941 matches
-
deveneau mai precise decât în timpul percepției lor"144. Am mai întâlnit "situația" aceasta psihologică și în romanele anterioare, alternarea dintre planul percepției și planul rememorării fiind un procedeu predilect de construcție narativă, articulat ca expresie nemijlocită a unei psihologii "schizoide" invariabile, schițată de Lovinescu încă din primele texte literare. Plecând de la observația că memoria are rolul de a anula "opoziția suflet/ trup", un exeget subtil precum Caius Dobrescu considera poetica eminesciană o poetică a memoriei par excellence, deoarece "prin puterea ei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-și afirme (prin niște zadarnice tentative de "diferențiere") individualitatea. E vorba însă de o individualitate redusă la un set de automatisme și de atitudini-șablon, de natura clișeului, stereotipiile de limbaj reflectând reacțiile psiho-comportamentale menite a ilustra, în fapt, mecanismul "psihologiei invariabile" asupra căruia se focalizează, polemic, poetica lovinesciană. Individualitatea se vede finalmente anulată de tirania clișeului atotputernic, ce transformă omul într-o făptură anonimă și lipsită de "personalitate" (în sensul "plin", romantic, al cuvântului). Romanul lovinescian trebuie citit, așadar, dincolo de caracterul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
era veșnicul comisionar al sătenilor pentru a cumpăra unele produse de la Pungești, în general petrol lampant sau sare. Prețul pentru cei șase kilometri dus și întors peste dealuri cu bidonul de gaz în cârcă îl costa pe comanditar în mod invariabil, un pachet de țigări Naționale, adică un leu și cincisprezece bani. Niciodată nu fuma țigara așa cum era ea în pachet, ci desfăcea vreo trei, patru țigări și făcea o țigară groasă cu tutunul înfășurat în hârtie de ziar, o punea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sens predeterminat. Ea are drept scop formarea unui anumit tip de gândire, denaturarea adevărului, eliminarea receptorului care reacționează la mesaj. "Limba de lemn" e un colaj de clișee, un limbaj artificial, cu un stil vag, abstract, format pe o paradigmă invariabilă. Paul Ricoeur, într-un eseu despre raportul intim dintre știință și ideologie, numește ideologia drept "funcție a dominație, [...] fenomen esențialmente negativ, văr cu eroarea și cu minciuna, frate cu iluzia"241. Ideologia este acțiune și relație socială, întrucât comportamentul unui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de învățământ actual Viziunea Sfântului Augustin (detaliu), pictură de Vittore Carpaccio, Scuola di San Giorgio degli Schiavoni, Veneția IV.1. Metodologia educației religioase, relevanța ei în contextul educației contemporane Metodologia procesului de învățământ nu a constituit niciodată o categorie închisă, invariabilă, dată o dată pentru totdeauna, lipsită de flexibilitatea cerută de exigențele educației. În istoria învățământului nu se cunoaște nici o metodă care să fi rămas aceeași. Fiecare metodă sau sistem de metode a suferit de-a lungul timpului transformări mai mult sau
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
la iubirea sa pentru antici. Alegând un astfel de avocat pentru cei vechi, Perrault îi dezarmează de fapt fără drept de apel.63 Întreaga lucrare se subsumează principiului progresului, perceput ca desfășurare gradată, ascendentă, ce presupune, în mod logic și invariabil, superioritatea prezentului în fața trecutului " Sunt convins pe deplin că, oricât de admirabili au fost Anticii și aici nu există îndoială Modernii nu sunt cu nimic mai prejos, chiar depășindu-i în multe domenii. Aceasta reprezintă o atestare clară a poziției
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
autonomia, dintre care însă puține au marcat cu adevărat memoria literaturii. Numeroasele programe, manifeste, articole teoretice atestă o dinamică spirituală aparte, reflectând o conștiință artistică vie și fertilă. Din dorința unei reduceri a acestei neliniștitoare mulțimi pestrițe la doar câteva invariabile, s-ar putea vorbi poate de un secol care a aparținut în prima sa jumătate modernismului cu multiplele sale fațete, pentru ca, spre final, să se canalizeze în jurul postmodernismului. Modernismul este perceput, în linii generale, drept o amplă mișcare culturală, care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mișcare elevii, era nesatisfăcător. Baia corporală se făcea în mare viteză din cauza rezervei mici de apă caldă (uneori eram nevoiți să ne deplasăm la baia publică a orașului Dorohoi). Hrana insuficientă, de calitate îndoielnică, oferită după un meniu sărac și invariabil, era preparată de persoane cu puțin interes și lipsite de pricepere în arta culinară. În plus, a trebuit să suportăm și urmările războiului și ale secetei. În pofida acestor neajunsuri, animați în permanență de dorința nestrămutată de a deveni învățători, studiam
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
interesând toate funcțiile vitale, mai ales sistemul nervos central și este, de fapt, o oboseală cronică, cumulativă, la care se ajunge prin supraantrenament. Supraantrenamentul Este produs de exagerarea efortului, ca intensitate și durată, antrenament necontrolat, nesupravegheat, cu efort continuu și invariabil, executat pe fond de indispoziție psihică, insuccese dese, greșeli în alimentație și odihnă, lipsa condițiilor de igienă etc. în scopul combaterii efectelor supraantrenamentului masajul este indicat ca factor de odihnă activă, de recuperare și recondiționare funcțională, inclus ̀ n cadrul
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
no devine locul privilegiat al apariției invizibilului. Pinul, emblemă a locului aparițieitc "Pinul, emblemă a locului apariției" Veritabil loc al aparițiilor, scena teatrului no se înfățișează ca un spațiu vid, cu podeaua goală, al cărui unic decor este pinul, simbol invariabil, desenat pe peretele din fundal. La sfârșitul reprezentației, actorul nu revine în scenă 1, iar spectatorului nu îi rămâne decât să contemple estomparea, dispariția, absența definitivă a fantomelor. În fața ochilor săi se mai află doar imaginea pinului, neclintită, figurare a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dimpotrivă, îl înscrie în spațiul însuși al scenei, acolo unde se manifestă din plin tensiunea dintre psyche și corp. Iată de ce, pentru „teatrul durabil”, Craig nu visează la un repertoriu grandios, la marile creații dramaturgice, ci la un „unic Joc invariabil, imuabil”, un joc sacru, imens ca durată (o săptămână, o lună, un an), care s-ar putea lipsi chiar și de text, chiar și de cuvânt, dar care nu va pune niciodată la îndoială posibilitatea de a exprima Adevărul. Or
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Herodot ce-și ține durerea în palme? Marile virtuți ale marionetei/statuie sacră sunt tăcerea și supunerea. Ea așteaptă în tăcere „ca stăpânul să-i facă semn că poate să joace”, după care începe să execute o gamă de gesturi invariabile. Indiferent de materialul din care e confecționată - lemn, fildeș sau metal -, marioneta nu se va preface niciodată că e făcută din carnea unui trup viu. „Conformându-se naturii sale”, ca să-l cităm pe Craig, ea va oferi imaginea unei materii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în corpul științei economice, indiferent de încrâncenările comunității teoreticienilor. Această mișcare este atât una de consolidare a nivelurilor explicative ce marchează progresul cunoașterii în general, cât și una de adaptare a capacității de reacție a teoreticienilor la impulsurile realității. Repetarea invariabilă a unor adevăruri pe jumătate, ca și a unor neadevăruri, nu poate oferi satisfacție celor predispuși la curiozitatea înțelegerii a ceea ce refuză Economia de la nașterea sa. Menținerea în continuare o viziunii de mecanism infailibil asupra pieței înseamnă condamnarea Economiei la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nerepetabile. O altă cale economică înseamnă nu doar o altă ipoteză fondatoare, ci și șansa deschiderii unui alt orizont pentru contexte și un alt nivel pentru înțelegere, nu în sensul teoriei unificate din fizică, ce explică mai bine același conținut invariabil, ci în sens specific de adecvare a așteptărilor complexității naturii umane în contexte tot mai permisive idealului bunului-simț care este lucrul bine făcut. Revenirea la lucrul bine făcut Pretenția fizicienilor ca Știința Economică să fie predictivă este o aberație cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În fapt, libertatea de mișcare a economiei se întinde de la pragul minim al existenței, care presupune soluția univocă, la problema supraviețuirii până la pragul maximal de la care performanța ar goli de sens problema supraviețuirii. Ca potențial, Economia se extinde între reperul invariabil al legilor naturii și linia orizontului hominizării. În expresie fenomenologică, Economia, pe de o parte, se reduce (după metoda matematică) la o stare punctiformă a materialității vieții, nevoile, și, pe de altă parte, transcende (după metoda metafizicii) la un univers
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
împreună cu altele). Empirismul nu este și nici nu poate fi mai mult decât este în fapt: o metodă de a căuta soluții la problemele reale, dar care eșuează (nu mai asigură consistența consecințelor) când vede teoria-cadru (sau ipoteza fondatoare) ca invariabilă (ca infailibilă). Magistrala complexității satisface visul lui Einstein (Hawking, 1997) de a vedea prin ochii demiurgului pentru a înțelege Universul (un vis pe care l-a exprimat încă din secolul V î.H. pitagoranianul Archytas din Tarent) prin ambiția de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu un fotoliu. Pragul nu mai este un scut, el nu mai protejează. Răsturnarea ludicătc "Răsturnarea ludică" În vestitele lor concursuri, grecii alternau comedia cu tragedia pentru a evita domnia autoritară a unui unic registru dramatic și pentru a asigura invariabila lor succesiune. Viața înseamnă trecerea de la o tonalitate la alta, viața este un carusel care interzice posibilitatea imobilizării într-o singură relație. Alternanța grecilor este o lecție de relativitate. O regăsim și în Japonia, într-o formă încă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Este mai ușor pentru ei să fie deschiși și să asculte. Participanții trebuie să se simtă confortabil în prezența moderatorului. Trebuie să simtă că el este persoana potrivită să pună întrebările și că răspunsurile pot fi discutate deschis. Există puține invariabile absolute referitoare la caracteristicile fizice ale moderatorului, deoarece multe aspecte depind de situația în cauză și de experiențele anterioare ale participanților. Acest confort reprezintă mai mult decât acceptarea hainelor și a înfățișării moderatorului. Trebuie să se ia în considerare factori
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
consemnarea momentului de insomnie invocat mai devreme. Doar că și aici se crede neputincios: „Sunt nedemn de senzațiile mele” (idem). Altcândva, găsește în trăire o justificare, ultima. Își spune, după o criză de furie: „Senzație de rușine, evident, însoțită de invariabila reflecție: «Așa, măcar știu că trăiesc»” (I, 255). În fine, cum se comportă trupul și nervii lui Cioran atunci când sunt ținuți în frâu? „Ori de câte ori îmi stăpânesc o criză de furie sunt fericit, triumf literalmente, dar furia înăbușită se răzbună și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
uneori și discuții cu un pronunțat umor negru cu frații mei la început iar apoi și cu mine. Una dintre aceste discuții era legată de “munca voluntară”. Când noi mergeam la școală unde eram obligați să prestăm muncă voluntară, el invariabil ne întreba “Cum este muncă voluntară dacă vă obligă să vă duceți? „ Exista totuși o zi din an când mâncam prăjitură și înghețată pe săturate. Era ziua în care era serbarea de la sfârșitul anului școlar. Pentru că luam întotdeauna premiul I
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în sine, ci aceasta va fi o piesă în angrenajul care încearcă să reliefeze coerența unei metode. Am fi putut alege oricare altă temă din matematică prin care să încercăm să ajungem la aceleași întrebări și reflecții. Tema în care invariabila problemei să fie individul, iar rolurile sale în diferite situații să fie privite ca niște măști pe care le poartă. Am putea porni chiar, construind o ramură a matematicii. Geometria, bunăoară, asemănând acest demers cu regizarea unei piese, cu deosebire
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
specială a lui Alexa de-a ne sugera, de-a ne conduce discret cu o mână care parcă plutește undeva deasupra capetelor noastre într-o poveste care curge cu o înșelătoare lentoare. Forța puternică, virilă este semnul care a marcat invariabil și inconfundabil toate marile lui spectacole și filme anterioare. În Ana, regizorul lucrează într-o cheie cu totul nouă. Povestea ca fapt de viață este dramatică și zbaterile violente, furia neputincioasă și urletele ridicate până în ceruri ar fi fost întrutotul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
clasicism. A) Raționalism universalist clasicism Dominat de certitudini transcendente (în speculația prekantiană) sau măcar transcendentale (în criticism), precum și de idealul unei metafizici științifice, raționalismul universalist este static și deductiv; el pornește de la principii, idealuri și virtuți sau de la forme apriorice invariabile.28 Nu întâmplător vorbim despre modelul clasic al metafizicii ("clasic" nu numai cu sensul de "tradițional", ci mai cu seamă în sensul unei paradigme în care rațiunea există o dată pentru totdeauna). După cum bine se știe, clasicismul este raționalist; el refuză
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
celui "dogmatic" (vezi II, notele 4 și 5). Întrucât istorismului i-am rezervat în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul clasic invariabil, abstract și atemporal, preferând diversitatea, concretul și temporalitatea (continuitatea este abandonată în favoarea discontinuității), într-un demers inductiv, care pleacă de la realitatea individuală și istorică. Să nu uităm că artiștii romantici redescoperă natura ca organism, istoria cu particularitățile ei, folclorul, culoarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]