719 matches
-
-mă ai mei că am chemare pentru așa ceva, au angajat o grămadă de oameni de meserie, care m-au Învățat să vorbesc foarte frumos. Mi se dădea cu porția. La Început mai puțin, apoi din ce În ce mai mult. Într-o bună zi, iscoditor și neastâmpărat cum sunt, am profitat de o clipă de neatenție din partea paznicilor mei, Încercând să mă descurc singur. Și iată ce mi s-a Întâmplat: mai Întâi, am constatat că pământul de sub picioare nu este chiar așa cum mi s-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
concentre dans l'expression " des doigts glacés " leș syntagmes " mâini reci " (" mains glacées ") et " degete de gheață " (" doigts glacés ") du texte d'origine, peut-être pour éviter une répétition encombrante. La traduction de quelques termes comporte des changements sémantiques : L'adjectif " iscoditor " (" curieux ") est traduit par " débrouillard " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 117). Le nom " pietrar ", qui désigne le " casseur/tailleur de pierres ", est traduit par " paveur " par Veturia Drăgănescu-Vericeanu : " paveur " ( Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lacheilor de la Versailles sau cele văzute de Brantôme prin gaura cheii, sau cele adunate de Proust printre bârfelile, intrigile și vanitățile snobilor și mondenelor din saloanele cu lume obosită de trândăveli și de viții”. Amintirile lui B. vădesc o personalitate iscoditoare, ageră, dotată cu o „curiozitate avidă și malițioasă”, cu „limbă rea”, și „gură spartă”, uneori chiar „nespălată” (unii intimi i-au reproșat că anumite pagini ale sale amintesc de Vitellius), însă nu pătimaș, invidios sau răzbunător. Știind ce „presă” are
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
2262 De-aceea - pază bună: ferește ochii-n laturi Și cu muieri frumoase tu să nu stai la sfaturi: Ușor te biruiește poftirea frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce, umed, a păcii ș-adormirii: Și o privire-n treacăt din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 144} Ușor te biruiește poftirea frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce, umed, a păcii ș-adormirii: Și o privire-n treacăt din arcul cel cu gene Te-nvață crud durerea vieții pământene. Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fără nimic... Avere vom găsi și zestre bună. Vistere, vino-ncoace,... înainte! Ia flori de nuntă și le dă Iubitei tale... Cum, nu vrei? Dar trebuie, Dar Domnu-o zice... Aide... dă-i floarea, Făgăduința unui viitor frumos... FEM[EIA] O! Iscoditor cu mintea ta de rele... LĂPUȘ[NEANU] Vlădică... O femeie își pierde onoarea Prin o vânzare sau prin amăgiri: Ce zice legea Moldovei într-un caz c-acesta? EPISC[OPUL] M[ăria] Ta acuzatul - moartea... Dar daca vrea să ia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tainice cu locuitorii, lucru la care-i mai venise la-ndemînă inacțiunea lui Nicolae Litovoi, comandantul orașului, care era reținut în pat prin boală, și câștigă pentru planul său pe un locuitor notabil din oraș, anume Nicolae Manglavites, om îndrăzneț și iscoditor, care, adaptîndu-se cu împrejurările schimbate ale timpului, știa să ție sama de ele. Acesta își puse cu succes în cumpănă toată retorica și iscusința pentru a dispune populația în favoarea împăratului. "Am răbdat multe - zicea el - sub domnia băiatului Calliman și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
auzi despre aceasta și antipatia lui se prefăcu în dușmănie pe față contra guvernului romeic. Pîn-acum Suleiman, care vâna autocrația asupra turcilor, nu avea decât un singur rival periculos în persoana frățîne-său Mohamed din Asia; de acuma-nainte însă spiritul iscoditor al lui Mircea știu să deștepte pe un al doilea rival mai puternic în fratele său Musa, pe care-l pofti cu acest scop dincoace în Europa. Pentru Mircea nemulțămirile provinciilor europene din Turcia contra lui Suleiman nu erau o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serie de raționamente scurte în urma cărora multe dintre evenimentele trecutului apropiat se clarificară dincolo de orice dubiu. O slugă care putea citi gândurile altora era instrumentul care explica de ce misterele Abației puteau fi ținute de Radoslav atât de departe de mintea iscoditoare a lui Rim. ― Vrei să spui că știe ce gîndim? ― Nu, nicidecum. Citește doar emoțiile. Știe când ești supărat, când vrei să-i ascunzi ceva... De fapt, în general, simte orice minciună. Rim își notă în minte să mediteze dacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
filosof român realizează o clasificare a formelor de cunoaștere și de existență umană: 1. Cunoașterea: 1.1. paradisiacă - “fixarea” obiectului în întregime, în plan intuitiv; nu are curiozitate (nu se întreabă ce este dincolo de aparențe) 1.2. luciferică - caracteristică spiritului iscoditor, curiozității nestinse; obiectul este “despicat în două” 2. Existența umană: 2.1. în lumea dată, concretă, sensibilă, în vederea autoconservării 2.2. în orizontul misterului, cu scopul rezolvării acestui mister Sub raport antroposofic, cunoașterea (contopirea omului cu Dumnezeu, de fapt sau
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ș( susține. Ș( totuși Maiorescu ș( Gherea se completează reciproc oarecum. (n timp ce primul viza (n primul r(nd schimbare la nivel cultural, ca o condiție primă pentru schimbarea socială, cel de-al doilea ataca problema frontal. "O, dacă iscoditorii de soluții ar putea să găsească remedii pentru o stare intelectuală care e legată de (ntreaga stare socială a unei țări" (apud. Aderca, 1947: 182). Consecvent principiilor marxiste, Gherea cerea trecerea la regimul capitalist burghez, etapă considerată absolut necesară pentru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unei formule de sistematizare a materialului care nu se suprapune pe delimitările tradiționale operate în câmpul psihologiei vârstelor, tributare ciclurilor școlare. Este cert că micuțul neastâmpărat și cu gândul la joacă din clasa I nu mai face echipă cu „savantul” iscoditor dintr-a IV-a, deja pus în fața unor serioase concursuri școlare. Dar eticheta îi cuprinde încă pe amândoi: vârsta școlară mică. La fel și mai departe: liceanul zgomotos, rebel și fără griji vocaționale dintr-a IX-a și cel meditativ
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
erou civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare de cunoaștere și de civilizație, transformîndu-i astfel din ființe ignorante și resemnate În fața atotputerniciei și abuzurilor zeilor În ființe demne și iscoditoare, animate de dorința de a cerceta și descoperi lucruri noi despre fenomenele naturale, despre ei Înșiși și despre existența lor În lume. * „Mulți oameni sînt cinstiți din orgoliu.” (Francesco Orestano) SÎnt, Într-adevăr, oameni la care lucrurile se petrec invers
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care ezită între reportaj și jurnal de călătorie, Anul trecut în Calabria (2002). În 2002 a fost distins cu Premiul „Octav Șuluțiu”, decernat de revista „Familia” . Stilist remarcabil, excelent observator al vizibilului, adevărat maestru al descripției sugestive și simpatetice, subtil iscoditor al percepțiilor și senzațiilor - îmbogățite prin revelarea haloului lor de conotații subiective, asociativ-biografice ori culturale -, M. vădește în primele cărți înclinația către construcții rafinate, uneori aparent inutil abstruse, aproape enigmatice, cu deficit de epică și aventură. Există aici multă observație
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
23; Aureliu Goci, Eveniment: o nouă ediție Hasdeu, SLAST, 1986, 32; Șerban Cioculescu, Rebreniana, RL, 1986, 33; Șerban Cioculescu, B.P. Hasdeu și ciocoii, RL, 1986, 39; Șerban Cioculescu, Poezia patriotică a lui B.P. Hasdeu, RL, 1986, 40; Mircea Anghelescu, Hasdeu „iscoditor de ritmuri”, T, 1986, 10; Nicolae Georgescu, Ediția Hasdeu, LCF, 1986, 48; Victor Atanasiu, Rebreniana, SLAST, 1987, 30, 32, 33; Eugen Simion, Anticamera operei, RL, 1989, 8; George Pruteanu, Comperajul documentar, CL, 1989, 3; Florin Faifer, Liviu Rebreanu - portret documentar
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
Moldaves, résumes sous le nom de Romans, par ~, vol. I-III, Paris, 1844. • J.O. Noyes, Roumania: The Border Land of the Christian and the Turk, New York, 1857, p. 66. voind parcă a sugera abilități lingvistice perfect compatibile spiritului său iscoditor. Continuându-și drumul spre Giurgiu, de pe puntea vasului el remarca întinderea domoală, mărginită undeva departe de Carpați, a câmpiei muntene ce-i readucea în memorie profeția împăratului Napoleon, făcută cu jumătate de secol mai devreme, că „pe aceste șesuri se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sarcastic, incisiv. Lirismul și tendința psihologizantă domină și în prozele antologate, în 1940, în Vulturul albastru (efuziunile, locvacitatea fiindu-i amendate autoarei, în revers). Pagini de monolog sau dialog, lungi solilocvii în care autoscrutarea nu contrazice darul de a privi iscoditor în jur închipuie o partitură adecvată pentru eroii săi contemplativi ori pentru eroine ce despică firu-n patru, disimulându-și, sub un aer de bravadă, sfiala, vulnerabilitatea. Stigmatizați de boală sau de nenoroc, adolescenți febrili ori purtați de reverie, introvertiți și
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
poezii, proză, studii pregătite pentru tipar sau doar eboșe, schițe pentru tot felul de dicționare și mai cu seamă conspecte, însemnări, excerpte sunt aduse de fiul său în țară, păstrate cu pioșenie și nu o dată folosite. Moștenind și transmițând spiritul iscoditor, înflăcărat și bizar, frenezia și orgoliul creației, obsesia celebrității, aplecarea spre exagerare și mistificare, H. este un cărturar care explorează domenii variate - botanică, drept, filosofie, istorie, filologie, folcloristică, literatură -, fără a reuși să-și ducă la capăt proiectele. Majoritatea lucrărilor
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
științei moderne. știința iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de Cultură Suceava. Poezia lui Ș., reunită în volumele Pe o vârstă de băiat (1970), Aripa mea de soare (1975), Desculți pe cer (1976), Frumosul în piele de tigru (1983), Singurătatea de după dragoste (1985), este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. „Prințul adolescenței”, „regele peste păsări”, „prim-vicepreședintele soarelui”, „aghiotantul lui Dumnezeu” (cum se autoipostaziază ca un alt Mihai Ursachi) ia cunoștință parcă sub ochii cititorului de minunile universului, de viața oricărui regn. De
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
lui Hristos, vor să se mărite. 12. Și își agonisesc osânda, fiindcă și-au călcat legământul dintâi. 13. Dar în același timp se învață să fie leneșe, umblând din casă în casă, și nu numai leneșe, ci și guralive și iscoditoare, grăind cele ce nu se cuvine. 14. Vrem deci ca văduvele tinere să se mărite, să aibă copii, să-și vadă de case, și să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară. 15. Căci unele s-au și abătut, ca să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiind araba sa? Se exprima cu aceeași facilitate În turca osmanli și mai ales În persană. La Lahore Începe să Învețe panjabi, fiind printre primii europeni inițiați În limba sikhșilor. Acestora trebuie să li se adauge calitățile sale de genial iscoditor, care l-au făcut apt pentru orice Împrejurare. Nu numai că știe secretele botanicii și farmaciei, dar practică medicina - și chiar chirurgia - cu Îndemânarea unui adevărat profesionist. Iată-l deja În fruntea Arsenalului, unde cunoștințele sale de chimie fac minuni
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
stăruind, ca un expert ce este, asupra gastronomiei, exegetul obține, în „chisnovatul” lexicon, spre surpriza celor ce îl știu doar ca publicist, o performanță de minuțiozitate analitică. Și în Dicționar de personaje din teatru (2002) se află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre „dileme” și „interogații”. E, poate, prea mult răsfăț, dar este și o reconfortantă prospețime în galeria aceasta de personaje românești și străine, înfăptuită cu îndemânare portretistică. Sub pana neastâmpăratului U., ele își revelează
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
și diversele întrebări pe care le pun școlarii și preadolescenții sunt simptome ale acestei nevoi de cunoaștere. Ce întreabă sau ce nu întreabă copiii, mai ales la vârsta școlară mică? Uneori părinții le răspund cu calm și pricepere la aceste iscoditoare întrebări; de cele mai multe ori însă părinții se irită și le curmă șirul întrebărilor cu un „lasă-mă în pace că sunt obosit” sau „de unde ai mai scos și prostia aceasta?” Unii copii insistă, alții abandonează triști și dezamăgiți de neputința
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
istorice, deși supus credincios al Habsburgilor, S. de H. menționează neînțelegerile dintre generali, lipsa lor de încredere în soldatul de rând și nu ocolește întâmplări personale care îl defavorizează. El este totodată un scriitor de tipul povestitorilor populari, sfătos și iscoditor, plin de vervă și imaginație. Limba cronicii, interesantă sub raport lingvistic, abundă în arhaisme, regionalisme din sud-estul Banatului și în termeni străini, mai ales germani, desemnând noțiuni militare și administrative. Topica frazei, cu predicatul la sfârșit, este proprie și scrierilor
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]