1,564 matches
-
La sexul feminin predomină metastazele cerebrale cu punct de plecare de la nivelul sânului și sferei genitale (col uterin) [11]. La tineri metastazele cerebrale au ca sediu primar sarcoamele (sarcomul osteogenic, rabdomiosarcomul, sarcomul Ewing) și tumorile cu celule germinale [12]. Metastazele intracraniene pot fi localizate în parenchimul cerebral (aproximativ 75%) sau pot infiltra leptomeningele sub forma carcinomatozei meningeale [13]. Raportul dintre localizările supratentoriale/infratentoriale este de 8:1 iar dintre cele supratentoriale lobul frontal este cel mai frecvent sediu (35%). Predominanța metastazelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
6]. Prezentare clinică. Mai mult de 2/3 dintre pacienți dezvoltă simptome neurologice în cursul bolii. De cele mai multe ori (80%) diagnosticul se face după descoperirea tumorii primare [16]. Prezentarea clinica a metastazelor cerebrale este similară cu a celorlalte procese expansiune intracraniene. Diagnosticul este relativ precoce în cazul pacienților cu tumori primare cunoscute (60%) [17] și aflate sub tratament. 302 Metastazele cerebrale pot însă debuta și într-un mod particular printr-un accident de tip ictal în plină stare de sănătate aparentă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de sănătate aparentă. După un debut tipic de accident vascular cerebral ischemic urmează o perioadă de ameliorare parțială de câteva săptămâni, maxim trei, pentru ca ulterior să apară o reagravare a deficitului neurologic în paralel cu instalarea unui sindrom de hipertensiune intracraniană. Această evoluție este datorată unei embolizări metastatice, iar evoluția ulterioară este determinată de proliferarea tumorală locală. Debutul lent și progresiv este observat la majoritatea pacienților. Mai des decât în cadrul tumorilor cerebrale primitive, cele cu origine metastatică debutează cu crize epileptice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anul 1826 Cleoburey descrie o tehnică mai simplă de exenterație, aplicabilă la un număr mai mare de bolnavi. În anul 1744 Thomas Hope efectuează o intervenție chirurgicală asupra orbitei cu păstrarea globului ocular. Prima craniotomie efectuată pentru ablarea unei tumori intracraniene care a produs exoftalmie a fost efectuată de Durante în 1887 la Roma. McArhur în 1912 și Frasier 1913 descriu o cale de abord prin craniotomie frontală unilaterală cu rezecția arcadei orbitale superioare și tavanului orbitei, pentru abordul regiunii hipofizare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
orbite sau sinusuri anterioare ale feței, nu și-a pierdut valoarea în diagnosticul tumorilor de orbită. Poate evidenția lărigirea sau îngustarea unilaterală a găurii optice, mărirea unilaterală a orbitei, distrucția pereților orbitei, hiperostoze, calcificări sau osificări intraorbitale, asocierea cu leziuni intracraniene sau craniofaciale (fig. 4.219, 4.220, 4.221). Ecografia orbitală este o metodă extrem de utilă în diagnosticul tumorilor de orbită, utilizată pe scară largă ca metodă screening. Se bazează pe reflectarea diferențiată a undelor de pe suprafețe cu densități diferite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este astrocitom pilocitic juvenil. Apare în primii ani de viață, are dezvoltare lentă, cu perioade de stagnare, uneori foarte lungi, care pot fi urmate de creștere rapidă. Clinic produce exoftalmie axială unilaterală, atrofie optică și pierderea vederii. Poate prezenta extensie intracraniană prin canalul optic, în formele foarte grave, cu invadare secundară a chiasmei optice (fig. 4.232). Lărgește orbita osoasă și poate produce lărgirea caracteristică a canalului optic. Tratament: observație clinică și neuroimagistică la formele stagnante, ablare chirurgicală în cazul glioamelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
grave, cu invadare secundară a chiasmei optice (fig. 4.232). Lărgește orbita osoasă și poate produce lărgirea caracteristică a canalului optic. Tratament: observație clinică și neuroimagistică la formele stagnante, ablare chirurgicală în cazul glioamelor cu tendință de creștere și extensie intracraniană, urmată de radioterapie. Formele extinse la chiasma optică sunt considerate depășite chirurgical și beneficiază de tratament oncologic, radioterapie. În aceste forme prognosticul este rezervat. Neuroblastomul: reprezintă 0,4-2% din tumorile maligne ale copilului. Este cea mai frecventă metastază intraorbitală la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optic: are originea în celule arahnoidiene ale tecii durale a nervului optic, de regulă cu atașament dural. Reprezintă în medie 3,9% din tumorile orbitale [40,41]. Se descriu meningiome localizate în orbită, în canalul optic, cu sau fără extindere intracraniană. Clinic se manifestă prin exoftalmie, scăderea unilaterală progresivă a acuității vizuale, ptoză palpebrală, diplopie. Pot apare pierderi tranzitorii de vedere. Obiectiv se constată triada: pierderea vederii, atrofie optică și shunturi optociliare (fig. 4.234). Meningioamele intraorbitale „en plaque” determină hiperostoză
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Tratamentul este diferit în funcție de gradul de interesare a vederii. Dacă acuitatea vizuală este normală, se recomandă observație clinică riguroasă. În cazul scăderii vederii se aplică radioterapie convențională. Tratamentul chirurgical se recomandă în cazurile de cecitate unilaterală, localizări intracanaliculare sau extensie intracraniană. Se recomandă ablarea tumorii cu păstrarea globului ocular. În cazurile de extensie 316 intracraniană, se indică ablarea nervului optic împreună cu tumora. Radioterapie convențională se indică în caz de ablare incompletă sau recidive tumorale. Chimioterapia este rezervată pentru cazurile depășite chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se recomandă observație clinică riguroasă. În cazul scăderii vederii se aplică radioterapie convențională. Tratamentul chirurgical se recomandă în cazurile de cecitate unilaterală, localizări intracanaliculare sau extensie intracraniană. Se recomandă ablarea tumorii cu păstrarea globului ocular. În cazurile de extensie 316 intracraniană, se indică ablarea nervului optic împreună cu tumora. Radioterapie convențională se indică în caz de ablare incompletă sau recidive tumorale. Chimioterapia este rezervată pentru cazurile depășite chirurgical sau cele cu extensie intracraniană. Meningioamele intraorbitale secundare, cu origine intracraniană, se operează în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu păstrarea globului ocular. În cazurile de extensie 316 intracraniană, se indică ablarea nervului optic împreună cu tumora. Radioterapie convențională se indică în caz de ablare incompletă sau recidive tumorale. Chimioterapia este rezervată pentru cazurile depășite chirurgical sau cele cu extensie intracraniană. Meningioamele intraorbitale secundare, cu origine intracraniană, se operează în mai mulți timpi operatori - rezecția tumorii intracraniene, rezecția tumorii intraorbitale, urmată de reconstrucția etajului anterior al bazei de craniu. Prognosticul diferă în funcție de stadiul de evoluție al tumorii. Aspect clinic și CT
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de extensie 316 intracraniană, se indică ablarea nervului optic împreună cu tumora. Radioterapie convențională se indică în caz de ablare incompletă sau recidive tumorale. Chimioterapia este rezervată pentru cazurile depășite chirurgical sau cele cu extensie intracraniană. Meningioamele intraorbitale secundare, cu origine intracraniană, se operează în mai mulți timpi operatori - rezecția tumorii intracraniene, rezecția tumorii intraorbitale, urmată de reconstrucția etajului anterior al bazei de craniu. Prognosticul diferă în funcție de stadiul de evoluție al tumorii. Aspect clinic și CT cu contrast. Limfomul intraorbital: este printre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumora. Radioterapie convențională se indică în caz de ablare incompletă sau recidive tumorale. Chimioterapia este rezervată pentru cazurile depășite chirurgical sau cele cu extensie intracraniană. Meningioamele intraorbitale secundare, cu origine intracraniană, se operează în mai mulți timpi operatori - rezecția tumorii intracraniene, rezecția tumorii intraorbitale, urmată de reconstrucția etajului anterior al bazei de craniu. Prognosticul diferă în funcție de stadiul de evoluție al tumorii. Aspect clinic și CT cu contrast. Limfomul intraorbital: este printre cele mai frecvente tumori intraorbitale la adult, în jur de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care pot interesa această regiune [47]. Afecțiuni vasculare orbitale și periorbitale a. Varice intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia lentă, contextul epidemiologic, IDR Cassoni pozitivă. Hematomul intraorbital posttraumatic. Elemente de diferențiere sunt: traumatismul orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală. Sarcoidoza. Elemente de diferențiere sunt: tendința de extensie în canalul optic și intracranian. Orbitopatia tiroidiană Graves. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia bilaterală, îngroșarea simetrică a mm. extrinseci ai globilor oculari, drept medial, inferior, superior, cu respectarea inserției lor, examinarea radioizotopică cu iod radioactiv, dozarea hormonilor tiroidieni. TRATAMENTUL TUMORILOR ORBITALE. PRINCIPII GENERALE Tratamentul actual
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și decolarea ulterioară a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian; decompresiunea nervului optic în canalul optic. - Contraindicațiile abordului superior transfrontal al orbitei sunt cele referitoare la o intervenție neurochirurgicală de durată și amploare mare. Ele se pot împărți în contraindicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian; decompresiunea nervului optic în canalul optic. - Contraindicațiile abordului superior transfrontal al orbitei sunt cele referitoare la o intervenție neurochirurgicală de durată și amploare mare. Ele se pot împărți în contraindicații generale, locale și speciale. - Contraindicații generale. Acest abord se contraindică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai frecvente sunt infecțiile locale tegumentare - infecții, abcese, furunculi, celulite - sau procesele septice orbitooculare - abcese sau celulite orbitale. - Contraindicații speciale. Tumorile intraorbitale primare maligne confirmate se evită să fie operate prin abord superior transfrontal. Ablarea tavanului orbitei poate favoriza extinderea intracraniană a tumorii. b. Abordul superior bifrontal - în care pătrunderea în ambele cavități orbitale se realizează prin volet bifrontal, având indicații în leziunile cu extensie bilaterală, contraindicațiile fiind aceleași ca mai sus. c. Abordul superior transciliar - în care pătrunderea în orbită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior; procesele expansive intraorbitale cu extensie intracraniană prin tavanul orbitei, prin canalul optic sau fisura orbitală superioară; procesele expansive intracraniene cu extensie intraorbitală posterioară secundară prin tavanul orbitei, canalul nervului optic sau prin fisura orbitală superioară. TEHNICI DE ABORD A TUMORILOR ORBITALE SECUNDARE ABORDUL FRONTO-TEMPORO-ORBITOZIGOMATIC (FTOZ) Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal optic localizate medial, superior sau inferior; procesele expansive intraorbitale cu extensie intracraniană prin tavanul orbitei, prin canalul optic sau fisura orbitală superioară; procesele expansive intracraniene cu extensie intraorbitală posterioară secundară prin tavanul orbitei, canalul nervului optic sau prin fisura orbitală superioară. TEHNICI DE ABORD A TUMORILOR ORBITALE SECUNDARE ABORDUL FRONTO-TEMPORO-ORBITOZIGOMATIC (FTOZ) Este o tehnică complexă de abord chirurgical al orbitei și etajului anterior și mijlociu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mediană face ca lateralizarea să nu fie evidentă iar tabloul clinic să fie mult timp paucisimptomatic. Evoluția clinică este de obicei progresivă și insidioasă. Este posibilă și evoluția ondulantă cu remisiuni și exacerbări. Semnele și simptomele generale reflectă creșterea presiunii intracraniene, dată de obstrucția circulației LCR sau de creșterea masei tumorale, care pot duce la macrocefalie la copilul de până la un an sau la apariția unui sindrom de hipertensiune intracraniană (HIC) în condițiile unui craniu cu dimensiune fixă. Semnele nespecifice pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu remisiuni și exacerbări. Semnele și simptomele generale reflectă creșterea presiunii intracraniene, dată de obstrucția circulației LCR sau de creșterea masei tumorale, care pot duce la macrocefalie la copilul de până la un an sau la apariția unui sindrom de hipertensiune intracraniană (HIC) în condițiile unui craniu cu dimensiune fixă. Semnele nespecifice pentru HIC sunt: - iritabilitate sau letargie, - vărsături, - anorexie, - cefalee, - creștere sau pierdere în greutate, - modificări ale comportamentului, personalității, - modificări ale performanțelor școlare, semnele focale pot să nu aibă semnificație de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a surprinde recidivele chiar asimptomatice. EPENDIMOMUL După clasificarea WHO revizuită, tumorile ependimare se clasifică în subependimom și ependimom mixopapilar (grad I), ependimom (grad II), ependimom malign (grad III) și ependimoblastom (grad IV). Epidemiologie. Ependimomul reprezintă aproximativ 10% din totalul tumorilor intracraniene la copil, în 60% din cazuri fiind situat la nivelul fosei craniene posterioare. Reprezintă aproximativ 10- 15% din totalul tumorilor fosei craniene posterioare. În cazuistica noastră ependimomul a fost prezent la 9% din cazuri, cele mai multe fiind localizate în fosa posterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Localizare. Conform lui Di Rocco și colab. [39], cele mai multe tumori la această vârstă au o localizare supratentorială (65,4%) cu predilecție pentru linia mediană iar dintre lobi cel mai afectat este lobul frontal. În experiența noastră repartiția la nivelul compartimentelor intracraniene este egală (50%/50%), cu o aceeași predilecție pentru linia mediană indiferent dacă sunt situate infrasau supratentorial. Prezentarea clinică. O formă relativ tipică de prezentare a tumorilor congenitale este nou-născutul mort, întâlnit de Isaac [40] în 21% din cazuri. Așa cum
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de menținerea deschisă a fontaneleor și suturilor, permițând dezvoltarea unor tumori de mari dimensiuni. Pe de altă parte vărsăturile sunt frecvent întâlnite la copilul mic, pretând la confuzia cu afecțiuni gastrointestinale. La copilul de peste un an predomină fenomenele de hipertensiune intracraniană nespecifice (iritabilitatea, vărsăturile) dar pot apare și crize epileptice. Trebuie notat faptul că tumorile congenitale se asociază și cu alte malformații ale neurocraniului, în special cu anomalii ale palatului dur și moale, buzelor [41]. Debutul poate fi însă și brusc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]