemelor de adaptare. Astfel, unii elevi au un potențial mai mare de adaptare (maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi În raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați În două categorii: I. Factori biologici constituționali prezența lor crește probabilitatea ca un elev să dezvolte probleme de comportament (de exemplu, epilepsie, dificultăți audio-vizuale, autism
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
durabile, ele pot fi totuși contestate. Astfel, ideea de progres este pusă sub semnul întrebării periodic, atunci când amenință echilibrul natural: dezvoltarea personală este criticată atunci când se transformă în individualism egoist; toleranța poate lipsi atunci când liderii de opinie exprimă o opinie intolerantă... 2. Societățile totalitare impun unanimitatea în domeniul valorilor. Multe dintre comunitățile tradiționale sunt, de ase-menea, unanime, iar "oamenii cumsecade" îi sancționează pe cei care nu gândesc la fel ca ei. Dar dacă se relaxează constrângerile, societatea devine, treptat, pluralistă. Coexistența
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
felicit, domnule, sunteți omul cel mai de mijloc pe care l-am cunoscut vreodată!" La celălalt capăt al gamei se află cei care au păreri atât de ferme, încât devin fanatici. Adesea, ei nu se mulțumesc doar cu a fi intoleranți, merg atât de departe încât ucid pentru ideile lor, sau își sacrifică viața, asemenea kamikazelor de astăzi. Ne e foarte greu să înțelegem aceste atitudini, deoarece vremea în care martirii erau venerați este apusă. Evidențele de ieri pot să pălească
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și stimându-i pe cei care sunt diferiți de noi, ba chiar ne sunt opuși? Condițiile de fezabilitate Două circumstanțe interzic orice dezbatere. Una absența libertății de expresie. Cealaltă refuzul eventualilor interlocutori. Mulți oameni sunt refractari la schimbare (sunt egocentrici, intoleranți, violenți sau timizi) sau dispun de un aseme-nea grad de putere, încât consideră inutil să îi mai asculte pe ceilalți. Deschiderea unei dezbateri cere să existe o distanță care poate fi depășită între cei doi interlocutori. Aceasta presupune ca ei
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pragmatismul și behaviorismul, experimentalismul au împins aceste domenii ale științei într-o poziție total refractară față de religie."4 Potrivit lui Freud (1953) persoana religioasă este o persoană nevrotică cu trăsături obsesiv-compulsive. Ellis (1980) considera religia ca instituționalizarea iraționalității fiind inflexibilă și intolerantă sigur neluând în calcul iraționalitatea de care vorbește R. Otto. Cu toate acestea, au existat și autori care au văzut religia ca o sursă a înțelegerii și stabilității într-o lume incertă (Jung, 1933; Allport, 1950). Potrivit lui A. Giddens (2000
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]