918 matches
-
propria fericire. Un roman care străbate vremurile, viața și țara, dându-i timpului timp și întrebărilor răspunsurile pe care le așteaptă. Prozatorul încărcat de toată cunoașterea ce-o simte că îi este călăuză ne trezește cu o deosebită inteligență și iscusință interesul amintindu-ne că libertatea o poți trăi cu nesaț doar după ce ai cunoscut încătușarea, lumina o iubști cu adevărat abia după ce ai străbătut întunericul. Deși acțiunea pornește de undeva din târziul vremurilor românești, autorul profund implicat ne ajută să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374437_a_375766]
-
moartea și învierea lui Hristos, spre mântuire. Celebrată-i renaștere, cu viață nouă-n muguri noi. Iar credința-n Înviere e Calea-n viața de apoi. Între mit și rațiune e neclintită credință, ce-n ritualuri creștine pune har și iscusință. Din anuarul ,,Treadiții creștine și ritualuri populare românești" de Maria Filipoiu LA MULȚI ANI, TUTUROR CREȘTINILOR CU NUME DE FLOARE! Referință Bibliografică: TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
am găsit că morții înșiși Că fantome și stafii Au mai multă fericire Decât unii oameni vii. Dar mai fericiți că toții Șanț cei ce nu s-au nascut Fiindcă relele din lume Încă nu le-au cunoscut. Însăși orice iscusința Si-orice muncă pe pamant Șanț mai mult din pizmuire Și din goana după vânt. Nebunul se mutilează Și la fel și cel ce-i harnic Deci mai bună e odihnă Decât să muncești zadarnic. C-am văzut un om
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IV – ZADARNICIA AVUTIEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373444_a_374773]
-
să sublinieze clar că acesta va reveni în țară, pentru ca autoritățile să aprobe plecarea. Tribulațiile unui regim absurd Părintele Sofian Boghiu s-a ținut de cuvânt: a terminat de pictat biserica de la Deir-el-Harf și s-a întors în țară. Vestea iscusinței sale s-a răspândit în Orient și, astfel, el a fost chemat în anul 1979 să picteze o altă biserică, în Siria, la Hama. Înainte de plecare a fost chemat la Securitate, cum era obiceiul, pentru a fi „prelucrat“. În Siria
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
să sublinieze clar că acesta va reveni în țară, pentru ca autoritățile să aprobe plecarea. Tribulațiile unui regim absurd Părintele Sofian Boghiu s-a ținut de cuvânt: a terminat de pictat biserica de la Deir-el-Harf și s-a întors în țară. Vestea iscusinței sale s-a răspândit în Orient și, astfel, el a fost chemat în anul 1979 să picteze o altă biserică, în Siria, la Hama. Înainte de plecare a fost chemat la Securitate, cum era obiceiul, pentru a fi „prelucrat“. În Siria
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
mai ales, în eleganța acestora, conviețuiește alături de conformismul reprezentărilor din picturile murale. Remarcabile sunt, însă, aceste două portrete ale lui Chladek prin modul în care artistul reușește să asimileze și să transpună noul gust al epocii și, mai ales, prin iscusința cu care acesta redă materialitatea obiectelor. Donația a fost posibilă prin implicarea domnului Alain Bonte, om de afaceri si președinte al Fundației Bonte; având sediul în România această fundație are printre obiective promovarea artei românești în plan național și internațional
TABLOURI DE TEZAUR SE ÎNTORC LA MNAR DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371605_a_372934]
-
devii și tu bun și afectuos, căci bunătatea ei este molipsitoare. Dar nu despre trăsăturile ei morale - e vorba aici, cu despre cele ale scrisului său. O trăsătură esențială a scrisului Elenei Buică este transmiterea unor emoții firești, iscate de iscusința autoarei de a surprinde caractere și situații speciale. O altă trăsătură este umanismul. Elena Buică iubește cu toată ființa - oamenii. Că-s răi, ea le găsește motivații cu o înțelegere maternă, că-s buni ea le scoate în evidență meritele
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
nemulțumire. Iar oamenii care în echipa lui nu dădeau randament imediat raporta totul la birou și erau dați afară. Dar eu căutam să mă leg de partea luminoasă din ființa lui și discutam mult cu Tomiță în pauze. Îmi plăcea iscusința lui în muncă și modul cum se făcea respectat de muncitori ce îi spuneau nea Tomiță. El locuia într-o garsonieră confort unu ce era propietatea sa personală, nu fusese căsătorit niciodată, avusese doar câteva relații de concubinaj și pe
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
infinit în mintea mea... De fiecare dată în alt mod revelându-mi-se adevărul, prin părți ale sale ce stau drepte peste toate cele lumești ce mă înconjoară, bune și rele, fiecare avându-și locul misterios în șiragul împletit cu iscusința cea mai presus, a existenței în sine! ~ Cristina P. Korys ~ ( sursa foto: net ) Referință Bibliografică: La o cafea cu lapte, de vorbă cu propriul destin / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017
LA O CAFEA CU LAPTE, DE VORBĂ CU PROPRIUL DESTIN de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375470_a_376799]
-
de față cu istoria și destinul uman, într-o confruntare trecut-prezent, blândă ca o amintire... Pe firul povestirii celui bătrân fără bătrânețe, domnul Frâncu Făcăianu Ion, veteran de război, am purces și eu, într-un timp fără de timp, călăuzită cu iscusință de întrebările doamnei profesoare de geografie: Crina P.: Câți ani aveți, domnule Frâncu? Veteranul: 101 ani, dar e mai puțin important. Au trecut repede... Crina P.: Ce ne puteți povesti despre război? Ce vă mai amintiți? Veteranul: Tot, n-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
de față cu istoria și destinul uman, într-o confruntare trecut-prezent, blândă ca o amintire... Pe firul povestirii celui bătrân fără bătrânețe, domnul Frâncu Făcăianu Ion, veteran de război, am purces și eu, într-un timp fără de timp, călăuzită cu iscusință de întrebările doamnei profesoare de geografie:Crina P.: Câți ani aveți, domnule Frâncu?Veteranul: 101 ani, dar e mai puțin important. Au trecut repede...Crina P.: Ce ne puteți povesti despre război? Ce vă mai amintiți?Veteranul: Tot, n-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
dispărut. Dumnezeu să mă ierte pentru acest mare păcat pe care l-am făcut și acum mă spovedii vouă! În cort se lăsase liniștea. Toți tăceau și cei care înțeleseseră despre ce-i vorba se mirau în sinea lor de iscusința lui Trifu. - Vă rog să mă primiți să stau cu voi până la primăvară! În cortul unde se adunase tribunalul țigănesc se făcuse o tăcere de mormânt. Trifu îi încredință că, dacă au încredere în el, va munci cot la cot
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
ghicim că ea este stăpâna cățelușei pe care o adoră și s-a gândit să scrie despre ea. Însă, a inventat personajele și le-a pus lor în sarcină toată povestea. Dar dacă nu este așa, măiestria povestitoarei este uimitoare. Iscusința autoarei este dovedită și în mânuirea dialogurilor dintre copii și oamenii mari. Toate dialogurile sunt foarte firești, de parcă ar fi fost concepute la fața locului și transcrise mai târziu. Personajele sunt foarte bine conturate, caracterizate prin anumite trăsături esențiale care
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
detaliile interioarelor, exterioarelor sau personajele. Însă pentru început este bine. Grafica de carte este foarte pretențioasă și, exersând un timp, va putea ajunge la rezultate mulțumitoare. Povestea este scrisă foarte bine, este concisă, nu conține fraze de prisos, povestitoarea dovedind iscusință în mânuirea condeiului. Performanța obținută cu această carte cu desene proprii este însă certă și îi dorim cât mai multe asemenea realizări pe plan literar și artistic. CEZARINA ADAMESCU, 30 mai 2012 Referință Bibliografică: LITERATURA COPIILOR. O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
mâinile de cer / și învăț să nasc primăvara”. Primăvara este, pe drept cuvânt, copilul Poeziei. Primăvara este anotimpul predilect al poetei și, cum altfel? pentru că ea învinge tristețea și face sufletul să cânte și să nască noi muguri de lumină. Iscusința de a găsi expresiile cele mai fericite, sintagmele cele mai sugestive, metaforele potrivite stărilor sale sufletești - fac din autoare o poetă de o maturitate artistică incontestabilă, în pofida vârstei biologice. Aceasta se dobândește prin exercițiu îndelung și printr-o dedicare totală
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
între coapse / cum am frânge cu buzele / un pumn de fructe amărui / mâine ne-om uita după noi / numărând ghiocei / dintr-o primăvară absentă / și nu vom mai ști / cine a trecut primul / pragul spre astre”. Mihaela Aionesei a dobândit iscusința definiției lirice, cu tentă aforistică, pe care o uzitează frecvent: “mâinile - / gesturi prelungite în suflet”; ș.a. Se știe că poetul este un fel de magician fără baghetă, ori cu bagheta condeiului, care poate orice; el poate transforma lumea după propriile
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
dincolo de orice oglindă. Sub aparenta fragilitate și sub tonul elegiac, suspinat la urechile vântului, Aurica Istrate ascunde o ființă puternică, determinată, care știe ce vrea și poate să-și construiască lumea, fără concesii majore, așa cum dorește. E absolut uimitor câtă iscusință în a găsi metaforele cele mai potrivite, sintagmele care se lipesc de pagină și nu mai vor să iasă din context. La astfel de măiestrie se ajunge după mulți ani de trudit în câmpia imaculată a slovei! Dar printre cuvinte
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
facem asta în viață. Ne batem pentru o mângâiere blajina și chiar de-ar fi numai o vorbă bună din partea ei, încercam să ne fie adresată de la cea pe care o simpatizam, înlăturând alți pretendenți prin lupta minții și a iscusinței intelectuale. Deoarece, iscusința armelor este totuși la apus, tot din dorința ei, căci oricum, tot femeia era cea care oblojea toate rănile. Ne batem totuși pentru ea ca să-i fie bine și să nu ducă lipsa de nimic, ne străduim
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
viață. Ne batem pentru o mângâiere blajina și chiar de-ar fi numai o vorbă bună din partea ei, încercam să ne fie adresată de la cea pe care o simpatizam, înlăturând alți pretendenți prin lupta minții și a iscusinței intelectuale. Deoarece, iscusința armelor este totuși la apus, tot din dorința ei, căci oricum, tot femeia era cea care oblojea toate rănile. Ne batem totuși pentru ea ca să-i fie bine și să nu ducă lipsa de nimic, ne străduim s-o facem
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
lovit de fulgere, fața o priveliște cu soare și trandafiri. Cântă tulburător, dar și ea, ca toți artiștii ajunși la dispoziția continuu schimbătoare a unor oameni de televiziune cu șăgalnică urmă de profesionalism, cântă rar! Cine să mai aibă azi iscusința de a produce și programa emisiuni și spectacole ca altădată?! Azi iubirea de muzică e trezită mai mult de imprimările vechi și mai puțin de spectacolele în direct (pe bilet, căci mai sunt și cele din piețe, asortate cu grătare
SILVIA DUMITRESCU. RITMURI CONECTATE LA REVERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347850_a_349179]
-
al primului accident, din pricina căruia a rămas fără vedere. Deși țintuit între aparate, inconștientul lui hălăduiește liber, retrăind totul până în cel mai mic amănunt. Și prozatorul știe perfect cum să schimbe planurile real-imaginar și să redea cu fidelitate întreaga poveste. Iscusința cu care Marian Malciu schimbă cadrele este uimitoare. Situații, întâmplări, personaje, destine paralele, toate converg, înaintând în același sens dramatic, tulburător, în care un tânăr orb zace pe patul de spital, în timp ce creierul lui lucrează asiduu. Lectura este captivantă. Marian
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
cu an. E plin Internetul de prostii, parcă anume pentru a se crede că e mai importantă născocirea decât adevărul. Firește, nici pentru interpreta Dida Drăgan nu s-a pierdut mai puțină cerneală în acest sens. E țelul, dreptul și iscusința hazardului a scrie despre oameni de valoare anunțuri de fițuică obscură, dar e cinstea și obligația cronicarului aceea de a evoca neîncetat oamenii de valoare ai prezentului, în numele respectului pentru trecut, al recunoașterii pentru azi, al responsabilității pentru viitor. Și-
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
aflat că ai venit să mă cauți, la o săptămână după ce ai trecut pe la fabrica din Karachi. L-am trimis pe lumea cealaltă pe zevzecu'ăla care ți-a zis că-s în Afganistan. Vezi capul ăsta? Ei bine, cu iscusința acestei minți îmi voi duce misiunea până la capăt.” Apoi își dezgolește pieptul și se bate cu pumnul în el „ Aici bate o inimă, o inimă puternică. Dar, știi ce zice inima asta puternică? Zice să te întorci de unde ai venit
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
dascălul ce-și exercită cu responsabilitate profesia pentru care a fost hărăzit. Într-un gând, suflet și simțire, dar și dorință (altfel nu se putea!) au pășit, evident cu emoție dar și încredere deplină în forța dumnealor, dar și-n iscusință, oameni de-ai locului, Felicia Oșan și poetul Vasile Dan Marchiș - prieten și confrate drag, autor al mai multor volume de poezie (apreciate și premiate datorită valorii și metaforei cu care au fost construite!). Colectivul fiind alcătuit, au avut nevoie
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Studierea unui autor trebuie mult mai aprofundată pentru a reuși să scoatem într-o lumină cât mai favorabilă realizările bune, și să-l atenționăm unde greșește. Critica este cu adevărat o armă de îndreptare, însă ea trebuie folosită cu multă iscusință pentru a fi ceea ce ne dorim. In fond, criticați, dar aveți grijă cum criticați! Referință Bibliografică: CRITICĂ ȘI ... CRITICI !!! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 644, Anul II, 05 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte
CRITICĂ ŞI ... CRITICI !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348455_a_349784]