4,937 matches
-
noi. ... ... 7. Identificarea efectelor negative asociate speciilor alogene invazive în România Speciile alogene invazive au devenit o prioritate de intervenție la scară globală ca urmare a efectelor negative generate la nivelul biodiversității, sănătății populației umane și economiei. Aceste specii alogene invazive duc la degradarea habitatelor naturale (de exemplu, prin simplificarea comunităților biologice, scăderea diversității biologice, perturbarea lanțurilor trofice, creșterea competiției pentru resurse), afectarea populațiilor speciilor de plante și animale native (prin scăderea viabilității populațiilor, modificarea comportamentului indivizilor, scăderea diversității genetice etc.
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
aprovizionare și de reglare), amplificarea unor riscuri naturale (de exemplu, incendii de vegetație, deshidratarea solurilor, eroziunea solurilor etc.) și implicit afectarea comunităților umane (afectarea securității alimentare, influențarea economiei locale și regionale, creșterea vulnerabilității la boli etc). 7.1. Impactul speciilor alogene invazive asupra biodiversității în România Speciile alogene invazive au devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa biodiversității globale (Early et al. 2016). Situația este îngrijorătoare și pentru că impactul negativ al acestora asupra biodiversității tinde să se amplifice pe
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
naturale (de exemplu, incendii de vegetație, deshidratarea solurilor, eroziunea solurilor etc.) și implicit afectarea comunităților umane (afectarea securității alimentare, influențarea economiei locale și regionale, creșterea vulnerabilității la boli etc). 7.1. Impactul speciilor alogene invazive asupra biodiversității în România Speciile alogene invazive au devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa biodiversității globale (Early et al. 2016). Situația este îngrijorătoare și pentru că impactul negativ al acestora asupra biodiversității tinde să se amplifice pe termen lung, în special prin asocierea efectelor
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
al acestora asupra biodiversității tinde să se amplifice pe termen lung, în special prin asocierea efectelor negative ale invaziilor biologice cu alți factori de schimbare, cum ar fi încălzirea globală, extinderea suprafețelor gestionate antropic și fragmentarea ecosistemelor naturale. Speciile alogene invazive amenință biodiversitatea în multe moduri, efectele acestora observându-se la toate nivelurile de organizare, de la individ la populații, specii, comunități de organisme și ecosisteme. Principalele impacturi negative asupra biodiversității în România se manifestă prin modificarea comunităților biologice, hibridizare, prădătorism
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
de organizare, de la individ la populații, specii, comunități de organisme și ecosisteme. Principalele impacturi negative asupra biodiversității în România se manifestă prin modificarea comunităților biologice, hibridizare, prădătorism și competiție excesivă, transmitere de boli și paraziți. ... 7.2. Impactul speciilor alogene invazive asupra sănătății publice în România Schindler et al. (2015) subliniază faptul că studiile referitoare la impactul speciilor alogene invazive asupra sănătății publice la nivel european sunt relativ recente, orientate către puține specii și cu un grad scăzut de detaliere a
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
România se manifestă prin modificarea comunităților biologice, hibridizare, prădătorism și competiție excesivă, transmitere de boli și paraziți. ... 7.2. Impactul speciilor alogene invazive asupra sănătății publice în România Schindler et al. (2015) subliniază faptul că studiile referitoare la impactul speciilor alogene invazive asupra sănătății publice la nivel european sunt relativ recente, orientate către puține specii și cu un grad scăzut de detaliere a efectelor. În România, tendințele sunt similare celor identificate la nivel european, existând puține studii care au drept obiectiv investigarea
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
sănătății umane (de exemplu, Ianovici & Sîrbu 2007, Fălcuță et al. 2020). Grupele taxonomice care pot cauza un impact ridicat asupra sănătății umane sunt extrem de variate (animale și plante, terestre și acvatice), iar severitatea efectelor negative determinate de speciile alogene invazive variază de la stări ușoare de disconfort, fobii, manifestări fizice de tipul iritațiilor pielii și alergiilor, până la intoxicații sau chiar deces (Mazza et al. 2014). Dintre nevertebrate, 43 de specii alogene de insecte sunt considerate a avea un potențial
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
primul focar de febră Chikungunya din Europa (Rezza et al. 2007). Anumite specii de fluturi (de exemplu, Hyphantria cunea, Insecta: Lepidoptera) prezintă în stadiul larvar numeroși peri urticanți (milioane/individ) utilizați pentru protecție (Burns 2010). Buburuza asiatică, Harmonia axyridis, o specie invazivă larg răspândită la nivel global, formează uneori aglomerări de indivizi în clădiri, putând cauza rinoconjunctivită, astm sau urticarie ocupanților (Roy et al. 2016). Ploșnițele (Insecta: Hemiptera), cum ar fi Corythucha ciliata, pot cauza iritații ale pielii. Corythucha ciliata este o
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
potențial alergen asupra omului, ceea ce generează o serie de efecte cel puțin neplăcute, chiar la scări spațiale extinse (Lazzaro et al. 2018). Ambrosia artemisiifolia, o plantă de origine nord americană răspândită și în România, este una dintre puținele specii invazive al cărei impact direct asupra sănătății umane a fost intens cercetat. În Europa, A. artemisiifolia este considerată una dintre principalele cauze ale rinitei alergice. O singură plantă produce miliarde de grăuncioare de polen care pot fi transportate pe distanțe foarte
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
bine documentate decât cele cauzate de speciile dulcicole. În plus, deși anumite alge și cianobacterii pot produce înfloriri care duc la contaminarea surselor de apă cu toxine, cu efecte negative cronice și acute asupra omului, impactul acestora (și al microorganismelor invazive în general) asupra sănătății umane a fost puțin studiat. ... 7.3. Impactul speciilor alogene invazive asupra economiei în România Pierderile generate de speciile invazive în Europa sunt estimate la 12 miliarde de euro anual (Kettunen et al., 2009), însă sunt considerate
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
cianobacterii pot produce înfloriri care duc la contaminarea surselor de apă cu toxine, cu efecte negative cronice și acute asupra omului, impactul acestora (și al microorganismelor invazive în general) asupra sănătății umane a fost puțin studiat. ... 7.3. Impactul speciilor alogene invazive asupra economiei în România Pierderile generate de speciile invazive în Europa sunt estimate la 12 miliarde de euro anual (Kettunen et al., 2009), însă sunt considerate semnificativ subestimate din cauza faptului că nu sunt cunoscute toate speciile invazive și nici
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
de apă cu toxine, cu efecte negative cronice și acute asupra omului, impactul acestora (și al microorganismelor invazive în general) asupra sănătății umane a fost puțin studiat. ... 7.3. Impactul speciilor alogene invazive asupra economiei în România Pierderile generate de speciile invazive în Europa sunt estimate la 12 miliarde de euro anual (Kettunen et al., 2009), însă sunt considerate semnificativ subestimate din cauza faptului că nu sunt cunoscute toate speciile invazive și nici toate efectele generate (Vila et al., 2011). Studii recente
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
speciilor alogene invazive asupra economiei în România Pierderile generate de speciile invazive în Europa sunt estimate la 12 miliarde de euro anual (Kettunen et al., 2009), însă sunt considerate semnificativ subestimate din cauza faptului că nu sunt cunoscute toate speciile invazive și nici toate efectele generate (Vila et al., 2011). Studii recente subliniază faptul că, în ciuda diferențelor dintre regiuni sau grupe taxonomice, costurile economice asociate efectelor cauzate de invaziile biologice sunt în creștere la nivel global (Haubrock et al. 2022
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
subliniază faptul că, în ciuda diferențelor dintre regiuni sau grupe taxonomice, costurile economice asociate efectelor cauzate de invaziile biologice sunt în creștere la nivel global (Haubrock et al. 2022). Domeniile prioritare care receptează cele mai puternice impacturi asociate speciilor alogene invazive sunt: agricultura (21%), silvicultura (20%), piscicultura (19%), comerțul (12%), managementul așezărilor umane (8%), transporturile (4%) și managementul spațiilor verzi (4%). În agricultură, buruienile din culturile agricole produc pierderi însemnate producției agricole, atât direct (concurând plantele de cultură și producând pierderi
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
întreaga cultură), cât și indirect (prin deprecierea fertilității solului, îngreunarea executării lucrărilor agricole, reducerea eficienței economice a investițiilor realizate pentru irigare, fertilizare, chimizare etc.). Lucrările executate pentru distrugerea buruienilor sunt estimate la 15-20% din costurile de producție. Dintre speciile alogene invazive frecvente în culturile agricole din România se remarcă Amaranthus powelii, Amaranthus retroflexus, Conyza canadensis, Cuscuta campestris, Datura stramonium, Echinochloa oryzicola, Erigeron annuus, Galinsoga parviflora, Galinsoga quadriradiata, Lycium barbarum, Sorghum halepense, Veronica persica, Xanthium orientale și Ambrosia artemisiifolia. În silvicultură, se
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
de Salix spp., în vederea protecției malurilor, aceasta ajungând să fie foarte larg răspândită și să afecteze habitatele naturale din lungul fluviului și afluenților lui, inclusiv în Delta Dunării. În cazul României, este mai bine documentat impactul unor speciile alogene invazive în Marea Neagră, cum ar fi Rapana thomasiana, Mnemiopsis leidyi, Mya arenaria, care au determinat afectarea semnificativă a activităților de pescuit. Ctenoforul Mnemiopsis leidyi a produs perturbări serioase și directe atât în ecosistemul pelagial, cât și în cel bental. Populațiile
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
dezvoltare explozivă a ctenoforului datorită faptului că acesta se poate hrăni cu larve și alevini și pentru că este un puternic competitor la hrana peștilor planctonofagi. Dincolo de efectele negative asupra economiei, valoarea reală a pagubelor generate de speciile alogene invazive rămâne încă un subiect complex ce necesită o analiză amănunțită. În domeniul comerțului, transporturilor, turismului și managementului așezărilor umane, impactul speciilor alogene invazive este insuficient documentat. ... ... 8. Probleme caracteristice gestionării speciilor alogene invazive Problemele principale legate de gestionarea speciilor alogene
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
hrana peștilor planctonofagi. Dincolo de efectele negative asupra economiei, valoarea reală a pagubelor generate de speciile alogene invazive rămâne încă un subiect complex ce necesită o analiză amănunțită. În domeniul comerțului, transporturilor, turismului și managementului așezărilor umane, impactul speciilor alogene invazive este insuficient documentat. ... ... 8. Probleme caracteristice gestionării speciilor alogene invazive Problemele principale legate de gestionarea speciilor alogene invazive în România au fost grupate în șase domenii majore de intervenție: D1. Armonizarea legislației naționale referitoare la speciile alogene invazive cu prevederile
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
reală a pagubelor generate de speciile alogene invazive rămâne încă un subiect complex ce necesită o analiză amănunțită. În domeniul comerțului, transporturilor, turismului și managementului așezărilor umane, impactul speciilor alogene invazive este insuficient documentat. ... ... 8. Probleme caracteristice gestionării speciilor alogene invazive Problemele principale legate de gestionarea speciilor alogene invazive în România au fost grupate în șase domenii majore de intervenție: D1. Armonizarea legislației naționale referitoare la speciile alogene invazive cu prevederile normelor UE Definirea problemelor: 1.1. Lacune în legislația din domeniul
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
rămâne încă un subiect complex ce necesită o analiză amănunțită. În domeniul comerțului, transporturilor, turismului și managementului așezărilor umane, impactul speciilor alogene invazive este insuficient documentat. ... ... 8. Probleme caracteristice gestionării speciilor alogene invazive Problemele principale legate de gestionarea speciilor alogene invazive în România au fost grupate în șase domenii majore de intervenție: D1. Armonizarea legislației naționale referitoare la speciile alogene invazive cu prevederile normelor UE Definirea problemelor: 1.1. Lacune în legislația din domeniul protecției mediului. România înregistrează un deficit de legislație
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
speciilor alogene invazive este insuficient documentat. ... ... 8. Probleme caracteristice gestionării speciilor alogene invazive Problemele principale legate de gestionarea speciilor alogene invazive în România au fost grupate în șase domenii majore de intervenție: D1. Armonizarea legislației naționale referitoare la speciile alogene invazive cu prevederile normelor UE Definirea problemelor: 1.1. Lacune în legislația din domeniul protecției mediului. România înregistrează un deficit de legislație în domeniul gestionării speciilor alogene invazive, atât în legislația generală, cât și în cea specifică. Aceste deficiențe se observă în
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
în șase domenii majore de intervenție: D1. Armonizarea legislației naționale referitoare la speciile alogene invazive cu prevederile normelor UE Definirea problemelor: 1.1. Lacune în legislația din domeniul protecției mediului. România înregistrează un deficit de legislație în domeniul gestionării speciilor alogene invazive, atât în legislația generală, cât și în cea specifică. Aceste deficiențe se observă în legislația din domeniul protecției mediului, în legislația din alte sectoare de activitate relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive și în derularea diferitelor proceduri relevante. Ordinul de
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
deficit de legislație în domeniul gestionării speciilor alogene invazive, atât în legislația generală, cât și în cea specifică. Aceste deficiențe se observă în legislația din domeniul protecției mediului, în legislația din alte sectoare de activitate relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive și în derularea diferitelor proceduri relevante. Ordinul de Ministru nr. 979/2009, singurul act legislativ care vizează direct speciile alogene invazive, este un document cu putere juridică mică și cu potențial foarte scăzut de a fi aplicat în condițiile în care
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
se observă în legislația din domeniul protecției mediului, în legislația din alte sectoare de activitate relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive și în derularea diferitelor proceduri relevante. Ordinul de Ministru nr. 979/2009, singurul act legislativ care vizează direct speciile alogene invazive, este un document cu putere juridică mică și cu potențial foarte scăzut de a fi aplicat în condițiile în care există necorelări cu legislația cu putere juridică mai mare. La nivelul legislației primare nu există prevederi care să impună speciile
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
un document cu putere juridică mică și cu potențial foarte scăzut de a fi aplicat în condițiile în care există necorelări cu legislația cu putere juridică mai mare. La nivelul legislației primare nu există prevederi care să impună speciile alogene invazive ca amenințare reală la adresa biodiversității, economiei și sănătății umane. Doar OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice menționează la art. 53 alin. 3 că este contravenție încălcarea prevederilor art. 7
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]