1,406 matches
-
care urmează, afirmațiile eronate, amintite mai sus și multe altele încă neamintite, mai adăugînd și cîteva capitole, încă necercetate documentar, pînă astăzi: Cum a înțeles posteritatea să cinstească memoria lui Eminescu Ia Ipotești; Vizitatori din țară și din străinătate la Ipotești și încheind cu Cîteva propuneri documentare, cu privire la casa memorială de la Ipotești, atenansa, pădurea, lunca, lacul și biserica cea nouă. Dar, înainte de a trece la capitolele mai sus amintite, se cer precizate cîteva chestiuni foarte importante, în frunte cu locul și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neamintite, mai adăugînd și cîteva capitole, încă necercetate documentar, pînă astăzi: Cum a înțeles posteritatea să cinstească memoria lui Eminescu Ia Ipotești; Vizitatori din țară și din străinătate la Ipotești și încheind cu Cîteva propuneri documentare, cu privire la casa memorială de la Ipotești, atenansa, pădurea, lunca, lacul și biserica cea nouă. Dar, înainte de a trece la capitolele mai sus amintite, se cer precizate cîteva chestiuni foarte importante, în frunte cu locul și data nașterii poetului, mai ales că unii încă și azi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a menționat și locul nașterii. După moartea poetului, Titu Maiorescu i-a cerut Aglaiei Drogli unele relații asupra locului de naștere a poetului, iar aceasta i-a răspuns, la 3 iulie 1889, că fratele ei, Mihai, s-a născut la Ipotești 5. Parcă anume pentru a se încurca și mai mult aflarea adevărului, căpitanul Matei Eminovici a "precizat", prin revista "Fîntîna Blanduziei" din 16 iulie 1889, că fratele său, poetul, s-a născut la Dumbrăveni, în anul 1848, la 8 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-i ridice poetului un bust, la Dumbrăveni, care bust a fost inaugurat la 4 iulie 1902. Astfel, trecîndu-se peste cele știute și scrise chiar de poet că s-a născut la Botoșani, Aglaia i-a mutat locul de naștere la Ipotești, iar Matei i-a dat al treilea loc de naștere, la Dumbrăveni! Primul care a greșit a fost Titu Maiorescu. pentru că din autograful poetului de pe Albumul Junimei, el a considerat valabilă numai data nașterii, iar locul nașterii l-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
l-a luat de bun, după zisa Aglaiei Drogli. Astfel, în notița biografică, pusă la ediția a IV-a a Poeziilor, din 1889, Maiorescu a scris, cu de la sine putere, că Eminescu "e născut la 20 decembrie 1849, în satul Ipotești, lîngă Botoșani"6. Am grupat, puțin mai departe, toate părerile acelora care de la Maiorescu și pînă azi au susținut și încă mai susțin nașterea lui Eminescu la Ipotești, cu toată netemeinicia lor. Acum să urmărim firul evenimentelor, ca să vedem cum
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sine putere, că Eminescu "e născut la 20 decembrie 1849, în satul Ipotești, lîngă Botoșani"6. Am grupat, puțin mai departe, toate părerile acelora care de la Maiorescu și pînă azi au susținut și încă mai susțin nașterea lui Eminescu la Ipotești, cu toată netemeinicia lor. Acum să urmărim firul evenimentelor, ca să vedem cum însuși Maiorescu a fost nevoit să renunțe la data și locul nașterii poetului, așa cum le susținuse mai sus. În luna martie 1891, Asociația generală a studenților din România
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
N. D. Giurescu, de la Facultatea de Litere, cu misiunea de a stabili, fără echivoc, localitatea în care s-a născut Eminescu, pentru ca Asociația generală a studenților să ridice acolo o școală primară. După multe argumente nesigure, culese pe la Dumbrăveni și Ipotești, studenții au găsit, în sfîrșit, mitrica cu botezul poetului, la biserica Uspenia din Botoșani. Bucuros de așa descoperire, N. D. Giurescu a scos o copie de pe act. Însă, cu toată asigurarea pe care ne-o face că datele de pe act
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fănică N. Gheorghe, care crede că "actul de botez nu cuprinde mențiunea locul nașterii, ci numai data nașterii și data botezului"8. Oricum, bazat pe descoperirea lui N. D. Giurescu, din 1 iunie 1892, Titu Maiorescu a renunțat la satul Ipotești ca loc de naștere a poetului și a opinat pentru orașul Botoșani. Corectarea locului de naștere a fost binevenită, dar Maiorescu a greșit, în schimb, cînd a înlocuit data de naștere. Pentru că în matricola gimnaziului din Cernăuți, la înscrierea în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1849, scrisă de poet, nu este corectă și de aceea a considerat valabilă data de 15 ianuarie 1850, pusă de preot, ca zi de naștere, în actul de botez 9. În aceeași vreme, alți eminescologi continuau să susțină morțiș satul Ipotești, ca loc de naștere. Ca să-i combată pe aceștia, Corneliu Botez a scos de pe actul de botez o copie, pe care Tribunalul din Botoșani i-a legalizat-o, la 27 noiembrie 1907. Pe rubrica cu pricina se precizează că pruncul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
patru ani (!), ca să poată fi primit voluntar, în armată. Ce considerație mai merită asemenea acte "oficiale"? De ce se mai caută argumente cusute cu ață albă, contra adevăratei date de naștere a poetului? "FIUL NOSTRU MIHAI" NU S-A NĂSCUT LA IPOTEȘTI Pentru legătura poetului cu Ipoteștiul, s-a spus, înainte de toate, că Eminescu s-a născut în acel sat. Greșeala a făcut-o Aglaia Drogli, prin scrisoarea trimisă lui Maiorescu, la 3 iulie 18895, iar Maiorescu a acceptat-o. Ceva mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai mare, cum o credea Maiorescu și, după ce trecuseră patruzeci de ani de la nașterea poetului, sunt de admis unele confuzii în memoria sa. Nu cu o zi, ci cu cinci zile înainte de Crăciun se născuse Mihai. Și dacă, întîmplător, de la Ipotești va fi lipsit preotul Vasile Hudeșteanu, la mai puțin de doi kilometri era biserica din Cătămărești, unde slujea preotul Toader Andronic. Aceste două sate au păstrat tot timpul frumoase legături, mai ales prin căsătorii. Dar principala confuzie, din "Memoarul" Aglaei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost faptul că, pentru locul nașterii, la greșeala comisă de Maiorescu s-a asociat și Mihail N. Popescu-Colibaș, care, ca să fie original, a susținut că însuși poetul ar fi scris în Albumul Junimei că s-a născut "în satul Ipotești, de lîngă Botoșani"20, deci nu la Botoșani! De aici Colibaș a ajuns la concluzia că "poetul s-a născut la Ipotești, iar pentru botezul copilului, au venit la oraș, mai ales că se găseau tocmai în timpul sărbătorilor Crăciunului"20
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
original, a susținut că însuși poetul ar fi scris în Albumul Junimei că s-a născut "în satul Ipotești, de lîngă Botoșani"20, deci nu la Botoșani! De aici Colibaș a ajuns la concluzia că "poetul s-a născut la Ipotești, iar pentru botezul copilului, au venit la oraș, mai ales că se găseau tocmai în timpul sărbătorilor Crăciunului"20. Nefiind verificat și nici corectat ia timp, Colibaș și-a căpătat adepți, deși a fost contrazis de Corneliu Botez 21. Dintre adepți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fost contrazis de Corneliu Botez 21. Dintre adepți, amintim deocamdată pe Tudor V. Ștefanelli 1, I. E. Torouțiu și Leca Morariu. I. E. Torouțiu susținea: "Astăzi nu mai încape îndoială că poetul s-a născut la 20 dec. 1849, în satul Ipotești (sic!). Diversiunea produsă de N. D. Giurescu continuă Torouțiu nu se poate menține, față de argumentele lui Mihai N. Popescu-Colibaș"22. Leca Morariu, fiind întru totul de acord cu Torouțiu, i-a atribuit "o valoare problematică" actului de la Uspenia și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Torouțiu, i-a atribuit "o valoare problematică" actului de la Uspenia și chiar și mărturiei maicii Fevronia Iurașcu, care asistase, în Botoșani, la nașterea lui Mihai. După aceea, tot Leca Morariu, neobservînd că-și contrazice părerea susținută pentru nașterea poetului la Ipotești, a mai făcut presupunerea că mama poetului, ca "femeie cu dare de mînă", înainte de nașterea copilului va fi venit de la Ipotești la Botoșani, la mama ei, Paraschiva Iurașcu, ca să aibă la îndemînă eventuale îngrijiri medicale și apoi să petreacă împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la nașterea lui Mihai. După aceea, tot Leca Morariu, neobservînd că-și contrazice părerea susținută pentru nașterea poetului la Ipotești, a mai făcut presupunerea că mama poetului, ca "femeie cu dare de mînă", înainte de nașterea copilului va fi venit de la Ipotești la Botoșani, la mama ei, Paraschiva Iurașcu, ca să aibă la îndemînă eventuale îngrijiri medicale și apoi să petreacă împreună sărbătorile Crăciunului 23. Presupunerea aceasta o mai făcuse și Corneliu Botez 21, dar toți aceștia au căzut în mare greșeală, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe larg această moarte, în capitolul despre Vasile Iurașcu. Pe de altă parte, cunoscutul plastograf Octav Minar a plăsmuit o însemnare autografă, ca din partea căminarului, însă după zisa Aglaiei Drogli: "Fiul nostru Mihai, întru Domnu a fost hărăzit vieții la Ipotești (s.n.), în noaptea de 24 decembrie 1849 și botezat la Botoșani, la 21 ghenari 1850, la Sf. biserică Uspenia"24. Deci copilul s-ar fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Aglaiei Drogli: "Fiul nostru Mihai, întru Domnu a fost hărăzit vieții la Ipotești (s.n.), în noaptea de 24 decembrie 1849 și botezat la Botoșani, la 21 ghenari 1850, la Sf. biserică Uspenia"24. Deci copilul s-ar fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios faptul că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
21 ghenari 1850, la Sf. biserică Uspenia"24. Deci copilul s-ar fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios faptul că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în biblioteca lui de la Ipotești? A luat-o cu sine numai și numai ca să însemne în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în biblioteca lui de la Ipotești? A luat-o cu sine numai și numai ca să însemne în ea data nașterii? Ar fi fost o ciudățenie. Atunci copilul s-a născut la Ipotești"25. De aici și concluzia sa: În privința locului, totul fiind cu putință pe această
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în biblioteca lui de la Ipotești? A luat-o cu sine numai și numai ca să însemne în ea data nașterii? Ar fi fost o ciudățenie. Atunci copilul s-a născut la Ipotești"25. De aici și concluzia sa: În privința locului, totul fiind cu putință pe această lume, n-ar fî exclus ca pruncul să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
data nașterii? Ar fi fost o ciudățenie. Atunci copilul s-a născut la Ipotești"25. De aici și concluzia sa: În privința locului, totul fiind cu putință pe această lume, n-ar fî exclus ca pruncul să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lume, n-ar fî exclus ca pruncul să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul de la Uspenia era și duhovnicul familiei Eminovici și unde stă scris, pe actul de botez, că pruncul s-a născut în orașul Botoșani, adică așa cum știa și poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
făcut de Constantin Hurmuzache, din ianuarie 1850, către Tribunalul Botoșani, în problema Ipoteștiului și în care se arată, de trei ori, că Eminovici își avea "lăcuința" în Botoșani25A. În ultima vreme, pretinde și Fănică N. Gheorghe că mărturiile bătrînilor din Ipotești și unele "precizări" ale căpitanului Matei Eminovici l-au dus la o concluzie care de fapt nu-i proprie și nici nouă: "Că Mihai Eminescu s-ar fi născut la Botoșani este încă probabil. Documentele nu spun totul în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminescu s-ar fi născut la Botoșani este încă probabil. Documentele nu spun totul în acest sens. Mai aproape de adevăr mi se par Ipoteștiul, ca loc al nașterii poetului"8. Ce bază se mai poate pune pe mărturiile bătrînilor din Ipotești, pe care dînsul pretinde că i-a interogat, vom vedea pe paginile următoare, iar în ceea ce privește unele "precizări" ale căpitanului Matei mai mic decît poetul cu vreo șapte ani să nu trecem cu vederea că acesta, după ce "precizase" nașterea poetului la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]