1,479 matches
-
O CONTRAISTORIE A FILOSOFIEI - vol. II INTRODUCERE ESTOMPAREA ANTICHITĂȚII Inventarea lui Isus, afirmarea violentă și autoritară a creștinismului devenit religie a întregului Imperiu odată cu lovitura de stat a lui Constantin, vandalismul la care se dedau soldații încurajați chiar de ordinele sale, căsăpirea civililor, incendierea bibliotecilor, persecutarea filosofilor, închiderea școlilor lor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
că poți fi considerat vinovat de ceea ce decide ea luându-ne pe noi ca ostatici? Creștinismul oficial pleacă de la principiul că, pentru a pedepsi, a-ți fundamenta deplinele puteri pe trup, trebuie să inventezi o mașină de fabricat culpabilitate: de unde inventarea păcatului originar, această culpă transmisă din generație în generație - prin actul sexual, spune explicit sfântul Augustin -, de unde postulatul libertății, al posibilității unei alegeri, de unde existența unui Dumnezeu care l-a făcut pe om liber dar îi interzice recursul la libertatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și cu oamenii. Niciun bine, niciun rău, asta înseamnă că nu este loc pentru căință, pentru frică, pentru angoasă. Viața există pe timpul trecerii noastre pe pământ, moartea ne dă înspre o altă lume în care vom avea de dat socoteală. Inventarea purgatoriului, în secolul al XII-lea corespunde nevoii resimțite de Biserica oficială de a mai adăuga niște negativitate negativității și de a culpabiliza iar și iar: acest loc intermediar obligă la rugăciuni, la fapte de milostenie, el îi constrânge pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu istoria acestor lucrări între secolele al VI-lea și al XIV-lea, manuscrisele circulă și cunosc toate aventurile imaginabile. Dar datorită acestor copii, opera lui Epicur n-a dispărut, ocrotită de privirile inchizitoriale prin cantitatea impresionantă a paginilor ei. Inventarea tiparului modifică în mod considerabil dona. Pe la 1450, perfecționarea tehnicii lui Gutenberg permite multiplicarea și deci difuzarea acestei opere. în 1472 apare prima traducere latină a lui Diogene Laerțiu. Ediția princeps stabilită de Frobenius la Basel datează din 1533. Lucrețiu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reînnodarea cu continentul intelectual elenistic și cu potențialitățile păgâne precreștine. Desigur, întoarcerea la Platon, Homer, Tucidide, Herodot nu înseamnă neapărat și regăsirea unui Diogene ori Aristip, dar cunoașterea unor opere necontaminate de creștinism oferă mijloacele unei alternative dominației catolice. Consecințele inventării tiparului amplifică revoluția tehnică. Publicarea textelor comentate devenită un fapt curent îndepărtează neajunsurile aproximației religioase și asigură o alură științifică documentației. Factorul aleatoriu, bricolajul politic, copia intelectualicește supusă erorii, ca fiind un produs ideologic fabricat - în mod intenționat sau nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unui gânditor care stă în fotoliu! El preferă să vorbească limba țăranilor, cea a halelor - zice el - și a oamenilor simpli: în franceză, în dialect gascon, dacă trebuie. Să creeze un personaj conceptual? Și mai ce? Filosofia nu constă în inventarea unor barbarisme, a unor perdele de fum ori a unor limbaje absconse, ea își are casa în cuvântul care vindecă, salvează și te ajută să trăiești, adică să mori - inversul însemnând același lucru. Iar Montaigne se declară gata să utilizeze
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
39. Falsa marmură a prieteniei. Paginile lui Montaigne despre prietenie țin de monumentul nostru național. Chiar și de cel internațional. Uneori sunt luate ca atare fără a ne mai întreba care anume este rolul ficțiunii, al rescrierii Istoriei și al inventării unei mitologii - rol conștient sau nu - și de care Montaigne se face vinovat. Montaigne și La Boătie îi reciclează pe Ahile și Patrocle, pe Oreste și Pylade! Iată o medalie bătută pentru eternitate, un carou de marmură, un plafon pictat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suflet, modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin limbaj, prin verb, prin cuvânt, prin voce. în mod extravagant, Antiphon din Atena inventează în secolul V înainte de Hristos o terapie care seamănă straniu cu psihanaliza... -3 Inventarea psihanalizei. Din câte știu, Freud nu-l citează niciodată pe Antiphon din Atena, care ar putea totuși trece foarte bine drept precursorul disciplinei create la Viena la începutul secolului XX. Judecați și dumneavoastră: după ce a recurs la o serie de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antice n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEA INVENTAREA PLĂCERII: JUBILAREA LUI ARISTIP DIN CIRENE VI ARISTIP și „voluptatea care gâdilă” -1Filosoful cu fustă. Aristip din Cirene trece drept filosoful emblematic al hedonismului; grea misiune și supărătoare reputație într-o lume care consideră că a filosofa este incompatibil cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
animalic și grosier. Lipsesc nuanțele. Documentele țin deseori de polemică și, întrucât nu cunoaștem contextele, cele câteva fragmente care ne-au rămas cu referire la această chestiune ne îndeamnă la cea mai mare prudență. Rămâne o certitudine: hedonismul cirenaicului și inventarea de către el a unei plăceri demne de acest nume, pozitivă, cinetică, dinamică și solară. Cât despre trupul aristipian, un concept mult prea vag, nu știm cu ce seamănă: oare este făcut numai din materie? Este animat de un principiu spiritual
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-2- Sub piei de animale. Prodicos din Keos - secolul al V-lea î.Hr. -figurează în mod obișnuit în nebuloasa filosofilor sofiști alături de Protagoras - căruia i-a fost elev -, Gorgias și alte nume mai puțin celebre. Cu terapia sa verbală, cu inventarea psihanalizei, cu talentul și metodele lui pentru evitarea neplăcerii, Antiphon din Atena aparține incontestabil arhipelagului hedonist. Dar Prodicos? Nimeni nu l-a situat vreodată în tabăra filosofilor plăcerii și ai jubilării. Lucrările consacrate sofiștilor îl prezintă ca pe un gânditor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
modurile de viață, a putut expune în toate detaliile gândirea sa asupra acestui subiect, precum și această îmbinare estetică interioară: cartea și sculptura exprimă în mod diferit una și aceeași idee - alegerea bună constă în viața filosofică. Vila Papirusurilor oferă exemplul inventării unor posibilități de existență alternative la implicarea directă în cetate. Ea funcționează asemeni comunității lui Epicur, despre care nu dispunem de nicio informație: cum arăta această faimoasă Grădină din periferia nord-vestică a Atenei? Ce suprafață avea? Importantă, din câte se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru acest ajutor? O susținere a regimului imperial în operele semnate cu numele lor... Căzut în dizgrația lui Augustus după executarea cumnatului său, Mecena se retrage din afaceri și se mulțumește cu o existență de intelectual hedonist. Istoria îi atribuie inventarea piscinelor încălzite la Roma... -5- Capodopera? Modul de întrebuințare a timpului. Cum arată în detaliile ei această viață filosofică? Ce se poate spune despre fiecare oră petrecută în această mănăstire păgână - din care creștinii se inspiră, mi se pare, în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în anasamblul lor, scrie poetul îIV, 1446), pictura, sculptura, inteligența activată și perfecțiunea atinsă în progresul uman. Oare Rousseau scrie altceva atunci când schițează tabloul stării naturale înainte de a-și formula rechizitoriul împotriva civilizației? Epicurismul încearcă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca asupra filosofiei antice înseamnă a munci ca un arheolog pe un șantier de săpături devastat... Pietrele următoare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în perioada interbelică și o Școală de inspirație realistă ce pretinde victoria conceptuală în perioada de după al doilea război mondial este tot mai vocal contestată în ultimele două decenii de autori care, prin diverse strategii, acuză întemeietorii Școlii realiste de inventarea unei școli rivale cu scopul de a-și legitima propria poziție. Un prim argument al acestei contestări derivă din diversitatea ideologică, metodologică și epistemologică a curentului internaționalismului liberal interbelic (Ashworth, 2002, p. 36), diversitate care, în fapt, reflectă la un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interbelic sunt interpretate dintr-o perspectivă realistă. Se ridică astfel întrebarea care au fost mecanismele prin care E.H. Carr și alți avocați ai perspectivei realiste au reușit această adevărată lovitură de imagine. În primul rând, reușita a fost asigurată de inventarea unei artificiale „diviziuni a muncii” între domeniul „idealist” și cel „realist” în relațiile internaționale. În procesul de „construcție” a idealismului, susținători ai Școlii realiste introduc pretenția separării între studiul dreptului internațional ca element definitoriu al așa-numiților idealiști și studierea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
idealiști și studierea politicii internaționale de către discipoli ai proiectului realist. În al doilea rând, probabil una dintre cele mai fascinante ipoteze de lucru lansate în ultimii ani o reprezintă teza lui Thies privind relația dintre idealism și realism. Astfel, în „inventarea” Școlii idealiste, avocați ai tradiției realiste ignoră o importantă componentă a gândirii liberale interbelice în domeniul relațiilor internaționale - problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate - numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la deconflictualizarea domeniului relațiilor internaționale, la regândirea legăturilor dintre comunități, state, umanitate în ansamblu (iar aici orice feministă perspectivală are în vedere inclusiv comuniunea cu generațiile care vin, tocmai în spiritul grijii și al relaționării). Un pas mai departe în inventarea unui concept alternativ de putere este realizat prin postularea puterii proactive, adică a puterii de a da putere, preluată și ea din experiențele de viață comune femeilor prin naștere, îngrijire, susținere morală a copiilor și partenerilor. Este o tendință reflectată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin acte de cunoaștere, deci acte de putere, o realitate diversă, plurală, în continuă schimbare, feminismul postmodern deconstruiește întregul discurs și universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern - și tocmai de aceea, o dată în plus, problematic în raport cu spiritul feminist -, feminismul postmodern chestionează ideea emancipării femeilor la scară globală, pentru că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aceasta. Mai mult, în discursul pe care l-a ținut după capitularea Japoniei, în 1945, Truman subliniază: Descoperirea mijloacelor de dezlănțuire a energiei atomice [...] se poate dovedi într-o bună zi a fi mai revoluționară în dezvoltarea societății umane decât inventarea roții, a motorului cu aburi sau a motorului cu combustie. Niciodată în istorie societatea nu s-a confruntat cu o putere cu un potențial de pericol atât de mare și, în același timp, cu un potențial atât de promițător pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
până la urmă una dintre ele trebuie să fie cea mai importantă; e logic doar, nu? E vorba, așadar, doar să faci ordine Între ele. Prea puțin la curent cu ideile și cu manevrarea lor, ca și cu procedeele ce permit inventarea unora noi, generalul se hotărăște să meargă la biblioteca imperială, loc a priori ideal pentru a-și procura idei insolite, În așa fel Încât „să fie avizat asupra forțelor adversarului” și să dea, În maniera cea mai organizată cu putință
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
că știe mai mult decât noi, reduce inspirația la cea mai negru caz la care ar face apel necititorii ca să iasă cu bine din situație, În vreme ce cititorii sunt prinși, fie că o vor sau nu, Într-un interminabil proces de inventare a cărților, iar adevărata Întrebare nu este, plecând din acest punct, de a ști cum să scapi, ci cum să Îi sporești dinamismul și puterea de Înțelegere. Această primă incertitudine referitoare la competențele interlocutorilor este dublată de o a doua
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sentimentul de vinovăție care vine odată cu uitarea. Cele șase minute acordate unei cărți țin de anularea decisivă a acestei prepoziții, care trimite critica la ea acasă, adica la singurătatea ei, dar, de asemenea, din fericire, și la capacitatea ei de inventare. Din punctul de vedere al criticului, literatura și arta sunt plasate, astfel, pe aceeași poziție secundară, Întocmai ca și natura pentru pictor sau scriitor. Ele nu Îi slujesc În calitate de obiect, ci Îl incită să scrie. Căci adevăratul obiect al criticii
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
elemente despre noi. Sinele este cel care ascultă și nu cartea „reală” - chiar dacă aceasta poate să slujească uneori ca motiv - și compunerea sinelui este cea care se străduiește să se denunțe, veghind să nu ne lăsăm deturnați de la această datorie. Inventarea, În fiecare context al spunerii sau al scrierii, cărții apropriate va fi cu atât mai credibilă cu cât va fi transpusă prin adevărul subiectului și se va Înscrie În prelungirea universului său interior. Nu trebuie să ne temem de minciuna
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]