1,263 matches
-
plecat. Se opriră la un bordei, lângă perdeaua părăsită, unde sfătuiau de obicei bordeienii cei bătrâni sâmbătă sara. Era ș-acu într-o sâmbătă sara, și-n bordei era lumină, și-năuntru la căldură, isprăveau cina Gheorghe Barbă bouarul, moș Irimia Izdrail și Mihalache Prescurie. Doi băitănași se uscau de umezeală lângă vatra mare, unde ardeau mănunchiuri de trestii. Faliboga izbi cu piciorul în ușă, o deschise și intră înlăuntru, cu Niță Lepădatu după el. —Măi Grecușor! se răsti el cătră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
urât... Ia așa, parcă-i o negură în jurul meu, și mă-nădușă... Aici în bordei, îi mai bine... Am eu o leacă de gust de chef în ia-sară... Dă, ploaia-i de la Dumnezeu, n-avem ce-i face... întâmpină zâmbind moș Irimia Izdrail. Iar cheful ți lă-i face, dacă ai plăcere. —Plăcere am eu, măi oameni buni, da’ eu vreau să dezgheț și pe băitanul ista. Tu nu zici nimica, măiNiță? — Eu ce să zic? Ascult și eu cum vorbiți dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai punem plugurile în primăvară, unde facem imaș, unde lăsăm fânațurile... Mă uit eu la boier - și lui i se umflă nările. Și lui i-i drag pământul negru... — Apoi, Sandule, ți-oi spune eu, grăi dintr-un colț moș Irimia Izdrail; cum nu i-a fi drag pământul de la noi? Am văzut și eu în viața mea multe locuri, ș-am strecurat printre degete multă țărână... da’ aici îi altfel... Aici e un fel de pământ - Dumnezeu l-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Atuncea cânți tu și șăguiești cu fetele... Îți aduci aminte de pe când erai tânăr... — Ce folos de șagă... mormăi Gheorghe Barbă. Acu-s ciolan bătrân. Omul când îmbătrânește, pune paie și-l pârlește, vorba cântecului... Cu toții începură a râde. Moș Irimia arătă cu capul spre Lepădatu: — Unui flăcău ca aista nu i s-a urî la vară... Cine știe! răspunse Niță, eu la vară poate-oi avea alte gânduri. Da’ de ce, măi băiete? — Apoi dă, grăi Faliboga, aici este o taină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
avea alte gânduri. Da’ de ce, măi băiete? — Apoi dă, grăi Faliboga, aici este o taină... n-o mai ști și dumneata, moșule... Pân-atunci poate-a cânta Gheorghe Barbă la o nuntă... Tăcură. Nimeni nu mai întrebă nimic. Numai moș Irimia oftă încet în barbă: —Ei, apoi a da Dumnezeu!... În horn bubui vântul. — Are să vremuiască... zise Mihalache Prescurie. Tăcură iar. Apoi Sandu vătaful murmură cu glasu-i aspru: Hm! acuma unde-or fi boierii noștri?... Cine știe unde-s! Zice că țara ceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225. footnote>. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele lor, pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
sfânta liturghie... Atâta bogăție 190 Avem și noi la casă! Umblat‐a mult băiatu și știe multă carte, Adusă de departe, Doar chiar de la‐mpăratu! și are‐nvățătură, Din carte și din gură, Mai multă și ca popa, Ca popa Irimie. și cum aș vrea, preasfântă, Norocul să mi‐ l ție, Să‐l văd iar ca odată, Cu fața‐ mbujorată, Cu ochi de fată mare, Cum a plecat de‐ acasă... Să‐și caute mireasă, Subțire ca o floare, Ca floarea de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
vătavul? --Asta o s-o aflăm din zapisul de la 7 iulie 1692 (7200) al Mariei Toderețoaia și a fiului ei Neculai, care vând “dumisale Agafii Vasilie săracului un loc de casă” care “iaste în Târgul Făinii, între Gligorașco staroste și-ntre Irimie vătavul... Și acest zapis s-au făcut denainte a mulți oameni buni și bătrâni. Și eu, preutul Misai, am scris zapisul să fie de mare credință ș-am și iscălit”. --Cred că îți mai aduci aminte de un loc din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1776 de Postolachi Bâgu și Neculaiu Grosul, vornici de poartă, trimiși de Grigorie Alexandru Ghica voievod “ca să mergim la mahalaoa Făina să alegim și să hotărâm un loc de casă a dumisale Neculachi Avram lipțcanu ce l-au cumpărat de la Irimie lipcanul” - cum spun ei. --Știai că mai era și Târgul Făinii Vechi? --Parcă am mai întâlnit pomenindu-se asemenea nume. --Îl spune clar Ioniță, care, împreună cu nevasta, scriu la 26 iunie 1782: “dat-amu zapisul nostru la... mâna... lelii Marii Oprei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
luat decizia să lucreze ca factor poștal în orașul Roman. După doi ani, în zilele de concediu s-a dus la mănăstirea Horaița, iar la întrebarea, dacă ar fi posibil să fie primit în această vatră monahală, răspunsul starețului Teodorit Irimia a fost afirmativ. A dovedit obștii că este gospodar și că, orice ascultare i se încredințează el o îndeplinește cu drag și cu responsabilitate. Din anul 1969 a urmat cursurile seminarului de la Mănăstirea Neamț. A fost hirotonit preot și hirotesit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aprilie 1760 (7268) face „ o carte de blăstăm” pentru „un loc de casă...în Ulița Fînării...Așijderea,...pentru alt loc de casă...de pe ulița Strepezînească ce iaste alături cu Fînărie”. Și pentru ce? Pentru că primul loc a fost împresurat de Irimia și Ștefan armașul, iar cel de al doilea „asupra mahalagiilor de penpregiur ca să mărturisească adevărul cum și în ce chip au împresurat acel loc”. Și cine erau jeluitorii? Dacă îți mai aduci aminte, părinte, este vorba de cimotia lui Ochincă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Așa s-a întâmplat la 4 iulie 1687 (7195), când vornicul Gheorghe Beblea, ușierul Dumitrașcu și alții au cercetat dacă cei ce țin dughene cu chirie de la „Chriiac vieriul în tîrgul Făinii” au plătit-o după înțelegere în mîna lui „Irimii ce-au fostu vătav de vieri”. Printre plătitori se află: „Vasilii bărbieriul”, „Gheorghii siimanul brăhariul” și „Iusuf turcul”. Dacă tot ai pomenit de Gheorghie siimanul brahariul, hai până la el, să ne răcorim cu o bragă. De multă vreme înghit în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se apărară cu nu știu, n-am văzut, n-am auzit. Dar cum să nu simți nimica tu, pândar, plătit cu bani grei să păzești avutul stăpânului, când se fură un vagon de porumb numai la câțiva pași de tine?... Irimie Popa, mai chipeș și mai îndrăzneț, nu se putu opri să nu zică: ― Ce vagon, domnule plutonier, păcatele noastre? Că paguba să fi tot fost doi-trei saci, dacă a fost... Și nici boierul Cosma nu s-a putut plânge de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oamenii cruțați de dânșii. Cu toate că se desprimăvărase, era vreme mohorâtă, cu cerul de plumb. Oamenii se zgribuleau, dar nu se risipeau. Pe la amiazi, Matei Dulmanu sosi cu alți câțiva din Lespezi, aducând știrea că și pe la ei au trecut călăreții. Irimie Popa, pândarul arendașului Cosma, se întorcea din Vaideei și spunea că și acolo se minunează lumea ce să fie cu călăreții care au poruncit ca oamenii să bage plugurile îndată în moșia boierului... ― Ce să fie, măi Irimie? îl desluși
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trecut călăreții. Irimie Popa, pândarul arendașului Cosma, se întorcea din Vaideei și spunea că și acolo se minunează lumea ce să fie cu călăreții care au poruncit ca oamenii să bage plugurile îndată în moșia boierului... ― Ce să fie, măi Irimie? îl desluși Leonte Orbișor. Ne-a mai venit și nouă rîndul! ― Nu v-aduceți aminte de când vă spun mereu că vodă vrea să împartă oamenilor pămînturile? făcu Ignat Cercel cu mândrie. N-ați vrut să mă credeți. Acu se adeverește
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Această Sfântă și apostoleasca Biserică a fost ridicată din temelie în anul 1862 și s-a pictat în anul 1973 de către pictorul Traian M. Petrescu din București, cu cheltuiala credincioșilor, sub păstorirea preotului paroh Constantin Irimia, spre slavă lui Dumnezeu. Această Biserică a fost ridicată pe o parte din moșia unui boier numit Brodoceanu. Se spune că tot de la el se trage și numele satului Brodoc. Biserică are ca hram dată de 8 noiembrie, sărbătoarea Arhanghelilor
BISERICA ARHANGHELILOR MIHAIL ŞI GAVRIL - Sat Brodoc. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2086]
-
să m-aduceți pe calea cea dreaptă dacă uit de unde am plecat... Într-o zi mă aflam în autobuz și treceam prin Piața Romană. Jos pe treapta de la ușă, două liceene stăteau gata să coboare la prima stație... Unde e Irimia? Hei, Irimia! Notează un titlu pentru viitoarea ta nuvelă! Exact în clipa asta mi-a venit în minte! Plictisite și frumoase! Ți-l fac cadou!... Plictisite și frumoase, așa arătau liceenele de care vă povesteam... Apropo, ați observat cum trece
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aduceți pe calea cea dreaptă dacă uit de unde am plecat... Într-o zi mă aflam în autobuz și treceam prin Piața Romană. Jos pe treapta de la ușă, două liceene stăteau gata să coboare la prima stație... Unde e Irimia? Hei, Irimia! Notează un titlu pentru viitoarea ta nuvelă! Exact în clipa asta mi-a venit în minte! Plictisite și frumoase! Ți-l fac cadou!... Plictisite și frumoase, așa arătau liceenele de care vă povesteam... Apropo, ați observat cum trece pe stradă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ei: Vinul mă inspiră de cele mai multe ori, dar constat că nu mă duce neapărat cu gândul la trecut. Nici n-aveți motive, îi răspunse ea aluziv. Plină de îndrăzneală, întinse spre el paharul și îl somă cu dezinvoltură să ciocnească. Irimia îi făcu lui Dragoș semn peste capete, bine dispus. Mulțumesc pentru titlu! Plictisite și frumoase. Am reținut sugestia! Poate colaborăm! Nu, nu... Mulțumesc, n-am veleități literare. Măcar cu sfaturile unui expert în materie de sex frumos! Asta rămâne de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
blana lemnului și postavul paltonului. Scăpasem de navetă. Fusesem adoptat de masa de contabilitate așa cum Lupoaica îi înfiase pe Remus și Romulus. Copil al întâmplării, în una din seri, împreună cu un alt foarte tânăr domn slujbaș intru la cârciuma lui Irimia. Mă vede un bătrân frumos, cu mustața ușor răsucită și începe să mă certe că am luat-o prea repede cu ucenicia băuturii. Află că nu-i așa, ba, colac peste pupăză, că nici prost neșcolit n-oi fi și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Dumnezeu. Unde să mergem? Luca îmi spune: Hai Costică la mine la Pocrovca. Stăm la mama. Mama are păpușoi, are grâu, cartoafe, porc, păsări, așa c-o s-o ducem bine. Învățăm vârtos pentru capacitate iar seara ne ducem la învățătorul Irimia să-l ajutăm să treacă de capacitate că s-a încurcat de trei ori de ea. Ne mai ducem pe la popa Mutu la o mâncărică bună și vinișor și mai și... Nu, dragă Luca, plec la Tighina, la revizorat. Poate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să apară din ce în ce mai des, în calitate de cumpărător de vii. În zapisul de la 13 octombrie 1662 (7171) se spune: „Adică eu, Ilisafta călugărița, scriem și mărturisescu...cu cestu zapis al mieu cum...am vândut trei fălci de vie, carele sântu la Valea Irimii, dumisale Ducăi vistiernicul cel mare...” În zapisele ce urmează, Gheorghe Duca apare în calitate de cumpărător de vii - toate la Cetățuia - dar de această dată el este Duca Vodă. În timp ce mă gândeam dacă el era un podgorean adevărat sau un oarecare cumpărător
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
700107, O.P.1, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 Email: euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VAN DEN BRINK, H. M. Pe apă / H. M. van den Brink ; trad.: Daniela Irimia. Iași : Institutul European, 2008 ISBN 978-973-611-395-6 I. Irimia, Daniela (trad.) 821.112.5 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
230800; tel./fax 0232/230197 Email: euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VAN DEN BRINK, H. M. Pe apă / H. M. van den Brink ; trad.: Daniela Irimia. Iași : Institutul European, 2008 ISBN 978-973-611-395-6 I. Irimia, Daniela (trad.) 821.112.5 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA H. M. van den Brink PE APĂ
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
5 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA H. M. van den Brink PE APĂ Roman Traducere de Daniela Irimia INSTITUTUL EUROPEAN 2008 OVER HET VATER Pentru Pieter I Cu jumătate de oră în urmă am auzit, pentru ultima oară, avioanele. Au trecut pe deasupra rîului, la mare înălțime, după care uruitul lor grav s-a pierdut înspre est. Acum este
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]