353 matches
-
impunem condiția liberală în aceste cazuri.” [Blau, 1975, p. 397]. Soluția este aceea de a altera condiția libertariană în așa fel încât să se elimine aceste preferințe „patologice”. Problema este cea indicată și de Sen în (1970a), cea a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau formulează trei relaxări ale condiției libertariene: a) ni1L : dacă toți indivizii au preferințe intruzive, atunci decisivitățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau formulează trei relaxări ale condiției libertariene: a) ni1L : dacă toți indivizii au preferințe intruzive, atunci decisivitățile le sunt anulate<footnote Am tradus „withhold the privilege” [Blau, 1975, p. 397] prin „decisivitățile sunt anulate”. Ideea este aceeași ca la Gibbard: atunci când x condiții nu sunt îndeplinite, deși alternativele variază în ceea ce privește un singur individ (deci sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene în varianta Sen), drepturile individuale își pierd vocea, în sensul că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru mai mult de doi indivizi și mai mult de două alternative, așa cum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru mai mult de doi indivizi și mai mult de două alternative, așa cum demonstrează chiar Blau, soluția nu funcționează. 4.4. Soluția Gaertner-Kruger Am văzut mai sus că, deși preferințele nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul lui Blau de preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică. Argumentul, expus în (1981), are trei părți: „a) un drept ar trebui să excludă orice interferență ad hoc a societății cu profilurile particulare de preferințe și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p. [d.4.3.3*] Condiția Lni1: Pentru fiecare individ i, există o pereche de alternative distincte, în așa fel încât, pentru fiecare profil p, i dictează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În același mod, implică, prin *d , faptul că nu este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U, următoarele. Prin condiția libertariană, prude este decisiv pe 3 1( , )a a și lewd este decisiv pe 2 3. Prin definițiile [d.4.3.1*], [d.4.3.2*], cele două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană, avem. Intensitățile poziționale sunt dar prin condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poziționale sunt dar prin condiția libertariană, cu următoarele intensități poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel al alegerii cantității de muncă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
muncă, avem, prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale pe aceste perechi sunt. Cum intensitatea pozițională a preferințelor lui m2 este mai mare pe perechea pe care m1 este decisiv decât pe perechea pe care el însuși e decisiv, m2 are preferințe intruzive. Arătăm același lucru și pentru m1: acesta are intensitatea pozițională pentru perechea pe care el este decisiv 12 3[ ,0]ma a și intensitatea pozițională pe perechea pe care m2 este decisiv 11 4[ , 2]ma a . De aici, preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lucru și pentru m1: acesta are intensitatea pozițională pentru perechea pe care el este decisiv 12 3[ ,0]ma a și intensitatea pozițională pe perechea pe care m2 este decisiv 11 4[ , 2]ma a . De aici, preferințele sale sunt intruzive. Din aceste motive drepturile se alienează și preferința socială între oricare dintre perechi se determină numai prin condiția Pareto. În cazul discutat rămâne, așadar, cu 1 2sa P a și 3 4sa P a . Cum nu avem un set de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Blau în (1975). Presupunem că avem trei indivizi ( , ,i j k ) și șase alternative distincte. Decisivitățile libertariene sunt iar profilurile individuale sunt. Verificăm intensitatea pozițională: pentru i. Se poate observa că intensitățile poziționale sunt egale, deci profilurile nu sunt intruzive. 4.4.* Soluția Gaertner-Kruger [ d.4.4.1*] Preferințe autosustenabile: Fie vX mulțimea x variantelor , și iX și jX , mulțimile complementare ale i variantelor și j variantelor . Dacă pentru orice pereche de i variante dacă am selectat o mvariantă ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]