350 matches
-
Crăciun (o împinge pe Iova): Ce-ai făcut?! Ai lăsat musafirii ca să ajuți o sărăntoacă? Netrebnico! Cum poți să crezi așa ceva? (Îi taie mâinile cu toporișca.) Iova: Vai, de ce mi-ai tăiat mâinile? Crăciun: Așa Meriți. Pleacă din ochii mei! Iova ( Fuge în staul.): Maica Domnului, mântuiește-mă! Maria: Apropie-ți, moașă Iova, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! Iova: Minune, de trei ori minune! Mi-au crescut mâinile la loc! (Se închină și fuge la Crăciun.) Iată, Crăciune, că
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ajuți o sărăntoacă? Netrebnico! Cum poți să crezi așa ceva? (Îi taie mâinile cu toporișca.) Iova: Vai, de ce mi-ai tăiat mâinile? Crăciun: Așa Meriți. Pleacă din ochii mei! Iova ( Fuge în staul.): Maica Domnului, mântuiește-mă! Maria: Apropie-ți, moașă Iova, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! Iova: Minune, de trei ori minune! Mi-au crescut mâinile la loc! (Se închină și fuge la Crăciun.) Iată, Crăciune, că în locul păcătoaselor mele mâini, pe care tu mi le-ai tăiat, fiul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
așa ceva? (Îi taie mâinile cu toporișca.) Iova: Vai, de ce mi-ai tăiat mâinile? Crăciun: Așa Meriți. Pleacă din ochii mei! Iova ( Fuge în staul.): Maica Domnului, mântuiește-mă! Maria: Apropie-ți, moașă Iova, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! Iova: Minune, de trei ori minune! Mi-au crescut mâinile la loc! (Se închină și fuge la Crăciun.) Iată, Crăciune, că în locul păcătoaselor mele mâini, pe care tu mi le-ai tăiat, fiul Mariei, Împăratul cerurilor, mi-a dat altele mult
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
dispărea după gardul de zid al bisericii Sfânta Treime, dar după nici un minut se ivea din nou trecând în sens invers, iute-iute pe după gardul de sârmă, înfruntând c-un zâmbet sfidător săgețile privirilor. Stai!... Ciurea îl oprea de la serviciu pe Iova c-un strigăt fals alarmat. Iova, dincolo de tușă, încremenea cu mingea deasupra capului, rânjind. Toți de pe teren se opreau din joc și rânjeau. Hai Dragoș! își continua Ciurea zeflemeaua. Dă fuga la gard! Fă ceva! Nu poți lăsa fata fără
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
bisericii Sfânta Treime, dar după nici un minut se ivea din nou trecând în sens invers, iute-iute pe după gardul de sârmă, înfruntând c-un zâmbet sfidător săgețile privirilor. Stai!... Ciurea îl oprea de la serviciu pe Iova c-un strigăt fals alarmat. Iova, dincolo de tușă, încremenea cu mingea deasupra capului, rânjind. Toți de pe teren se opreau din joc și rânjeau. Hai Dragoș! își continua Ciurea zeflemeaua. Dă fuga la gard! Fă ceva! Nu poți lăsa fata fără niciun răspuns! Departe de a se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
apropiate de cea edită. În general, versiunile din Contimporanul sînt mai „plebee” și mai concrete. Un caz interesant îl reprezintă „Răsturnica“, de o paternitate rămasă multă vreme incertă: textul a apărut în revistă semnat cu pseudonimul prietenului Ion Vinea (B. Iova)... Faptul a generat la sfîrșitul anilor ‘60 o întreagă controversă istorico-literară: potrivit Costandinei Brezu, autorul acestui poem „goliardic” ar fi fost chiar Ion Vinea (Iovanache), care semna și Iova. Dar atenție: nu B. Iova ci I. Iova! Dimpotrivă, pentru Șerban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a apărut în revistă semnat cu pseudonimul prietenului Ion Vinea (B. Iova)... Faptul a generat la sfîrșitul anilor ‘60 o întreagă controversă istorico-literară: potrivit Costandinei Brezu, autorul acestui poem „goliardic” ar fi fost chiar Ion Vinea (Iovanache), care semna și Iova. Dar atenție: nu B. Iova ci I. Iova! Dimpotrivă, pentru Șerban Cioculescu și Alexandru Rosetti (prieteni apropiați ai celor doi autori), ca și pentru Dinu Pillat, Emil Manu și Simion Mioc, autorul poemei este indubitabil Ion Barbu, iar dovezile documentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu pseudonimul prietenului Ion Vinea (B. Iova)... Faptul a generat la sfîrșitul anilor ‘60 o întreagă controversă istorico-literară: potrivit Costandinei Brezu, autorul acestui poem „goliardic” ar fi fost chiar Ion Vinea (Iovanache), care semna și Iova. Dar atenție: nu B. Iova ci I. Iova! Dimpotrivă, pentru Șerban Cioculescu și Alexandru Rosetti (prieteni apropiați ai celor doi autori), ca și pentru Dinu Pillat, Emil Manu și Simion Mioc, autorul poemei este indubitabil Ion Barbu, iar dovezile documentare aduse în sprijinul acestei afirmații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ion Vinea (B. Iova)... Faptul a generat la sfîrșitul anilor ‘60 o întreagă controversă istorico-literară: potrivit Costandinei Brezu, autorul acestui poem „goliardic” ar fi fost chiar Ion Vinea (Iovanache), care semna și Iova. Dar atenție: nu B. Iova ci I. Iova! Dimpotrivă, pentru Șerban Cioculescu și Alexandru Rosetti (prieteni apropiați ai celor doi autori), ca și pentru Dinu Pillat, Emil Manu și Simion Mioc, autorul poemei este indubitabil Ion Barbu, iar dovezile documentare aduse în sprijinul acestei afirmații sînt fără drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
gastrice și-a salivei, siluetele inconfundabile ale câtorva poeți precum: Ion Mureșan, Cărtărescu, Mariana Marin, Danilov, parcă Antonesei, Stoiciu, desigur Mușina, Bucur, posibil Romoșan (plecase deja din țară?!), precum și pe cele ale bravilor prozatori: Nedelciu, Sorin Preda, Cristi Teodorescu, Groșan, Iova, Cușnarencu... sosiți, cu ore în urmă, pentru a-și depune și dânșii pachețelele cu temenele la picioarele Marelui Maestru al Ordinului, iezuitul, surprinzătorul și strălucitorul Nicolae Manolescu... de abia atunci, a fost posibilă, pe neașteptate, să cadă, ca un fulger
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ar fi fost mai anevoioasă: Doamnei Magdalena Bedrosian, doamnei Constanța Buzea, doamnei Nora Iuga, doamnei Dora Stănescu, Domnului George Bălăiță, domnului Dan-Silviu Boerescu, domnului Alexandru Condeescu, domnului Gerhardt Csejka, domnului Ștefan Damian, domnului Horia Gârbea, domnului Florin Iaru, domnului Gheorghe Iova, domnului Nicolae Manolescu, domnului Mircea Martin, domnului Paul Nancă, domnului Mircea Nedelciu, domnului Z. Ornea, domnului Mihai Oroveanu, domnului Dan Petrescu, domnului Nicolae Prelipceanu, domnului Ioan Es. Pop, domnului Adrian Serafim, domnului Laurențiu Ulici, Editurii "Cartea Romînească", Editurii "Nemira", Fundației
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Îl aleg din romanul de cărți necitite pe N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Adorm, în fine, ca să nu mai spun tot ce mi se-ntîmplă. "Dar astăzi e ultima oară..." "... căci mîine n-are cum fi nicicînd mîine. Ioan Es. Pop, Iov. Iova. Iona. Ion sîmbătă, 2 noiembrie, 2002 Va fi o zi mai lungă decît veacul, dacă am început-o că și altădată, ca și alte dăți, la doo de noapte. Și totul arată confuz, cum arată totul după o noapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Timiș, România, cu domiciliul actual în Croația, Osijek, str. Sv. Roka nr. 54/A, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Timișoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 31, bl. T4, ap. 23, jud. Timiș.(260/2004) 29. CURUTI OANA-LOREDANA, fiica lui Iova Ștefan și Udovița Floarea, născută la data de 17 mai 1976 în localitatea Oțelu-Roșu, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 9560 Feldkirchen, Muldenweg 19c/22, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Oțelu-Roșu, str. Țarinei nr. 2, jud.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169102_a_170431]
-
la liceele militare din Câmpulung Moldovenesc și Breaza, apoi se mută la Liceul „Gh. Lazăr” din București, unde va și absolvi. Frecventează Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1972 (e coleg de grupă cu Gheorghe Iova și Ioan Lăcustă), și între 1977 și 1980, Academia Trupelor de Uscat „N. Bălcescu” din Sibiu. Din 1972 începe o carieră de jurnalist militar la Televiziunea și Radiodifuziunea Română: reporter, redactor, redactor-șef. După 1989 va fi șef al Grupului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
de Ioan Groșan etc.), în timp ce incipitul de tipul decupajului codifică mesajul textului întro for mulare axiomatică, un fragment de discurs inserat etc.: Nu credeam să nvăț a muri vreodată (M. Eminescu); Trebuie să scriu (o carte) ca să pot muri. (Gh. Iova, Texteiova). - Combinând mai multe modele, rezultă incipitul de tipul „intrărilor multiple“, prin care este supramarcat începutul discursului narativ ( Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Moromeții de M. Preda). Finalul textelor literare/desinitul (lat. desinit - „termină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
II, introd. Vladimir Streinu, București, 1966; ed. (Nuvele), I-II, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea Tomuș, București, 1972; Poezii, îngr. și pref. Al. Piru, cu un desen de Marcela Cordescu, București, 1966; Poezii, I-II, îngr. Ion Voiculescu și Victor Iova, pref. Aurel Rău, București, 1968; Viscolul, București, 1969; Zahei orbul, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea Tomuș, Cluj, 1970; ed. îngr. și pref. V. Fanache, Cluj-Napoca, 1986; ed. îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1996; Poezii, îngr. și postfață Ștefan Aug.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
București, 1981; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1981; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1981; Povestiri, I-II, îngr. Victor Iova, București, 1982; Poezii, I-II, îngr. și pref. Liviu Grăsoiu, București, 1983; Récits, tr. și posfață Irina Bădescu, București, 1983; Iubire magică, îngr. Victor Iova, București, 1984; Gânduri albe, îngr. și introd. Victor Crăciun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1986; Capul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1981; Povestiri, I-II, îngr. Victor Iova, București, 1982; Poezii, I-II, îngr. și pref. Liviu Grăsoiu, București, 1983; Récits, tr. și posfață Irina Bădescu, București, 1983; Iubire magică, îngr. Victor Iova, București, 1984; Gânduri albe, îngr. și introd. Victor Crăciun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1986; Capul de zimbru, îngr. și pref. Marin Beșteliu, București, 1987; Toiagul minunilor, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 1991; Alcyon sau Diavolul alb, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, P. s-a remarcat întotdeauna printr-o discreție autoimpusă. A colaborat la o serie de antologii, s-a aflat printre cei care au redactat revista „Noii”, alături de colegii săi de generație optzecistă - Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Sorin Preda ș.a. E autor al câtorva volume de proză și de teatru, propuse la diverse edituri. Trăiește „pe și la marginea literaturii”, cum spune un critic. Mai mult, chiar și la marginile textului, proza lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
Corespondență, îngr. și pref. M. Oprescu, București, 1969; Ultimele, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1971; Peisagii, îngr. Mircea Zaciu, Cluj, 1972; Evocări din literatura universală, îngr. Liliana Iorga Pippidi, pref. Al. Duțu, București, 1972; Teatru, I-II, îngr. Victor Iova, pref. Mircea Vaida, București, 1974-1980; Priveliști din țară, îngr. V. Nedel, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, îngr. și pref. Lucian Cursaru, București, 1977; Călătorii peste hotare, I-II, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
titluri numele de Fabia; și Maximus i s-a spus casei pentru meritele sale". Nec gradus est ultra Fabios cognominis ullus: Illa domus meritis Maxima dicta suis. Textul latin continuă: Sed tamen humanis celebrantur honoribus omnes, Hic socium summo cum Iove nomen habet 359. Având poate în vedere versul 592, unde se afirmă că niciunuia dintre nobili nu i-a revenit un nume așa de mare ca cel al lui Augustus, și Fasti, II, 131-2, unde se face trimitere la epitetul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
resurecția onirismului, RL, 1992, 6; Eugen Simion, Mitul mioritic în variantă textualistă, L, 1992, 7; Gabriel Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, 1992, 10; Un roman în dezbatere: „Nunțile necesare”, CNT, 1992, 17 (semnează Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992, 20; Corin Braga, Onirism estetic și onirism halucinatoriu, RL, 1992, 21; Florin Manolescu, Miorița în versiunea postmodernă, LCF, 1992, 21; Ioan Urcan, Apocalipsa mioritică, APF, 1992, 5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
onirism halucinatoriu, RL, 1992, 21; Florin Manolescu, Miorița în versiunea postmodernă, LCF, 1992, 21; Ioan Urcan, Apocalipsa mioritică, APF, 1992, 5; Mihaela Ursa, Exerciții de zbor și arta fugii, APF, 1992, 5; Fevronia Novac, Singurătatea autorului, RL, 1992, 26; Gheorghe Iova, La est de Țepeneag, CNT, 1992, 50; Mihai Dragolea, Tiparul și urmarea, F, 1993, 2; Florin Manolescu, La o reeditare, LCF, 1993, 10; Dan Cristea, Realism fantastic, LCF, 1993, 24; Constantin Cubleșan, „Nunțile necesare”, ST, 1993, 7; Florin Sicoie, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
LĂNCRĂNJAN, Ion (13.VIII.1928, Oarda de Sus, j. Alba - 4.III.1991, București), prozator și eseist. Este fiul Iovei (n. Romcea) și al lui Ilie Lăncrănjan, țărani. L. se simte mândru de originea sa, fapt sesizabil mai ales în intenția de a da o dimensiune epopeică monografiei satului tradițional, precum și în propensiunea pentru tipul eroului naționalist, de o fervoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice de la Vădastra. Al. Rosetti 62 citează pârâul Craiova, în Munții Cumpănul, care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]