1,253 matches
-
COMUNICAREA PARAVERBALĂ Definiție Comunicarea paraverbală este acel tip de comunicare ce presupune modalitatea de folosire a vocii, a tonalității acesteia, pauzele din cursul rostirii, producând o anumită reacție receptorului. Vocea devine astfel un instrument de persuasiune. Variind volumul, ritmul și intonația, este menținut interesul ascultătorilor. Prea scăzută sau prea ridicată, vocea nu este ascultată. Tot de paraverbal țin și: tusea semnificativă (ce atrag atenția receptorului), debitul verbal (numărul de sunete emise într-o unitate de timp, care este fie o manifestare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
nu este ascultată. Tot de paraverbal țin și: tusea semnificativă (ce atrag atenția receptorului), debitul verbal (numărul de sunete emise într-o unitate de timp, care este fie o manifestare temperală sau afectivă, fie o modalitate de a influența destinatarul), intonația (variația de înălțime a tonului), bâlbâiala, prelungirea unor silabe sau accentual de insistență (subliniază intenția vorbitorului), inflexiunile vocii (variații făcute cu un anumit scop), fluierat (admirativ sau depreciativ) etc. Rolul comunicării paraverbale Comunicarea paraverbală este importantă deoarece, prin aceasta, se
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
PARAVERBALE ÎN PRODUCEREA ȘI RECEPTAREA MESAJELOR: Citiți de două ori fiecare din următoarele enunțuri accentuând de fiecare dată un alt cuvânt din text, astfel încât semnificația mesajului să difere. Elevii vor nota în caiete sensul enunțului oral. Apoi, folosindu-vă de intonație, încercați să surprindeți stări sufletești diferite, în funcție de tonalitatea folosită (supărare, tristețe, nervozitate, ironie, bucurie, sfidare, dezinteres, mirare, incisivitate etc.) a. Ioana te-a așteptat aseară până târziu. ................................. b. Claudiu întârzie la orice întâlnire. c. Nu știu ce să mă mai fac cu
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
înșine sunetele, iar figurile care se agită în tăcere ne vor produce o mult mai slabă iluzie. Dar nu altfel se întîmplă în cazul vocii umane, cînd atenția noastră nu se mai îndreaptă spre cuvintele ca atare, ci spre timbru, intonație și accent. Să presupunem că, în întuneric sau la telefon, auzim vorbind, pe rînd, persoane pe care le cunoaștem și altele pe care nu le cunoaștem. Auzim o per-soană pe care n-o vedem, încît nu ne putem gîndi decît
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
agreabilă (2); posibilități de deplasare (2); posibilitatea utilizării normale a brațelor (2); deficiențe ușoare ale aparatului locomotor (4); deficiențe grave ale aparatului locomotor (3); anumite ticuri (3). 3) Calități ale limbajului: comunicare verbală normală (voce cu volum, timbrată, capacitate de intonație) (2); voci defectuoase (nazale, guturale, efeminate, sacadate, peltice) (4); tulburări grave de vorbire (balbismul) (3); exprimare expresivă (2); exprimare clară (2); exprimare inteligibilă (2); 4) Atenție: concentrată (2); distribuită (dezvoltată) (2);; mobilitatea atenției (dezvoltată) (2); tulburări ușoare de atenție (4
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
fost identificate o serie de concepte, majoritatea comportamentale, care pot fi utilizate pentru a face distincția între culturi. Acestea includ, de exemplu, diferențele în utilizarea kinetică (mișcările corpului), proxemică (organizarea spațiului), mișcarea ochilor, comportamentul atingerii, precum și resursele paralingvistice, precum accentele, intonația, ritmul vorbirii (Dahl, 2005). Fiecare dintre aceste resurse ale deschiderii de sine joacă un rol important în comunicarea interculturală, în special în speciile comunicării în care contextul joacă un rol însemnat. Majoritatea oamenilor vor căuta o acțiune afirmativă (sau reacție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau majoritatea limbilor slave. În aceste limbi ordinea cuvintelor este determinată în primul rînd de gradarea dinamică a expresiei. În schimb, în limbile izolante (analitice) ale Europei occidentale de astăzi, segmentarea tema - remă este exprimată prin diverse mijloace (ordinea cuvintelor, intonație, construcții gramaticale). Al treilea grup important este format din limbile (mai ales din Asia orientala, dar și din Africa) ce utilizează pentru segmentarea tema - remă mijloace morfologice (în majoritatea cazurilor particule polisintetice sau afixe aglutinante)142. De pildă, în limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vibrații pe secundă și gradul de contracție a coardelor vocale" (DSL, 544). Se știe că, din perspectiva foneticii acustice, consoanele sînt zgomote, în timp ce vocalele sînt tonuri. Există tonuri punctuale, modulate, tonuri melodice. Tonurile nu trebuie confundate cu accentul tonic și intonația prozodica. Tonemul, ca unitate tonala minimala, este o unitate suprasegmentală, ceea ce înseamnă că, pentru a fi perceput, are nevoie de suportul unui fonem. În limbile tonale pronunțarea silabelor respectă un ton exact, adică o înălțime determinată sau o melodie, o
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt polisintetice o bună parte a limbilor amerindiene. Izolanta (amorfa, radicală) - chineză, vietnameza, tibetana, maori, ewe etc. În limbile izolante, numite și amorfe, cuvintele sînt invariabile, raporturile gramaticale fiind exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin înlocuirea fără excepție a exprimării sintetice a gradului comparativ cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afixarea, lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă caracteristicile obiectelor numărate (de exemplu formă, mărimea, funcția etc.); la fel ca în coreeană, japoneză sau thailandeza există registre (stiluri) discursiv-pragmatice marcate de particularități fono-prozodice (intonație), lexicale și gramaticale: de pildă, în javaneza avem un registru stilistico-pragmatic kromo, folosit cînd se vorbește cu persoane superioare social, un registru în ngoko, folosit cu cei egali sau inferiori și un registru neutru madya, amestesc între primele două și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și la modul general, astfel încât să fie alese câteva mai demne de admirație, care să fie ascultate cu mai multă plăcere și să fie plasate chiar în momentele cheie”. să se asigure un climat emoțional, prin folosirea de către profesor a intonației, mimicii și gesturilor din care să rezulte clar atitudinea pe care o ia față de eroii povestirii; Fericitul Augustin atenționează că uneori „limba n-a fost la înălțimea inimii”. Experiența acumulată pe parcursul multor ani îi permite să înțeleagă îndeaproape frământările lui
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
individului. Conduita verbală include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral și pe de altă parte, aspectele de conținut, structură, proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizează elementele de ordin fizic al verbalității, respectiv intensitatea, fluența, debitul, intonația. Astfe, intesnitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugerează și calități cum ar fi hotărâre, fermitate, încredere în sine. Conduita reflexivă, vizează îndeosebi conduitele care reflectă poziția, atitudinea subiectului față de situația experiementală, față de sarcina dată, față de observator. Atitudinea față de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
în luminișul eminescian și în Lichtung-ul heideggerian. Situația contradicțională transmodernă a ontologiei fundamentale este surprinsă astfel: "Heidegger nu este deci un creștin, respingând dogmatismul teologic (dar poate că tocmai de aceea este un creștin!, n. n.). Și totuși gândirea sa are intonații religioase". Ființa "se dă" omului prin Lichtung "și ea îl interpelează pe om", pentru el Ființa nefiind Dumnezeu, "ci o infinită alteritate"408. Dar în teologia Părintelui Stăniloae chiar așa stau lucrurile cu Dumnezeu care "îl interpelează pe om" într-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a vorbirii, ci față de un Întreg complex care acompaniază această vorbire și În anumite situații, de stimuli nonspecifici pentru vorbire, care o preced sau o succed. Numărul acestor stimuli nespecifici este extrem de mare - gesturi, umblet, expresie facială, expresia ochilor, dicție, intonație, numeroase mișcări neobservabile, prestigiul persoanei care vorbește, starea fiziologică de așteptare ori de trebuințe biologice ale receptorului și, În general, orice care În momentul respectiv este legat de cuvintele pronunțate. Acești factori care prin ei Înșiși nu au o semnificație
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
fiziologică de așteptare ori de trebuințe biologice ale receptorului și, În general, orice care În momentul respectiv este legat de cuvintele pronunțate. Acești factori care prin ei Înșiși nu au o semnificație concretă pot Întovărăși orice vorbire. De exemplu, o intonație mânioasă poate fi implicată nu numai În cuvinte care exprimă furia dar și În acelea care exprimă dragostea. (id. p.160) Pentru o mai bună Înțelegere a acțiunii acestor factori, Lozanov accentuează faptul că, În cadrul relațiilor/comunicării umane, foarte important
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
înțelegerea lumii prin arta muzicală. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI 1. Operarea cu elemente de limbaj specific în abordarea creațiilor muzicale COMPETENȚE SPECIFICE CONȚINUTURI 1.1. Valorificarea tehnicilor de interpretare instrumentală în formarea unei citiri cursive; tehnici de interpretare instrumentală (acordaj, intonație); citire la prima vedere; 1.2. Citirea partiturii respectând elementele de limbaj cunoscute; citire la prima vedere; elemente de limbaj muzical (ritmicomelodice, tempo, agogică, dinamică); 1.3. Sesizarea structurilor unei lucrări muzicale audiate sau executate prima oară; celula, figura, motivul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cu nivelul de dezvoltare instrumentală al elevului; să familiarizeze elevul cu epoca și stilul de creație; să fie diversificat și atractiv; să asigure în permanență materialul didactic la clasă; Intervenția profesorului în timpul citirii la prima vedere va fi necesară atunci când intonația sau ritmica nu sunt juste. Pentru realizarea unei citiri de partituri cursive și corecte, profesorul îi va indica câteva repere ce preced execuția: titlul lucrării compozitorului, pentru a putea deduce câteva date privind epoca, stilul și conținutul lucrării; indicația de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
răspunsurile din care vom identifica competențele. 1. Ana-Maria Boiangiu, oboi: „Am făcut cunoștință cu domnul profesor Gunther Passin și cu două studente ale acestuia, Verena și Magdalena. Am primit o metodă scrisă de domnul profesor Gunther Passin, pentru exercițiile de intonație, tehnice, game, arpegii, articulație, accente și tot ce ține de partea tehnică și interpretativă. Am lucrat Sonata în do minor de Haendel, am făcut exerciții ritmice pe pasajele de virtuozitate din sonată, partea a II-a. Am învățat tot ce
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pot fi dobândite în urma calificării prin liceu - filiera vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a repertoriului; 6. Respectarea disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7. Comunicarea interactivă
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a frazelor în raport cu un plan prealabil, nedispunând de o susținere prin dialog. Scrierea implică direct citirea: noi citim succesiv (în gând sau cu voce tare) tot ceea ce scriem; mai mult, pe planul limbajului intern anticipăm tot ceea ce urmează să scriem. Intonația, accentul și mimica, gesticulația - proprie limbajului oral sunt sărac reprezentate prin semne grafice. Cele mai însemnate omisiuni sau erori de ortografie pot schimba înțelesul unor fraze. Deci, scrierea dispune de mai puține mijloace expresive decât vorbirea. Se folosesc însă diverse
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
elaborării regulii, nu există niciun impediment în a comunica micilor școlari denumirea semnului respectiv și a li se explica utilizarea sa în situația respectivă specificându-se pentru cititor, dar și pentru cel care scrie, obligația de a respecta pauza și intonația corespunzătoare. În clasa a II-a, în cadrul orelor de limbă și literatură română se studiază , alături de textele literare și noțiuni legate de scrierea corectă a unor cuvinte, de folosirea corectă a semnelor de punctuație. Manualele alternative cuprind o serie de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
de punctuație se precizează că în vorbire se stabilesc raporturi logice între cuvinte, grupuri sintactice și propoziții care formează unități aparte din punct de vedere al înțelesului. Pentru a le exprima aceste raporturi vorbirea gramaticală folosește, în afară de procedeele gramaticale, pauzele, intonația și întreruperea șirului comunicării. Exprimarea în scris necesită întrebuințarea unor mijloace grafice cu ajutorul cărora să poată fi redate aceste din urmă procedee. Astfel se explică crearea punctuației - un sistem de semne convenționale care au rolul de a marca în scris
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]