1,366 matches
-
Grădișteanu, este după cât știm una din raritățile literare a celui mai original scriitor umoristic rus. După cât cunoaștem pe autor din romanele sale, "Sufletele moarte", "Schițe malorosienești ", "Taras Bulba " ș. a. putem prezice publicului o sară foarte plăcută. Comica lui Gogol e irezistibilă și unită cu toate acestea cu un fond nepătruns de melancolie, cu un simțăment adânc al patimelor și durerilor ce mișcă această lume. Meritele localizatorului le vom constata cu ocazia reprezentației. [28 noiembrie 1876] [REVISTA TEATRALĂ ["JOI ÎN 25 NOIEMVRIE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tablă caroiată sunt nebunul Ce-și caută, diagonal, refugii. Eu pot da șah, firește, ce uimire, Sunt folosit de piese importante, Figuri regale și interesante Ce-și construiesc, prin mine, fericire. Mă iluzionez de multă vreme Cu gândul că devin irezistibil, Dorit, chemat, cântat și compatibil Sau o soluție a multor scheme. rândul doi scot capul, fac și nazuri, Trezesc resentimente, chiar ranchiune, Eventual pornesc mișcări nebune Spre-a rezolva mult discutate cazuri. În jurul meu trăiesc pioni credibili, Ei se transformă
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
trasă de patru cai cunosc vizitiul (aceasta este singura certitudine) acolo pe capră stă chiar viața mea smucește hățurile sunt momente în care m-aș înhăma răceala zăbalei incită să fiu chiar eu un cal înhămat la trăsura propriei vieți (irezistibilă chemare) numai biciul mă oprește o șfichiuire lasă urme atemporale atunci îmi iau zilele la spinare și alerg cu viața pe urme 4 august 2011 Lumea o lume strânsă în brațe de mirări nesfârșite ca și cum certitudinile ar fi emigrat către
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
o predispoziție pentru adulter la scară mare sau pentru incest, o dependență, certificată sau necertificată, de opium, de sodomie și așa mai departe, Dumnezeu să-i aibă în pază, bieții nenorociți singuratici. Dacă sinuciderea nu figurează în capul listei de irezistibile infirmități ale creatorilor, în schimb poetul sau artistul sinucigaș s-a bucurat întotdeauna de o mare doză de atenție avidă, adeseori pe temeiuri exclusiv sentimentale, de parc-ar fi prâslea cel cu urechi blegi, cel mai mic dintre puiandri. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu mingea zburând îndărăt de pe zidul de peste drum, într-un fel care nu-l obliga să-și schimbe poziția ca s-o prindă. Da, da, insist al naibii de mult pe povestea asta, dar, după aproape treizeci de ani, mi se pare irezistibilă.) Era la fel de dat dracului și la jocul cu bile pe trotuar. În acest joc, primul jucător își rostogolește sau își aruncă bila lui, adică țintașul lui, la o distanță de șapte-opt metri pe marginea trotuarului unei străzi dosnice, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nebunia din pricina accidentului de automobil, de care era, firește, vinovată ea, pentru că îl sâcâise până-l făcuse să-și piardă controlul, și pentru că supraviețuise. Dezgustul față de ce se întâmplase s-ar putea să acționeze în George printr-o bruscă necesitate, irezistibilă, de „a-și duce opera la capăt“, prin acea binecunoscută metodă de autodistrugere. Stella se simțea prea slabă și prea deconcertată pentru a se întoarce acasă, prea vlăguită ca să lupte fizic cu George, așa cum se întâmplase uneori în trecut, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îl consideră ca pe un privilegiu, o binecuvântare, un dar ce se cere dăruit. Fără îndoială, dorința de a i se confesa lui Rozanov, dorință permanent prezentă, devenise tot mai puternică în ea și, odată cu șocul atacului la adresa ei, ajunsese irezistibilă: dorința ca, prin cine știe ce farmec, să poți îmbina imaginea iubită, captivă în inima ta, cu cea atât de liberă, aparținând realității. Asta era una dintre pricinile ei de suferință. Cea de-a doua, poate că și mai aprigă, era dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prea ușor de admis, tocmai pentru că era cea mai plauzibilă. Exact așa putea fi înrobită o rasă atât de legată de soarele și planetele proprii. Prin agenți, prin acțiuni fără semnificație aparentă, prin infiltrarea și, în final, printr-un atac irezistibil dirijat de nicăieri. Referirile făcute în diverse ocazii la o Ligă galactică potrivnică atacului păreau vagi și fără substanță, în comparație cu realitatea prezenței lui Thorson și a etapelor deja parcurse: asasinatul, trădarea și acapararea puterii pe Terra. ― Și tocmai eu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mult mai redusă. Pentru o sută de oameni și o sută de camioane în partea din față, aici erau numai douăzeci dar care trudeau din greu cu aceeași intensitate, cu aceeași frenezie, vizibil convinși că nu peste multă vreme, mulțimea irezistibilă le va disputa aceste facile achiziții. Zgomotul continua să scadă în intensitate. Gosseyn și Lyttle ajunseseră la copertina de sub care dispăruse distorsorul și abia dacă văzură o duzină de camioane oprite în dreptul unei rampe de încărcare. În peretele unui depozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
chip de clarificări și explicații. Iar ce era într-adevăr aiuritor și în același timp incredibil, Thorson ― fără să-și dea seama ― dezvăluise în sfârșit motivul apariției tuturor acestor dubluri Gosseyn, în chiar centrul imensei rețele de evenimente. Liderul unei irezistibile mașini de război, pornită pe calea unui război total fusese denaturat de la scopurile sale principale. Cu ochii minții, acesta privea acum peste realitățile normale ale vieții și perspectiva imortalități punea în umbră orice alt obiectiv. Mai existau fire de descurcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de vedere, nu mai părea atât de important. Era un concept imaginat de mintea aristoteliană a lui Thorson. În realitate, probobil că cineva inventase un procedeu de imortalitate și încerca, fără să aibă resursele adecvate, să se opună proiectelor unei irezistibile puteri militare. Acest cineva dovedise deja că nu-i păsa decât mult prea puțin de ceea ce puteau păți oricare dintre corpurile lui Gilbert Gosseyn, și era clar că dacă Gosseyn-II va fi ucis, "șahistul" va accepta eșecul acestei variante de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
crezut Întotdeauna că Încerca să se pedepsească pentru tot binele de care avusese parte. Atât de tare, Încât i se păru că e Întins Într-un sicriu. Și patul era rece. Se trase spre ea - corpul ei emana o căldură irezistibilă. Voia să audă că fusese doar un vis urât, că matroana Molinari nu putea cu nici un chip să-i distrugă viața, iar somnul greu și indiferent al Majei i se păru jignitor, de parcă i-ar fi spus că nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mașinii și Își dezveli o bomboană. Voia să-i dea impresia că așteaptă pe cineva, sau ceva, dar nu aștepta nimic. Totul se sfârșise. Își pipăi instinctiv pistolul din teaca prinsă la subraț și Îl fulgeră o dorință arzătoare și irezistibilă de a ridica siguranța și de a-și trage un glonț În cap. Dar trebuiau să mai vorbească, măcar o dată. Totul putea să se Îndrepte, și să mori chiar În ajunul Împăcării era la fel de stupid, ca și cum ai fi murit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
chiar dacă totul ar fi rămas așa, suspendat, ca Înghețat În timp pentru totdeauna, iar ea știa și nu putea să facă nimic. De aceea schiță un zâmbet politicos și spuse că trebuia Într-adevăr să ajungă acasă. Dar, În mod irezistibil, cu o mișcare felină, se Întoarse, privi mulțimea care cobora pe Corso, examinând parcă fața fiecărui trecător și umbra fiecărui colț de stradă, și spuse că, la urma urmelor, putea lua o cafea cu el. El știa atâtea lucruri despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
desena acum o curbă imensă spre răsărit. Văzui locomotiva cu vagoanele ce-i urmau, o înaintare grațioasă în cotitura largă a liniei ferate și totodată siguranța unei ființe supranaturale, căreia nu i se putea împotrivi nici un obstacol, o forță absolută, irezistibilă și brutală. Curentul de aer îmi răscoli părul, o stare de bine, de răcoare în zăpușeala zilei de vară, un răsfăț, dar retrăgându-mă, ochii îmi căzură pe plăcuța avertizatoare de sub fereastră: „NE pas se pencher en dehors” - „Nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
atunci. De aceea, fără să vreau, fiindu-mi chiar jenă de această slăbiciune, ajunsesem să mă uit la tine cu o privire deschisă, aproape fixă, care pe cât de împiedicată pe atât de impetuoasă pentru că urca din adâncuri, mânată de forțe irezistibile”... „-Nu, nu-mi dădeam seama că te iubeam, spusei, și nici nu te-am văzut vreodată, dacă te-aș fi văzut măcar o singură dată privindu-mă...” - „Ce ușor e să minți?” - „Mint?” - „Da, dragul meu judecător, tu care audiezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ai mai mers la Weight Watchers 1. Se Întoarse către Ronnie și făcu la fel. —Ruby mi-a zis că ești gravidă. Ce curajoasă trebuie să fii la vârsta ta... —Ce bine-mi pare că nu ți-ai pierdut farmecul irezistibil, se stropși Mătușa Sylvia. În momentul acela, Ruby interveni și Îi sugeră mătușii Sylvia că poate nu ameliora situația În felul ăsta și că poate ar fi mai bine ca ea și cu Ronnie să se ducă acasă. După ce plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și idealismul revoluției, care după 1789 aveau să fascineze spiritele și să fundamenteze unul dintre marile curente ale cugetării filosofico-istorice europene, a devenit un bun de consum pentru toți agenții istoriei care se vor reclama de la tradiția franceză. Ideea caracterului irezistibil, a parcurgerii drumului preconceput într-un ipotetic proiect istoric, independent de orice influență umană, este componenta cea mai insidioasă a teoriei revoluției. Debutul acestei viziuni asupra revoluției irezistibile, a devenirii implacabile a timpului, poate fi identificat în dialogul din 14
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
toți agenții istoriei care se vor reclama de la tradiția franceză. Ideea caracterului irezistibil, a parcurgerii drumului preconceput într-un ipotetic proiect istoric, independent de orice influență umană, este componenta cea mai insidioasă a teoriei revoluției. Debutul acestei viziuni asupra revoluției irezistibile, a devenirii implacabile a timpului, poate fi identificat în dialogul din 14 iulie 1789 dintre Ludovic al XVI-lea și ducele de la Rochefoucould - Liancourd, cel care aduce vestea căderii Bastiliei, ca urmare a defecțiunii produsă în corpul apărătorilor ei. La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tranșează în favoarea revoluției. Sublinierea caracterului inevitabil al desfășurării evenimentelor asociază mișcarea istorică celei astrale. Puterea seculară este, așadar, depășită și incapabilă să stopeze cursul inexorabil al evenimentelor. Nici regele nu este protejat de această neputință în fața destinului 3. Ideea mișcării irezistibile a evenimentelor va fi metamorfozată în cursul secolului al XIX-lea în conceptul de necesitate istorică. Caracterul imperios al revoluției era accelerat de ceea ce teoreticianul terorii, Robespierre, numea „crimele tiraniei“, pe de o parte, și de „progresul libertății“, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al filosofiei lui Hegel, derivat tot din experiența Revoluției franceze, privește caracterul mișcării istorice, mișcare dialectică și necesară, de la revoluție la contrarevoluție, de la 14 iulie la 18 Brumar și Restaurație. Această mișcare are menirea să împingă istoria într-un sens irezistibil. În faimoasa dialectică hegeliană a Libertății și Necesității, preluată ulterior de marxism, cele două concepte termină prin a se concilia. Finis coronat opus. H. Arendt crede că această teorie este teribilă, dar și cea mai puțin suportabilă dintre toate paradoxurile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lumii, dar și spre zidul cenușiu al unei curți interioare. Jurnalismul continuă se fascineze pe tineri. Sincer să fiu, nu știu de ce. E foarte posibil ca luminile amețitoare ale studioului de televiziune și promisiunea unei celebrități imediate să producă efecte irezistibile, asemănătoare acelei hârtii lipicioase pe care bunica o atârna de bec, în calea măruntelor insecte zburătoare. Presa oferă slujbașilor ei, mai tineri sau mai bătrâni, o mulțime de iluzii. Ca în filosofia sloganurilor publicitare, redacția unui ziar nu-ți vinde
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o poate oferi"331. Trăim sub semnul unei dualități pe care numai lumea capitalistă, liberă o poate fructifica în mod eficace în favoarea devenirii umane. Tentația ,,punerii la treabă" a individualismului și a egoismului, adică a ,,răului" din om este una irezistibilă. Suntem mai întâi ființe egoiste pentru că un copil are întotdeauna tendința de a strânge la piept jucăria și de a o ascunde de ceilalți copii. Ulterior, prin efort și educare învățăm, de la ,,celălalt" apropierea și cooperarea în favoarea noastră ca ființe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
împotriva euforiei sau panicii, deoarece există multe riscuri idiosincratice în toate portofoliile"46. Tentația băncilor sau economiei financiare, în ansamblu, de a urma sectorul economiei reale, în valorificarea potențialului pe care îl oferă faza ascendentă a ciclului economic, este una irezistibilă. Banii sunt ceruți și vin în întâmpinarea entuziasmului. Banii alimentează entuziasmul. Autorul citat arată, și-i susținem părerea conform căreia sectorul real al economiei este supus, în cazul unei crize economice obișnuite, unei accelerări dictată de ciclul economic și antrenează
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de excepție: Socrate și Platon, Husserl și Heidegger, Heidegger și Hannah Arendt etc. 240 Cf. G. Steiner, op. cit., p. 163 241 Portretul acut vitriolant există în volumul al II -lea al Memoriilor (1932): "ofițerașul" Camil Petrescu este înfățișat ca "șampion irezistibil în toate domeniile activității românești" și cu o "spaimă admirativă de tot ceea ce făcea; ca tuberculoșii ce se complac în propria sudoare, tânărul meu prieten îmi părea menit de a se răsfăța în propria-i personalitate." apud Ion Simuț, Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]