804 matches
-
libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în dobîndirea libertății totale. E temnicerul sau ispititorul împotriva căruia trebuie să lupți, lestul de care trebuie să te separi, să scapi, pentru ca sufletul regrupat în sine însuși să fie capabil de cunoaștere adevărată, pură. Dacă (în mod contradictoriu) trupul ar primi loc printre Formele platoniciene, dacă ar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
redus pentru o pondere pe piață și apoi poate crește din nou la niveluri mai ridicate datorită probabilității sporite ca guvernul, consumatorii și concurenții să aleagă firma drept țintă a unor atacuri. Firmele cu poziție dominantă pe piață sunt ținte ispititoare pentru concurenții actuali și potențiali, organizații de consum și agenții guvernamentale. Concurenții mai mici, de exemplu, pot Îndrepta anumite tipuri de atacuri Împotriva Întreprinderilor mai mari, atacuri care ar avea o eficiență mai redusă Împotriva firmelor mai mici. Astfel, unele
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu el: „Da, ce ar fi?” Diavolul ne-
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și Marian se știe ce s-a întâmplat. Căpitanul Munteanu cu colonelul Suceveanu, chemat de la Sibiu, dușmani declarați ai legionarilor, îi scoseseră în curtea închisorii, înconjurată de ostași înarmați și gardieni de încredere, pe legionari. Le-au ținut un discurs ispititor: eliberarea cu condiția de a merge pe front pentru „reabilitare” care sfârșea perfid: „E cineva care nu vrea să meargă pe front?”. Derutați de întrebare, ce conținea intenționat condiția mergerii pe front, cei mai mulți au rămas pe loc. Doar un grup
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
muze. Dar Cazabanii ce mai fac? Sunt foarte curioasă să o citesc. Cu cel mai cald respect și rugămintea de iertare pentru o prea lungă tăcere, Gabriela Omăt 728 11 București, 26 martie 2002 Stimate domnule Eugen Dimitriu, E tare ispititoare la voroavă epistola dvs., cu puzderia de informații, piste de investigare și amploarea șantierului descris. Cum sunt acum ca somnambulul care umblă halucinat pe acoperiș, În pericol să cadă la cea mai mică „perturbare”, nici nu Îndrăznesc să adâncesc gândul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Imaginea din folclorul românesc, mai ales din colinde, a Fiului lui Dumnezeu - zicea el - e una agricolă: „Nu Iisus de pe Golgota, ci Iisus din staulul vitelor, nu Iisus din Grădina Ghetsimani, ci Iisus din Cana Galileii, nu Iisus din pustia ispititoare, ci Iisus din parabola sămănătorului.” Sensul acestor speculații este că literatura română, înrădăcinată în propria tradiție, în creația autohtonă anonimă, trebuie să reflecte existența într-un spirit creștin, adaptat cadrului existențial și spiritualității specific naționale. În Sensul tradiției această idee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
telefon, nici o scrisoare, nimic. Dar eram sigur că voi primi un semn; Hartley sau zeii trebuiau să-mi dea un semn. Vremea continua să se mențină caldă. Marea își redobândise reflexele de giuvaer purpuriu smălțuit cu pete de smarald. Scânteia ispititoare sub ochii mei, ca în prima zi când venisem aici. Pluteau și câțiva nori, nori planturoși, lenevoși, moarați cu luciri de aur și sidef, hoinărind languros peste mare, și irizând lumină. Îi priveam și mă miram singur că mă lăsasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu multă muncă și cu puține bucurii, am schimbat multe locuri de muncă în multe orașe, am luptat din greu ca să obțin o locuință pentru familia mea proaspăt întemeiată, dar eram mereu crunt folosit și mereu mințit, amânat cu promisiuni ispititoare. Vorba aia: „deșteptul promite și prostul trage nădejde”. Trăiam mai mult decât modest, dar nu știam că poate fi altfel, nu aveam nici un fel de informații despre lumea din afara sistemului comunist. Rareori puteam răsfoi câte o revistă de modă, cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
iubire. În pictura lui Tițian, apar două femei tinere și frumoase. În stânga una decent îmbrăcată, cu o figură care exprimă puritate, echilibru și trăire interioară, în dreapta, cea de a doua, foarte sumar îmbrăcată arătându-și parcă tendențios corpul superb și ispititor, pe fața căreia se vede că o detestă, o privește de sus pe cea din stânga. Imaginea include intrinsec o întrebare adresată privitorului: pe care dintre cele două o preferă? În care dintre ele am avea încredere? Care dintre ele s-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
1989 continuă să fie - vorba poetului - lung prilej de vorbe și de ipoteze. În Occident, ca și în restul statelor Europei de Est, evenimentele din 1989 sunt de mult clarificate. Faptul că mulțimile au fost atrase în stradă de perspectivă ispititoare de a scăpa de comunism a fost înfățișat de Iliescu & Co drept o explozie populară, spontană. Trecandu-se, ca de obicei, sub tăcere evenimentele care au făcut posibilă eliminarea, printr-o lovitură de stat, a clanului Ceaușescu. Alții însă, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în altă parte. În fond, lumea te plictisește la disperare. Blazarea celorlalți e ostentativă, la tine o virtute. Nu te interesează unde ești, aici ori în altă parte...Deodată, cobori forțat pe pământ, ai văzut-o, trecea dezinvoltă: înaltă, superbă, ispititoare. Ai fi vrut să te înșeli, să plutești liniștit cu capul în nori. Te-ai lăsat ademenit și ai aterizat pe trotuar. Țopăiai ca un cangur cu marsupiul vraiște. Ai urmărit-o ca un netrebnic, nu știai ce sa faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
lor, care la ei nu e retragere, ci expansiune, Început de ofensivă. Căci ei, spre deosebire de lași și umili, au convertit această frică În virtute, În principiu de mândrie și de cuceriri. Nu este moleșită ca a noastră, ci vânjoasă și ispititoare, făcută din mii de spaime transfigurate În fapte” <endnote id="(310, pp. 73- 75)"/>. Probabil că, În acest caz, Cioran a fost influențat de Nietzsche, mai ales cel din eseul Vom Volke Israel (Despre poporul Israel). Filozoful german vorbea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu atît de interesant Încît să uităm de foame, mîncarea de la spital fiind puțină. Zăcînd pe o pajiște de lîngă un rîu, priveam cum cerul se schimba odată cu lăsarea nopții, visînd la iubirile trecute sau descoperind În fiecare nor imaginile ispititoare ale mîncării obișnuite. Făcînd drum Întors spre secția de poliție pentru a dormi cîteva ore, am luat-o pe o scurtătură și ne-am rătăcit. Am tăiat-o peste cîmpii și peste garduri, ajungînd În cele din urmă să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
șapte. Interesantul număr șapte! Poate ceva...mistic în el! Reușesc să trec cu bine printr un hol întortocheat, excesiv de călduros și de întunecat. Toate ideile din univers mă colindă, care mai de care mai viclene, care mai de care mai ispititoare - doar unele, încearcă cu succes altele fără... o neputincioasă, o nestatornică și înveninată consolare cu mine însumi și împăcare cu Dumnezeu. Am reușit... Am ajuns din nou în fața unei uși... Parcă sunt în țara Ușilor Termopan de pe planeta Holurilor Labirint
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
speranț). Israelul, centrul unei noi civilizații? Îmi dau seama ce vrea s) spun) Agurski când ne sf)tuiește s) nu fim prea realiști. El susține... Dar nu, nu vreau s)-i opun lui Agurski argumente serioase, c)ci este prea ispititor. Ceea ce Îmi place la acesti disidenți ruși - cei de genul lui Soljenițîn și Siniavski, ca și de tipul lui Agurski - este vigilenta lor. În comparație cu ei, noi p)rem foarte adormiți. La noi, În Occident, din motive misterioase, vigilenta apare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
părea irelevant, este negocierea condițiilor de plată. Un furnizor care solicită plata la anumite momente a unor tranșe din suma totală nu poate fi credibil. De asemenea, oferirea de reduceri pentru plata în avans este și ea inacceptabilă, chiar dacă pare ispititor. Plata către furnizor trebuie să se facă în mai multe tranșe, l a termene care sunt corelate cu fazele proiectului. Altfel, beneficiarul se poate trezi î n situația că a plătit 80% din valoarea contractului, dar furnizorul a livrat doar
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
fluturare nu prea largă, ca să nu se împiedice în el. Nimic în îmbrăcăminte nu dă impresia unei neglijențe, a ceva ce se târăște după om, a ceva scăpat de sub control; dar nici nu scoate în relief în mod impudic formele ispititoare. Ea dă corpului mai degrabă o frumusețe spirituală, decât să o pună în relief pe cea carnală, precum costumul orășenesc de origine occidentală (Stăniloae, 2001, p. 54). Sunetele au armonii prelungi și triste în doină, dar scurte și vesele în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ingredientele culese chiar de la Cernăuți”,”apa cristalină, mereu proaspătă”, „laptele cu miros de floare rară”, „schitul ori biserica voievodală vizitate”, „copiii, fetele, bărbații și nevestele lor - mereu proaspete și frumoase, ca și odraslele și însoțitorii lor.” Bucovina e interesantă și ispititoare din multe puncte de vedere. Pe mine, spuneam în prefață, m-a îmbogățit presa bucovineană, cea din Cernăuți mai întâi. Unele ziare, astăzi, pentru divertisment, strecoară în pagină știri de acum 50-60 de ani, dăruindu-ne parcă parfumul vremurilor trecute
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
eretice (ereziile se dovedesc false învățături tocmai prin caracterul lor multiplu și adesea ireconciliabil). Plină de pete, așadar, pestriță, este și pielea leopardului din viziunea lui Daniel (AH, V, 33, 4); uarius este de asemenea folosit ca epitet al șarpelui ispititor (AH, III, 9, 1). „Diavolului, șarpele străvechi”, notează Antonio Orbe, „îi plac nu numai lucrurile variate, dar și cele complicate (tortuoso). Înainte de Anticrist el se manifestă printre păgâni prin multe lucruri abominabile. Odată cu Anticristul își va schimba tactica. De la variat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cineva știe să citească poate fi considerat drept un criteriu de apartenență la elită, atât timp cât aceștia reprezintă mai puțin de 10% din populație (Svalastoga‚ 1969, p. 15). Elitele prin poziție În ciuda ambiguităților create prin interferențele excelenței cu preeminența, o abordare ispititoare din punct de vedere sociologic este cea care constă în a lua ca punct de plecare al analizei pozițiile dintr-o structură. În felul acesta, sunt puse în evidență elitele prin poziție. Este cazul unei elite definite ca grup ce
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu el: „Da, ce ar fi?” Diavolul ne-
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
convertit la bunătatea infinită a Celui fără de ani. Eliberarea de tirania trecutului începe printr-un act de recunoaștere și de asumare, fără de care metanoia nu rodește. Oricât de amestecat cu răul, un trecut convertit devine filtru revelator de virtuți. Nici un ispititor, văzut sau nevăzut, nu poate încarna substanțial răul. În sfârșit, oamenii vor crede mereu în Evanghelia Mântuitorului doar prin darul Mângâietorului. Ne vom întoarce oare la Biserica sfinților? Cum să risipim „puterea schismei” pentru a ne exersa în „arta speranței
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fi dor de tavan". Relativ la tomul care va cartografia drumul spre altă dimensiune, hipertextul accentuează asupra caracterului ezoteric ("cartea cea veche cu buchiile neclare și cu înțeles întunecat"), în timp ce hipotextul întărește nuanța de vechime. Nuvela Sărmanul Dionis luminează slab, dar ispititor cartea, în timp ce varianta Umbra mea încearcă să îndepărteze lectorul și să minimalizeze tautologic rolul manuscriptului. Într-un impuls de onestitate, varianta Umbra mea inversează rolurile, în sensul că naratorul nu apare ca un nepriceput "visătorul Dionis" din opera publicată -, el
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
acestui concert de elogii, Freud (1930/1995) emite câteva rezerve. Sublimarea antrenează o diminuare sigură a posibilităților de a atinge plăcerea sexuală. Un instinct rămas sălbatic aduce o satisfacție mai intensă decât potolirea unui instinct domesticit. Și apoi, cât de ispititor este fructul oprit! Și mai este o voce care se ridică pentru a readuce sublimarea la un nivel mai puțin entuziasmant: aceea a Annei Freud (în Sandler, 1985/1989). A cunoscut ea oare în timpul vieții sale austere vreun exces în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rigurozitatea științifică a cedat în fața acțiunilor de înălțare pe aripile imaginației. Condițiile de viață diferite ale oamenilor, stăpâniți de nevoia de eliberare de sub jugul pasiunilor terestre, sensibili, în fața speranței unei vieți lipsite de grijile de fiecare zi, au creat motive ispititoare pentru ca acțiunile umane să fie plasate pe aripile imaginației, ca destinul lor să fie încredințat unui Atotputernic, lui Dumnezeu, simbolizat pe Pământ de un preot, reprezentantul instituțional al bisericii. Integrarea Atotputernicului în structura societății se face prin reproducerea acestui ritual
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]