757 matches
-
soluționat, aflat în atenția colectivității, la una de pasivitate, chiar de demoralizare: „Ar fi bine, dar ce se poate face? Nu se prea poate face nimic”; mai rar, chiar la starea de potențialitate. Se pot menționa următorii factori care produc involuția unei probleme sociale: a) o problemă este soluționată total sau parțial - în primul caz, evident, problema dispare cu totul. O asemenea situație este mult mai rară. Mai frecvent este ca respectiva problemă să fie soluționată într-o măsură semnificativă. În
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aprecieri deschise, directe, cu valoare evaluativă iar apoi pot fi consemnate într-un protocol de observație - o fișă personală a copilului . Notările în fișă vor fi datate, pentru a se putea pune mai ușor în evidență aspectele evolutive sau unele involuții , stagnări, regrese, care prin acumulare atrag atenția asupra urgenței de a se intervenii ameliorativ și optimizator. Metoda consemnării grafice a preferințelor - permite prelevarea și interpretarea datelor obținute despre fiecare copil prin evidențierea zonelor de interes, a preferințelor copilului, dar și
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
dependență alcoolică 90 de cazuri (50,6%), urmate În ordine de schizofrenie 28 de cazuri (15,7%), tulburările de personalitate 25 de cazuri (14%), tulburările afective bipolare 17 cazuri (9,6%), epilepsii 9 cazuri (5%), tulburările organice cornice cerebrale de involuție 5 cazuri (2,8% ), pe ultimul loc situându-se deficiențele mintale 4 cazuri (2,3%) -vezi Fig. 2. Incidența cea mai mare a conduitelor heteroagresive În alcoolism confirmă Încă o dată că alcoolul facilitează trecerea la actul agresiv prin starea excito-motorie
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
însuși, ajungând în final să-l altereze pe plan calitativ, iar rezultatele sunt destul de neplăcute, în ceea ce privește calitatea raporturilor interpersonale. Articolele publicate pe tema rolului familiei în sprijinirea educației realizate în sistemul instituționalizat de educație, par să confirme „evoluția” ( de fapt involuția) climatului familial înspre incomunicare și dezangajare afectivă în raport cu educația copiilor. 2.3. Efecte asupra copiilor Fie că sunt în grija bunicului unic, fie că sunt în grija ambilor bunici, efectele substituirii părinților cu alte persoane sunt alarmante. Prin plecarea părinților
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sunt produse și de manifestări interioare, proprii sistemului personalității, fără nici un fel de intervenție din afară și care nu au întotdeauna un caracter „patoplastic”. Cele mai semnificative, în sensul acesta sunt „crizele psiho-biologice” de dezvoltare (pubertate, adolescență) sau cele de involuție (menopauza, andropauza, involuția). Persoana umană nu este aceeași pe tot parcursul vieții sale. Istoria vieții individuale este reprezentată prin psihobiografia persoanei. Mecanismele echilibrului „normal/patologic” se modifică permanent, în sens calitativ, pe parcursul vieții individului. O analiză psiho-biografică a persoanei ne
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de manifestări interioare, proprii sistemului personalității, fără nici un fel de intervenție din afară și care nu au întotdeauna un caracter „patoplastic”. Cele mai semnificative, în sensul acesta sunt „crizele psiho-biologice” de dezvoltare (pubertate, adolescență) sau cele de involuție (menopauza, andropauza, involuția). Persoana umană nu este aceeași pe tot parcursul vieții sale. Istoria vieții individuale este reprezentată prin psihobiografia persoanei. Mecanismele echilibrului „normal/patologic” se modifică permanent, în sens calitativ, pe parcursul vieții individului. O analiză psiho-biografică a persoanei ne dezvăluie faptul că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de etapele vieții individului. Viața unei persoane nu este liniară și continuă. Ea reprezintă o succesiune de etape cu caracteristici proprii care configurează perioade de viață bine determinate, separate între ele prin momente de criză psiho-biologică (de dezvoltare și de involuție) (Ch. Bühler, C Enăchescu). Având în vedere faptul că fiecărei etape de viață îi corespund caracteristici psihologice proprii, în sensul că fiecare vârstă are configurația sa proprie (model de comportament, de gândire, de activitate, de dispoziție afectivă, aspirații etc.), este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vârstă are configurația sa proprie (model de comportament, de gândire, de activitate, de dispoziție afectivă, aspirații etc.), este la fel de firesc să acceptăm faptul că fiecare vârstă are psihopatologia sa proprie. Factorul „timp” privește, în mod egal, atât dezvoltarea, maturizarea și involuția personalității în plan psihologic, precum și o anumită potențialitate cronologică determinată în ceea ce privește apariția și dezvoltarea unor afecțiuni psihice, în raport cu vârstele individului. Așa cum acceptăm că există un potențial psiho-biologic formativ, trebuie să admitem și existența unui potențial patogenic distructiv raportat la vârstele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viața individului, îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice: psihopatiile, nevrozele și stările reactive, alcoolismul, psihozele endogene. e) Grupa de vârstă cuprinsă între 41...50 ani prezintă următoarele caracteristici: interese sociale, familiale și profesionale. Ea corespunde instalării crizei de involuție psiho-biologică și datorită acesteia prezintă o vulnerabilitate particulară, extrem de crescută față de bolile psihice. Acestei perioade „critice” din viața individului îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: stări reactive și nevroze, afecțiuni psihosomatice, tulburări psihotice endogene, în special din seria tulburărilor afective, demențele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiuni psihosomatice, tulburări psihotice endogene, în special din seria tulburărilor afective, demențele presenile de tip Altzheimer și Pick. f) Grupa de vârstă cuprinsă între 51...60 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice și psiho-sociale legate în continuare de criza de involuție (menopauza și andropauza) la care se suprapune retragerea din activitatea profesională și din viața socială, diferențele dintre persoanele respective și generațiile tinere. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: nevroze, depresii de involuție, stări fobic-anxioase. g) Grupa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuare de criza de involuție (menopauza și andropauza) la care se suprapune retragerea din activitatea profesională și din viața socială, diferențele dintre persoanele respective și generațiile tinere. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: nevroze, depresii de involuție, stări fobic-anxioase. g) Grupa de vârstă cuprinsă între 61...70 ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socială, diferențele dintre persoanele respective și generațiile tinere. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: nevroze, depresii de involuție, stări fobic-anxioase. g) Grupa de vârstă cuprinsă între 61...70 ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață sunt următoarele: tulburări psihice de involuție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață sunt următoarele: tulburări psihice de involuție (arteroscleroză cerebrală, psihoze de involuție, demențe senile). Izolarea individului duce la pierderea contactelor și a restrângerii considerabile a comunicării, sentimentul inutilității, pierderea sensului vieții, perspectiva apropiată a morții. Din cele mai sus expuse se poate vedea că fiecărei etape de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață sunt următoarele: tulburări psihice de involuție (arteroscleroză cerebrală, psihoze de involuție, demențe senile). Izolarea individului duce la pierderea contactelor și a restrângerii considerabile a comunicării, sentimentul inutilității, pierderea sensului vieții, perspectiva apropiată a morții. Din cele mai sus expuse se poate vedea că fiecărei etape de viață îi corespunde un anumit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesive. În ceea ce privește cauzele sindromului depresiv acestea pot fi numeroase; menționăm următoarele: - cauze exogene, de natură psihotraumatizantă emoțională, așa cum apar ele în cazul nevrozelor sau al reacțiilor depresive; - cauze endogene cum sunt formele psihotice de depresie (boală afectivă, PMD); - depresia de involuție din perioada de climacteriu; - depresia vasculară din cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice etc.; - depresia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesiv-ipohondriac se manifestă prin temeri obsedante sau fobii diferite, în special „frica de boală” (nosofobia). Ei poate apare în cursul delirului psihasteniform al schizofreniei. c) Sindromul depresiv-ipohondriac apare sub forma delirului ipohondriac în cursul fazelor depresive ale PMD, melancolia de involuție, depresia vârstei înaintate, în PGP etc. d) Sindromul paranoid-ipohondriac reprezintă forma ipohondriacă a delirului de interpretare. El poate lua următoarele forme de manifestare psihopatologică: - delir ipohondriac de tip persecutat-persecutor, - delir ipohondriac revendicativ sau procesiv. Acest tip de sindrom este întâlnit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Morel și dezvoltată de V. Magnan și C. Lombroso. Plecând de la criteriile de evaluare etiologică a bolilor psihice, A. Morel, izolează o grupă de afecțiuni cu un caracter particular, la baza căreia stau fie „infirmități de evoluție”, fie „infirmități de involuție”. Pe primele le consideră „degenerescențe”, pe celelalte le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite familial. K Regis distinge în această
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În această categorie intră următoarele tulburări: stările de arierație sau oligofreniile. 5) Tulburări psihice grave datorate unor deteriorări severe, cu evoluție cronic-progresivă a sistemului personalității și care apar fie în perioada presenilă (demențele Pick și Altzheimer), fie în perioada de involuție senilă (demența senilă și presbiofrenid) și care realizează tabloul clinic al demențelor; în acest grup distingem două sub-clase și anume: a) Demențele abiotrofice primare, cu leziuni organice cerebrale ale țesutului nervos nobil (neuroni și nevroglie) de tip presenil (Pick și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai mare importanță și complexitate. Un rol important revine factorilor psihotraumatizanți care intervin în cursul „perioadelor de criză psiho-biologică” ale individului, fie că este vorba de pubertate și adolescență, fie că este vorba de menopauză și andropauză, din perioada de involuție. În aceste situații „terenul” sau „dispoziția”, reprezintă un factor favorizant major, după părerea lui W. Bräutigam. K. Sckneider consideră dezvoltările anormale ca fiind modificări ale dinamicii psihice legate, în primul rând, de terenul psiho-biologic al subiectului. Precizăm că prin teren
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se află într-o permanentă stare de tensiune psihică. Gândirea sa este dominată de suspiciunea unei amenințări serioase a stării sale de sănătate. Se vorbește chiar de o „atitudine ipohondriacă” constituțională (Chrzanowski). Afecțiunea este mai frecvent întâlnită în perioada de involuție (Sattes). 5) Dezvoltările paranoide Ele trebuie separate de paranoia. E. Kraepelin a definit paranoia ca pe „o dezvoltare lentă a unui sistem delirant bine fixat, cu păstrarea unei clarități și ordini perfecte din punct de vedere formal a gândirii, voinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar al stărilor depresive, așa cum rezultă din schema
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2) Tulburările de paralizie ale excitației, în care domină din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a bătrâneții propriu-zise, trebuie făcută diferența dintre senilitate și involuție. Senilitatea este procesul de alterare fiziopatologică și psihopatologică a creierului din motive patologice, pe când involuție este procesul natural de declin fiziologic și psihologic al vieții psihice. Ch. Muller insistă asupra relației care trebuie foarte bine precizată între îmbătrânirea fiziologică și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]