2,142 matches
-
cu statine reduce semnificativ mortalitatea globală, de cauză cardiovasculară, incidența evenimentelor coronariene și cerebrovasculare și necesitatea terapiei de revascularizație coronariană la un nivel superior la vârstnici față de adultul tânăr (48,49). Schwartz și colaboratorii săi au arătat în studiul Myocardial Ischemia Reduction with Aggressive Cholesterol Lowering (MIRACL) scăderea mortalității globale și a incidenței evenimentelor coronariene recurente prin utilizarea atorvastatin 80 mg/zi la 3.086 pacienții cu sindrom coronarian acut în antecedente, efect evidențiat la 6-8 săptămâni de la inițierea tratamentului (50
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
în unul sau mai multe vase. Procesul trombotic se desfășoară pe o placă aterosclerotică, ruptura acesteia activând cascada de coagulare, cu formarea trombusului ocluziv. AVC-ul hemoragic, în care se produce ruptura vasului, cu hemoragie în substanța cerebrală, urmată de ischemie tisulară secundară reprezintă un alt mecanism patogenic important. Lezarea creierului prin ocluzie vasculară este mediată prin multiple mecanisme biochimice, ale căror descriere depășește intențiile acestui volum. Trebuie precizat însă că unul dintre mecanismele principale ale injuriei tisulare cerebrale îl reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
înțelegerea actuală a factorilor care determină sau influențează progresia bolii sunt limitate; studiile largi privind complicațiile BPA (ulcerații, amputații etc.) și prevenția acestora sunt rare; datele care să ghideze practica clinică în ceea ce privește deciziile terapeutice (revascularizație versus amputație) în situațiile cu ischemie severă a membrelor sunt de asemenea limitate. Prevalența bolii periferice arteriale Diagnosticul de boală periferică arterială (BPA), se realizează pe seama simptomelor, examenului fizic și a testelor diagnostice. Estimările prevalenței BPA în populația renală variază foarte mult, depinzând de precizia metodelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cu certitudine dacă utilizarea indicelui gleznă-brahial reprezintă un test la fel de fidel în populația uremică. Explicația constă în faptul că pacienții renali prezintă frecvent calcificări extensive ale arterelor periferice, iar utilizarea IGB nu ar reflecta în acest context amploarea reală a ischemiei periferice. IGB estimează mai exact prevalența bolii în comparație cu diagnosticul bazat pe simptome sau pe examenul fizic [McDermott et al., 2001]. Mai mult, un index gleznă-brahial redus se corelează nu numai cu prezența claudicației intermitente (simptomul cardinal al BPA), ci și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
OHare et al., 2001]. Totuși, și acești parametri sunt grevați de inexactități la pacientul uremic; astfel, IHB poate fi fals crescut în condițiile calcificării importante a arterelor digitale. Măsurarea volumului pulsului la nivelul halucelui este mai utilă pentru cuantificarea progresiei ischemiei periferice la un anumit pacient; pe de altă parte, același parametru, din cauza variabilității mari între pacienții cu afectare vasculară similară, este mai puțin util în compararea amplorii fenomenelor ischemice la subiecți diferiți. Măsurarea transcutană a oxigenării tisulare (MTOT) este probabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
asociat cu diagnosticul de BPA tabelul I [Cheung et al., 2000]; în aceeași investigație, vârsta a reprezentat un factor de risc pentru BPA la non-diabetici, nu însă și la diabetici. Pacienții de rasă caucaziană prezintă o prevalență mai crescută a ischemiei periferice cronice decât afroamericanii. Interesant este faptul că hipercolesterolemia, sexul masculin și HTA factori de risc recunoscuți în populația non-renală nu sunt asociați cu un risc crescut de BPA la pacienții hemodializați. La pacienții dializați cuprinși în US Renal Data
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cronică. Trebuie remarcat însă că în cele două studii mari prezentate mai sus au fost analizate, de manieră cross-sectional, asocieri între prezența BPA și anumiți factori de risc cardiovascular; aceste asocieri nu pot fi folosite cu acuratețe pentru cuantificarea progresiei ischemiei periferice cronice și apariția complicațiilor [OHare et al., 2002]. în fine, o altă problemă puțin cunoscută este aceea a relației dintre BPA și factorii de risc cardiovascular neconvenționali la pacienții uremici. Deși verosimilă, asocierea dintre inflamația cronică sau tulburările metabolismului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
diabeticii cu neuropatie trebuie examinați la nivelul membrelor inferioare la fiecare vizită la medic. Recomandările ADA prevăd ca toți pacienții diabetici să fie supuși screening-ului pentru BPA și să fie îndrumați spre consultul chirurgului vascular, dacă s-a diagnosticat prezența ischemiei periferice cronice. Implementarea acestui ghid presupune: abordarea multidisciplinară în ceea ce privește îngrijirea piciorului; constituirea de clinici/secții specializate în îngrijirea piciorului diabetic, vizitate frecvent de pacienții de mare risc pentru complicații la acest nivel; programe de autoîngrijire a piciorului; programe educative adresate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
de revascularizare relativ precoce, nu același lucru este valabil și pentru pacienții cu uremie cronică [Reddan et al., 2001]. Ca urmare, riscul și beneficiile procedurilor de revascularizare la această populație nu pot fi deocamdată estimate cu acuratețe. La pacienții cu ischemie periferică critică, procedurile chirurgicale economicoase, precum by-pass-ul (asociat câteodată cu amputația unor degete), reprezintă în prezent cele de elecție, în încercarea de a salva funcția membrului. La pacienții cu IRCT, această procedură este grevată de dificultăți semnificative; uremicul cronic prezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
et al., 2001]. Rezultatele acestor analize au fost contradictorii, conducând la opinii divergente asupra indicației de revascularizare chirurgicală la pacientul uremic. Unii autori susțin necesitatea amputării per primam în locul revascularizării la pacienții cu BPA avansată. Alți autori conchid că managementul ischemiei periferice cronice la pacienții cu IRCT nu trebuie să fie diferit față de populația generală. Un review al 16 serii retrospective de cazuri în care s-a practicat by-pass infrainghinal la pacienți cu IRCT arată o funcționalitate a by-pass-ului la un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui gleznă-braț (IGB): 1% la valori între 0,91 și 1,4; 1,5% la valori între 0
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
dominant, pacienții vârstnici pot prezenta ca simptom dominant dispneea (49%), diaforeza (26%), simptome digestive (24%) și sincopă (19%). În registrul NRMI, la pacienții peste 85 de ani, diagnosticul de NSTE-SCA a fost stabilit retrospectiv în 44% dintre cazuri (6). Prezența ischemiei miocardice silențioase este strâns legată de vârstă. În studiul Reykjavik, care a urmărit 9.141 de bărbați timp de 20 de ani, incidența ischemiei miocardice silențioase a fost aproape zero sub vârsta de 40 de ani și a crescut treptat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
85 de ani, diagnosticul de NSTE-SCA a fost stabilit retrospectiv în 44% dintre cazuri (6). Prezența ischemiei miocardice silențioase este strâns legată de vârstă. În studiul Reykjavik, care a urmărit 9.141 de bărbați timp de 20 de ani, incidența ischemiei miocardice silențioase a fost aproape zero sub vârsta de 40 de ani și a crescut treptat la 3/ 1.000 la 60 de ani (16). Date similare au fost raportate și pentru femei, într-un studiu ce a cuprins aproape
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
vârsta de 40 de ani și a crescut treptat la 3/ 1.000 la 60 de ani (16). Date similare au fost raportate și pentru femei, într-un studiu ce a cuprins aproape 13.000 de subiecți, la care incidența ischemiei miocardice silențioase a fost foarte scăzută la 35 de ani și a crescut la 2,2/1.000 la 75 de ani (17). În studiul Framingham, 60% din totalul infarctelor miocardice au fost silențioase sau nerecunoscute la pacienții peste 85
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
la cicloergometru, se poate utiliza un protocol cu debut în rampă, aceasta însemnând creșteri în trepte foarte mici, aproape imperceptibile ale puterii de exercițiu, la fiecare minut sau mai puțin de un minut (13). S-a observat o atenuare a ischemiei miocardice induse de exercițiul fizic la ciclo - ergometru sau covorul rulant, pe parcursul protocolului de tip rampă, în comparație cu protocolul Bruce standard la covorul rulant. Studiile clinice nu au arătat diferențe sem - nificative între protocolul tip rampă, la cicloergometru sau covor rulant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
VO2 max la testarea de efort. Concluzia unui studiu publicat în 2010 a fost că modul de testare, la cicloergometru sau covor rulant, spre deosebire de tipul protocolului (cu rampă sau Bruce standard), este mai degrabă asociat cu modificarea parametrilor electrocardiografici ai ischemiei miocardice, independent de intensitatea efortului (VO2 max) și de cererea miocardică (produsul presiune - frecvență cardiacă) (14). Indiferent de tipul protocolului ales pentru testarea de efort a pacientului vârstnic, acesta trebuie să fie adaptat particularităților lui, astfel încât să se obțină o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
utile pentru efectuarea sau nu a unor proceduri diagnostice invazive ca angio - grafia la pacienții suspectați de boală coronariană. Dintre aceste scoruri, scorul Duke pentru covorul rulant este unul dintre cele mai folosite, încorporând atât capacitatea de efort, cât și ischemia indusă de exercițiul fizic: durata exercițiului, subdenivelarea segmentului ST și apariția simptomatologiei anginoase (20). Folosirea acestuia la populația vârstnică rămâne însă controversată, întrucât se pare că valoarea prognostică nu este la fel de bună ca la populația tânără. Într un studiu în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
ST la testul de efort (2,72 față de 2,8) (35). Un alt studiu realizat pe un grup de pacienți vârstnici cu vârsta medie de 73 ± 5 ani și ateroscleroză coronariană confirmată prin cateterism, clinic stabili, dar care au dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și valoarea frecvenței cardiace la apariția ischemiei reprezintă doi predictori independenți ai riscului de evenimente cardiovasculare (36). Valoarea prognostică a testării de efort la vârstnicii cu insuficiență cardiacă Testarea cardio-pulmonară de efort are un aport important în evaluarea și stratificarea riscului pacienților vârstnici cu insuficiență cardiacă. Un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
versus valori înalte. Concluzia studiului a fost în favoarea folosirii VO 2 max ca excelent predictor al supraviețuirii la pacienții vârstnici cu insuficiență car -diacă (38). Valoarea prognostică a testării de efort la vârstnici în evaluarea riscului preoperator La pacienții vârstnici, ischemia și insuficiența cardiacă prezente preoperator reprezintă factori de risc independenți ai riscului perioperator de mortalitate. Testul de efort cardio-pulmonar s-a dovedit util din punctul de vedere al rolului complementar în evaluarea prognosticului operator al pacienților vârstnici. Astfel, conform unui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
și colaboratorii săi, un prag anaerob sub 11 ml/kg/min la testul de efort asociază o mortalitate de 18%, pe când un prag anaerob peste această valoare a asociat o rată a mortalității de doar 0,8%. În același studiu, ischemia preoperatorie asociată cu un prag aerobic redus a determinat o mortalitate de 42%, iar în cazul asocierii cu un prag aerobic ridicat, mortalitatea a fost de 4% (39).
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
2.1.5. Fumatul Fumatul reprezintă un factor de risc cardiovascular major inclusiv la vârstnici. Numeroase studii au arătat că fumatul crește morbi-mortalitatea de cauză cardiovasculară la pacienții vârstnici cu boli cardiovasculare. Astfel, fumatul determină agravarea anginei pectorale și precipită ischemia miocardică silențioasă. Un studiu care a inclus 644 bărbați vârstnici cu vârsta medie de 80 de ani, urmăriți timp de 40 ani și 1.488 de femei, cu vârsta medie de 82 de ani, urmărite 48 luni, a arătat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la 20-50% dintre pacienții vârstnici cu ischemie miocardică documentată electrocardiografic se constată absența simptomelor. În plus, vârstnicul cu boală coronariană prezintă adesea simptome atipice, vagi, nespecifice, durerea anginoasă are frecvență mai mică comparativ cu adultul tânăr și prezintă mult mai adesea simptome de insuficiență cardiacă. Din cauza scăderii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
nosticul fragil al vârstnicului. Cuplajul cord-vas, bine caracterizat de tehnicile imagistice, este afectat prin suprasarcina de presiune (creșterea postsarcinii) impusă VS. Consecințele sunt (63): -apariția hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) și creșterea necesarului de O2 cu aproxi- mativ 30%; -predispoziția spre ischemie în condițiile unei perfuzii coronariene deficitare și ale rezervei scăzute de flux coronarian (prin alterarea vasodilatației), chiar în prezența coronarelor normale sau cu leziuni nesemnificative; -postsarcina crescută acționează asupra unui VS deja hipertrofiat, astfel încât trecerea spre hipertrofie patologică este facilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
determina simptome intricate cu cele de cauză anginoasă. Astfel, insuficiența cardiacă și diferite tulburări de ritm sunt frecvente la vârstnici și implicit simptomele tributare acestora care pot modifica tabloul clinic tipic al anginei pectorale. Pe de altă parte, episoadele de ischemie silențioasă apar frecvent la vârstnic, situație specifică mai ales pacienților care asociază diabet zaharat (DZ). În locul durerii anginoase tipice cu caracter de strivire sau compresiune, ischemia miocardică se poate manifesta prin dispnee, senzație de arsură în regiunea precordială, stare confuzională
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]