6,812 matches
-
instanței de control judiciar, astfel că singurul mod de a înlătura competența de soluționare a cauzei a secției/ completului din cadrul primei instanțe și, pe cale de consecință, a completului/secției corespunzătoare acestora din cadrul instanțelor de control judiciar este prin invocarea corespunzătoare a excepției de necompetență materială procesuală în fața primei instanțe, în condițiile art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care, în cazul căii de atac, va fi analizată de completul/secția corespunzătoare celor din cadrul primei instanțe. ... 49
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
necompetență reprezintă stabilizarea competenței în favoarea instanței sesizate, aspect care nu poate fi ulterior ignorat. Aceeași soluție se impune și în cazul repartizării la secții sau completuri specializate, asimilate sub aspectul regimului competenței materiale procesuale. [...] Referitor la regimul juridic al invocării excepției de necompetență trebuie menționat că una dintre inovațiile actualului Cod de procedură civilă, prin care s-a urmărit să se dea o finalitate practică unui principiu nou al procesului civil, acela al accelerării judecății, reglementat de art. 6 alin.
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
civilă, prin care s-a urmărit să se dea o finalitate practică unui principiu nou al procesului civil, acela al accelerării judecății, reglementat de art. 6 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o reprezintă stabilirea unei limite temporale pentru invocarea excepției de necompetență materială, și anume, până la primul termen la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, adică termenul la care părțile, legal citate, pot pune și concluzii (deci pricina nu se amână pentru un motiv care
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
deci pricina nu se amână pentru un motiv care implică imposibilitatea unor dezbateri contradictorii, precum cel prevăzut de art. 222 din Codul de procedură civilă). Procedând astfel se evită desființarea tardivă a unor hotărâri pronunțate asupra fondului cauzei, prin efectul invocării excepției de necompetență direct în căile de atac sau chiar în primă instanță, după ce se intră în cercetarea fondului procesului. Se produce, de asemenea, o responsabilizare atât a părților, cât și a instanței, impunându-se verificarea, în condiții de
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar atrage, per se, sancțiunea cea mai gravă - nulitatea absolută -, consecința într-un asemenea caz fiind îngreunarea desfășurării procedurilor penale, astfel că, având în vedere toate cele reținute anterior, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiată, excepția
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.013 din 21 decembrie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională]. ... 21. Nulitățile se pot clasifica, în principal, după două criterii, și anume modul de exprimare în norma juridică și, respectiv, modul de aplicare și efectele pe care le pot produce. După modul de
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
nulitatea relativă se acoperă atunci când persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege - fiind vorba fie despre o acceptare tacită, fie despre neobservarea încălcării care putea atrage nulitatea relativă - sau a renunțat în mod expres la invocarea acesteia. Așadar, se face distincția între noțiunea de vătămare și cea de interes de a invoca și de a obține nulitatea, aceasta din urmă reprezentând o condiție generală de exercițiu a oricărei cereri în justiție. Alături de interes, vătămarea este
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
distincția între noțiunea de vătămare și cea de interes de a invoca și de a obține nulitatea, aceasta din urmă reprezentând o condiție generală de exercițiu a oricărei cereri în justiție. Alături de interes, vătămarea este o cerință suplimentară, pentru invocarea nulității relative. ... 24. Cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută. De altfel, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
de principiu relativă, a mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obiectivată; pentru a se constata nulitatea relativă a mijlocului de probă/procedeului probatoriu, această nulitate trebuie invocată de persoana interesată, într-un anumit interval procesual; neinvocarea sau invocarea tardivă a nulității atrage menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu; menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu face imposibilă excluderea probei. ... 28. În ceea ce privește vătămarea ce trebuie dovedită, în doctrină s-a apreciat că, deși
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
fiind necesare pentru soluționarea cauzei, situație pentru care legiuitorul a utilizat, într-un mod clar și neechivoc, în cuprinsul prevederilor art. 328 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală, sintagma „alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei“. Referitor la invocarea, în susținerea excepției, a dispozițiilor art. 7 din Convenție privind principiul legalității incriminării și pedepsei, Curtea a reținut că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât textele de lege care fac obiectul excepției de neconstituționalitate reprezintă norme de procedură, iar
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 13. Raportat
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.013 din 21 decembrie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională]. ... 15. Nulitățile se pot clasifica, în principal, după două criterii, și anume modul de exprimare în norma juridică, respectiv modul de aplicare și efectele pe care le pot produce. După modul de exprimare
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
nulitatea relativă se acoperă atunci când persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege - fiind vorba fie de o acceptare tacită, fie de neobservarea încălcării care putea atrage nulitatea relativă - sau a renunțat în mod expres la invocarea acesteia. Așadar, se face distincția între noțiunea de vătămare și cea de interes de a invoca și a obține nulitatea, aceasta din urmă reprezentând o condiție generală de exercițiu a oricărei cereri în justiție. Alături de interes, vătămarea este o
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
face distincția între noțiunea de vătămare și cea de interes de a invoca și a obține nulitatea, aceasta din urmă reprezentând o condiție generală de exercițiu a oricărei cereri în justiție. Alături de interes, vătămarea este o cerință suplimentară pentru invocarea nulității relative. ... 18. Cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută. De altfel, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
de principiu relativă, a mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obiectivată; pentru a se constata nulitatea relativă a mijlocului de probă/procedeului probatoriu, această nulitate trebuie invocată de persoana interesată, într-un anumit interval procesual; neinvocarea sau invocarea tardivă a nulității atrage menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu; menținerea ca legal a mijlocului de probă/procedeului probatoriu face imposibilă excluderea probei. ... 22. În ceea ce privește vătămarea ce trebuie dovedită, în doctrină s-a apreciat că, deși
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Curtea reține, în final, că invocarea prevederilor art. 5 și 8 din Codul de procedură penală nu poate fi primită, deoarece, în exercitarea controlului a posteriori, Curtea Constituțională examinează dispozițiile de lege criticate prin raportare la principiile și drepturile fundamentale cuprinse în normele constituționale și convenționale
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
fiecărei cerințe, referitoare la asigurarea sprijinului logistic, securității aprovizionării, mentenanței, regenerării/multiplicării capabilităților militare pe teritoriul național în situații de criză sau război, în legătură cu producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război, pentru efectuarea demersurilor în vederea invocării interesului esențial de securitate, în situațiile prevăzute la art. 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). DGArm sprijină structura beneficiară din MApN sau structura coordonatoare de domeniu din MApN în vederea formulării acestor cerințe. Articolul 20^2 (1) În situația
ORDIN nr. M.145 din 12 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272162]
-
articol, articolul 48^1, cu următorul cuprins: Articolul 48^1 (1) În condițiile în care DNM, SC și DCO sunt întocmite conform art. 19 alin. (3^1), art. 20 alin. (1^1) și, respectiv, art. 20^1, SPI trebuie să cuprindă analiza elementelor care determină invocarea interesului esențial de securitate, în situațiile prevăzute la art. 346 din TFUE. (2) Analiza prevăzută la alin. (1) este efectuată de DGArm cu sprijinul structurii beneficiare din MApN sau al structurii coordonatoare de domeniu din MApN, împreună cu celelalte structuri
ORDIN nr. M.145 din 12 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272162]
-
admis excepția de neconstituționalitate prin decizia mai sus citată a fost centrat pe diferența nejustificată pe care legea o făcea între antecontractele încheiate în forma autentică și cele încheiate prin înscrisuri sub semnătură privată. Autoarea prezentei excepții se limitează la invocarea acestei decizii și citarea unor pasaje din considerente, fără să precizeze în ce fel ar susține aceasta neconstituționalitatea textelor de lege supuse controlului de neconstituționalitate. ... 19. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
admitere a unei excepții de neconstituționalitate nu se răsfrâng, în principiu, asupra cauzelor definitiv soluționate (facta praeterita), însă, în mod excepțional, acestea pot avea totuși efecte în cauzele în care a fost invocată acea excepție de neconstituționalitate. Soluția privind imposibilitatea invocării deciziilor instanței constituționale în cauzele definitiv soluționate a fost confirmată ulterior, indiferent dacă acestea se referă la norme de procedură penală ori de drept material penal, cu singura excepție a deciziilor ce au ca efect dezincriminarea faptei sau micșorarea maximului
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
lege o obligație a statului. Cu alte cuvinte, cetățeanul este obligat să cunoască legea pe care statul o adoptă, principiul invocat consacrând o obligație socială născută din publicarea legii în Monitorul Oficial al României. ... 16. Curtea reține, de asemenea, că invocarea prevederilor art. 4, ale art. 10 și ale art. 83 lit. d), e) și g^1) din Codul de procedură penală nu poate fi primită, deoarece, în exercitarea controlului a posteriori, instanța de control constituțional examinează dispozițiile de lege criticate prin
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]
-
În concluzie, impozitul pe venit de 5% se aplică asupra veniturilor totale realizate de autoarea excepției de neconstituționalitate din activitatea de pariuri sportive, fără ca acestea să fie diminuate prin acordarea premiilor sau a altor cheltuieli. În ceea ce privește invocarea art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, atât Curtea Constituțională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au statuat, de principiu, că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
2021, și Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021). Prin urmare, normele legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 23. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, aceste norme constituționale condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
262 din 17 martie 2022, paragraful 17). ... 19. Curtea a mai stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]