1,119 matches
-
operează fără spaime metafizice, evoluția fiind considerată retrospectiv cu o anume melancolie, dar și cu asprime lucidă. Renunțarea fără artificiale clamări patetice, aparent calmă și detașată la fragilitatea protejată a primei vârste, pe de o parte, și asumarea conștientă a intruziunilor, nu o dată agresive, ale maturității, pe de alta, se consumă la tensiuni maxime. Pe măsura gravelor transformări existențiale, „urmele de foc” sunt atestate de o imagistică de obicei sobră, dar care nu evită paradoxul, fie și ludic, ce domină ideația
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
toate unghiurile și din toate punctele de vedere. În același timp, orice formă de indiscreție vizavi de persoana să, orice întrebare privind gândurile, sentimentele sau planurile sale exprimate de apropiații săi era privită că o adevarată ofensa și că o intruziune în intimitatea să. Nu trebuie însă să uităm că, indiferent de cât de profund și de sensibil era, în anii 1640 Ludovic era totuși un copil și se comportă ca atare. În lucrarea apocrifa intitulată Mémoires inédits de Louis-Henri de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
astrelor. Motive și semnificații mitice 1. Cosmos și Haos Teomahia este o temă mitică universal răspândită. O întâlnim atât în unele mituri cosmogonice, cât și în miturile referitoare la luptele dintre zei pentru obținerea suveranității sau în cele referitoare la intruziunea Haosului în Cosmos. În acest ultim caz, teomahia este declanșată de răpirea (ascunderea, înghițirea) de către un demon a unor „însemne” divine. Este un act care produce regresiunea temporară a Cosmosului în Haos. Cosmocratorul sau un zeu din anturajul său este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cedri... și case pentru tine clădi-voi din cedrii aceia”. Și Iason desțelenește, ară și seamănă zona unde a înjugat taurii.) Am comentat mai înainte analogia simbolică dintre monstrul stihial și ținutul (labirintul) în care acesta sălășluiește. Amândoi sunt ipostaze/intruziuni ale Haosului în Cosmos și, ca atare, eroul îi distruge (răpune, ordonează) pe amândoi, în același timp, cu aceeași armă și chiar prin același gest. Episodul comentat se încheie astfel : Ghilgameș nu aduce monstrul în cetate, ci doar capul acestuia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de tip iluzionist a realității ficționale, care era subminată de comentariile naratorului ce distrugeau iluzia. (Vezi Arta romanului [e. The Art of the Novel], 1934.) În Germania, Friedrich Spielhagen (1883-1967) este cel care a pledat pentru un roman obiectiv fără intruziuni ale personajului narator. Pentru Spielhagen, ca și pentru James, idealul îl constituia reprezentarea scenică romanul trebuia să-și prezinte povestea precum drama, fără intermedierea printr-un narator. Contemporanul lui Spielhagen, Otto Ludwig (autor al romanului Domnișoara de Scudéry [g. Das
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
urmă a unui narator personalizat din romane și nuvele a fost ștearsă 57. Se pare că discuția despre rolul naratorului a urmat o direcție diferită în Anglia și America față de aceea din țările vorbitoare de limbă germană. Discuția germană despre "intruziunea" naratorului a fost inițial condusă de Spielhagen și de opozanții săi, de pildă, într-un mod mai vehement și mai greu de reconciliat decît în Anglia și America. Astfel, în studiul său care urmărește evoluția acestei discuții, John R. Frey
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să producă în manieră promiscuă și ieftină poziția sa în legătură cu un confrate mai tînăr pe care îl vede în pragul aceluiași dezastru și pe care se chinuie să-l salveze, să-l scape de primejdie, printr-un act de curajoasă intruziune să-i spargă căsnicia, să-i anihileze soția, să provoace conflict între parteneri 89. Situația în care autorului i-a venit această idee este relatată la timpul trecut, conținutul "germenelui sugestiv" la timpul prezent și la perfectul simplu corespunzător. Prima
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
studiile scrise de Winfried Kudszus și Walter H. Sokel 178. În primele capitole perspectiva personală a lui Josef K. se suprapune de cîteva ori celei a unui narator auctorial care se disociază de protagonist. După cum arată Kudszus, scăderea numărului acestor intruziuni auctoriale corespunde creșterii frecvenței momentelor de "solipsism perspectival" ale eroului. O inversare temporară a acestei tendințe are loc în capitolul VI, în care apare o extindere auctorială a punctului de vedere. În cea de-a doua jumătate a romanului, totuși
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
auctoriale corespunde creșterii frecvenței momentelor de "solipsism perspectival" ale eroului. O inversare temporară a acestei tendințe are loc în capitolul VI, în care apare o extindere auctorială a punctului de vedere. În cea de-a doua jumătate a romanului, totuși, intruziunile auctoriale capătă o nouă funcție (Kudszus o numește "antipersonală"), care pregătește distrugerea mai întîi a percepției asupra realității a lui Josef K., apoi a întregii sale persoane. Este evidentă o paralelă între schimbarea lentă a situației narative și procesul interior
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
privilegiu. Pe scurt, prezența unui personaj-narator abia dacă poate evita schimbarea conținutului povestirii, în decursul formării sale și a prezentării narative, indiferent dacă autorul este conștient de acest efect sau nu. O interpretare trebuie să ia în considerare schimbările și intruziunile de acest fel, deoarece ele sînt elemente importante ale formei care permit autorului să modifice conținutul unei povestiri într-un mod specific literaturii narative, în calitatea acesteia de gen al intermedierii. Datorită lucrării Retorica romanului a lui Booth, conceptul de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
201, 296-297, 302-307 și narator auctorial, 317 și narațiune la persoana a treia, 156-157, 295-338 și punct de vedere, 313-320 și rememorare, 316, 318 și situație narativă personală, 328-340 și stil indirect liber, 320-328 narator, corporalitate, 147, 150, 152, 295-296 intruziune, 47 narator auctorial ≠ autor, 36, 38-41, 66, 133-134, 300 narațiune la persoana a treia, 88, 132, 145, 182 nepersonalizat, 88, 94, 136, 214 olimpian, 152, 199, 237, 300 omniscient, 36, 41, 43, 49, 90, 146, 152, 181, 199, 201, 237
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ce influențează relația omului cu elementele cele mai naturale, cum ar fi viața și moartea, impunînd o grilă proprie de lectură a lumii, ce pare a aliena statutul subiectului. Acest gînditor propune și o sintagmă "era tehnoculturii" pentru a sublinia intruziunea crescîndă a mijloacelor tehnice în aproape orice tip de proces, inclusiv (sau mai ales) în cel cultural. În viziunea lui Gianni Vattimo 2, revoluțiile tehnologice au făcut ca lumea să devină "transparentă", plurală și complexă, întreaga societate fiind una a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
marchează ceea ce biologii numesc "un eveniment favorabil rar". Singularitatea evenimentului nu e de ordin speculativ. Ea constă în rolul crucial, fără precedent, unic în raport cu vechile medieri ale mîntuirii (rege, levit, profet, înțelept) cuvenit Mediatorului. Revoluția creștină poate fi definită drept intruziunea unei mediologii puternice într-un mediu cultural cu medieri slabe, indiferent dacă e vorba de iudaism sau de elenism. E puțin, vor spune unii, dar e considerabil. Un veritabil detonator al modernității. Suveranitatea anunțată a Omului-dumnezeu, Stăpînul nostru, asupra lumii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Predarea evoluționismului la școală rănește, fără îndoială, convingerile credincioșilor într-un Dumnezeu creator; interzicerea propagandei rasiste rănește incontestabil convingerile celor ce susțin inegalitatea între rase. Este foarte adevărat că credințele religioase au dreptul la respect, că trebuie protejate împotriva oricărei intruziuni agresive în sfera lor de existență. Statul trebuie să interzică constrîngerile exercitate asupra credincioșilor. Ar fi atroce să-i constrîngem pe catolici să meargă să vadă Ave Maria sau Ultima ispită a lui Hristos, sau pe musulmani să-l citească
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la orice intruziune. Mă refer aici bineînțeles la intervențiile sociologilor. Ei practic își apără „moșiile”, dar mai ales privilegiul de a gestiona singuri domeniile în care acționează. Pe de altă parte, dincolo de interesele prozaice menționate mai înainte, chiar dacă numai implicite, există încă o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stat, În educația cetățenilor. Însuși faptul că textele elaborate de reformatori care nu se identificau cu mișcarea și ideile eugeniste reproduc totuși argumente biologizante arată importanța influenței eugeniștilor asupra limbajului În care era formulată disputa mai largă despre educație. Această intruziune a argumentelor eugeniste este extrem de semnificativă pentru analiza măsurilor extremiste adoptate ulterior Împotriva minorităților, maghiari și evrei În special, În privința accesului la educație și instruire profesională 4. Limbajul determinismului biologic devenise o dimensiune importantă a argumentelor În favoarea necesității de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul etnic dintre români și maghiari, În Transilvania. Adepții eugeniei din Regat nu puneau la Îndoială argumentul că uniunile maritale trebuiau ferite de potențialele intruziuni ale membrilor unor populații disgenice, cum ar fi indivizii inferiori din punct de vedere etnic. Dar, În același timp, ei nu erau la fel de preocupați de identificarea În modul cel mai precis cu putință a particularităților care demonstrau inferioritatea etnicilor maghiari
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
m.s.. Dezbaterile privind sursele mișcărilor din 1968 au contribuit la dezvoltarea și proliferarea, mai ales în literatura europeană, a conceptului de „noi m.s.”. Acestea, în contrast cu „vechile m.s.”, de genul mișcării muncitorești, care aveau revendicări materiale, constituie focare de rezistență împotriva intruziunii sistemului politico-administrativ în viața cotidiană, iar exemplul cel mai la îndemână îl oferă mișcarea ecologistă. O altă schimbare cunoscută recent de morfologia m.s. a fost produsă de globalizare, care a adus în scenă m.s. transnaționale. Acestea au obiective globale, se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și retipărită în 1982 cu titlul Parfumul amar al pelinului verde. Subintitulată Jurnal la marginea dintre vis și viață, scrierea este una hibridă: amestec de memorialistică (idealizând satul natal și începuturile sale publicistice), însemnări cotidiene, jurnal de călătorie cu numeroase intruziuni eseistice pe teme de artă și literatură, încheindu-se cu o succintă filosofare metaforică asupra vieții. Se reține în special „dosarul de existențe” pe care îl înglobează scrierea, M. făcând portrete reușite unor contemporani, printre care Al. Sahia, Șt. Roll
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
rănite, într-o lume în care valorile sunt destrămate. Tot așa, personajul în jurul căruia se coagulează acțiunea romanului Sărbătoare legală (1990), întrupează stingerea unui mod de a fi, acela al lumii vechi, țărănești, dislocată din rosturile ei prin colectivizare, prin intruziunea brutală a istoriei. SCRIERI: Vedere de pe balustradă, București, 1968; Războiul pâinii, București, 1974; Stația de salvare, București, 1975; Oamenii pământului, București, 1978; Puterea unui sat în fața lumii, București, 1985; Sărbătoare legală, București, 1990; Ismail și Turnavitu. După Urmuz, București, 2003
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
determina ușor punându-ne Întrebarea dacă un străin avea sau nu nevoie de ghid (călăuză băștinașă) pentru a se descurca. Dacă răspunsul e da, atunci Înseamnă că respectiva comunitate sau zonă se bucura de cel puțin o vagă izolare față de intruziunile externe. Atunci când la această izolare se adăugau și forme de solidaritate locală, ea se putea dovedi o armă politică prețioasă În contexte din cele mai diverse: În timpul revoltelor urbane provocate de prețul pâinii În Europa secolului al XVIII-lea și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lor de zi cu zi. Deși anumite servicii pot fi prestate mai ușor de stat, iar adresele aflate la mare distanță sunt mai ușor de găsit, aceste atuuri pot fi estompate de aparente dezavantaje, cum ar fi lipsa vivacității străzii, intruziunea autorităților ostile, pierderea acelor asimetrii spațiale ce conferă căldură locului, a locurilor de Întâlnire și recreere spontană și a sentimentului de apartenență la o comunitate. Ordinea formală a unui spațiu urban cu forme geometrice regulate este doar atât: o ordine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pot fi identificate individualitățile care au creat-o. Ea se circumscrie limbajului colectiv și se întrupează în forme tipice. De aceea, cunoașterea acestor forme este absolut necesară pentru a discerne autenticul de contrafacere, textele genuine de contaminările lăutărești sau de intruziunile orășenești. În aceeași linie cu Lucian Blaga, Dan Botta, Liviu Rusu, Ovidiu Papadima, Vasile Băncilă, Mircea Vulcănescu, în studiul Energie și vitalitate românească (1941) I. încearcă să surprindă și să definească specificul național, abordând chestiunea din perspectiva folclorica. Semnificative în
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
un fundal epopeic al lumii și pe o mitologie particulară în care elementul fundamental este pământul. Ca prozatoare, I. tratează îndeosebi o mare temă a literaturii moderne: recuperarea identității continuu agresate de realitate, posibilă prin redescoperirea originilor și prin respingerea intruziunilor brutale ale celorlalți. În Exerciții de fidelitate (1987; ediție revăzută, 1999), comentatorii au descoperit un original roman al „căutării chipului”, al simbolicei căutări a numelui, căutare săvârșită de Augustina („cea augustă”, „cea aleasă”). Cartea este un bildungsroman scris la persoana
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
24 de procente din cifră total) a exporturilor mondiale (vezi apendicele, tabelul VIII; iar pentru exporturile f)cute de sectorul prelucr)tor, apendicele, tabelul IX). Cifrele și comentariile de mai sus clarific) motivul pentru care imboldul puternic de a limita intruziunea sau de excludere a firmelor americane ce a dat locul unei intense dorințe de a le câștiga încrederea. În 1966, The Fairchild Corporation, în momentul deschiderii unei noi sucursale în Franța generalului de Gaulle, remarcă faptul c) oficialii guvernamentali au
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]