454 matches
-
de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Însă, prin carte domnească, se ordonă „să nu se amestece în judecățile bisericești", acestea fiind de competența episcopului și a protopopilor. Din cartea lui Ioan Teodor Voievod se înțelege că pe la anul 1759, în ținutul Fălciului, nu era decât un ispravnic: „Credinciosului boier al Domniei mele domnului ispravnic de ținutul Fălciului: Sănătate". Mai târziu, în anul 1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu se amestece în judecățile bisericești", acestea fiind de competența episcopului și a protopopilor. Din cartea lui Ioan Teodor Voievod se înțelege că pe la anul 1759, în ținutul Fălciului, nu era decât un ispravnic: „Credinciosului boier al Domniei mele domnului ispravnic de ținutul Fălciului: Sănătate". Mai târziu, în anul 1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de Fălciu astfel: „Credincioșii boieri ai Domniei mele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
protopopilor. Din cartea lui Ioan Teodor Voievod se înțelege că pe la anul 1759, în ținutul Fălciului, nu era decât un ispravnic: „Credinciosului boier al Domniei mele domnului ispravnic de ținutul Fălciului: Sănătate". Mai târziu, în anul 1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de Fălciu astfel: „Credincioșii boieri ai Domniei mele, Dum. Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un ispravnic: „Credinciosului boier al Domniei mele domnului ispravnic de ținutul Fălciului: Sănătate". Mai târziu, în anul 1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de Fălciu astfel: „Credincioșii boieri ai Domniei mele, Dum. Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și credincioșii boieri Domniei mele Dum. judecătorii de ținutul Fălciului". Se trage concluzia că, între timp, avusese loc o reformă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de Fălciu astfel: „Credincioșii boieri ai Domniei mele, Dum. Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și credincioșii boieri Domniei mele Dum. judecătorii de ținutul Fălciului". Se trage concluzia că, între timp, avusese loc o reformă în domeniul justiției, judecătorii nu mai erau pârcălabii, ci boieri judecători de ținut. Ioan Neculce afirmă că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Turcagi- aga, care, împreună cu autoritățile locale, cerceta și punea la cale cazurile ce se întâmplau între turci și locuitorii țării (Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi pe la ținuturi să facă cercetare, împreună cu ispravnicii. Dăbilarii erau funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bârlad și la Focșani, la Bender și la Hotin fac supărare târgoveților", deși au „hrisov de la Domnia sa Ion Theodor Voievod" ca 50 de oameni scutiți de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și caii lor", poruncea ispravnicului de ținut ca numai „acei 50 de oameni ce s-au socotit ca să fie pentru treaba mezilului, să fie scoși din bir, trimițând și izvod anume de numele lor la vistierie, iscălit și de Dumneata ca să se știe care sunt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că boierii cei mari trebuie să fie la curte mai necontenit... pentru aceia în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mult", ceea ce se înțelege că, pe lângă clasele elementare, în acele școli existau și clase medii și superioare, în care se urmărea și pregătirea preoților. Bucvarul de la 1755 (primul abecedar în limba română) era destinat chiar din prefață „tuturor preoților, părinților, ispravnicilor, stăpânilor și către toți cei ce au un nume părintesc peste copiii cei mici" (Șt. Bârsănescu, Academia Domnească din Iași, 1962, p. 49). Ocupându-se de această problemă, Episcopul Melchisedec crede că astfel de școli, pe la episcopii, au fost și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al vechii Episcopii, „se vede la nr. 15 că a existat o astfel de școală, înainte de incendiul din 1847când împreună cu orașul au ars și casele cele de școală". Brudina sau venitul podului era tot o dare, încasată „după obicei", de ispravnicii și căpitanii de ținuturi, unde funcționau podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și altă însemnătate. De la această dată actele oficiale se notau cu data nașterii lui Hristos în locul celei de la crearea lumei (până la 1674era veche, după 1675 - era nouă). Pentru ordine și disciplină în țară, domnitorii emiteau un fel de circulare către ispravnici, episcopi și locuitori, care aveau notă comună. Iată preocupările Domnului Grigore Ghica rezultate de pe o carte către Georgie Beldiman biv vel stolnic, ispravnic de Fălciu, dată la 31 martie 1766, referitoare la „buna orânduială creștinească atât a clerului cât și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
după 1675 - era nouă). Pentru ordine și disciplină în țară, domnitorii emiteau un fel de circulare către ispravnici, episcopi și locuitori, care aveau notă comună. Iată preocupările Domnului Grigore Ghica rezultate de pe o carte către Georgie Beldiman biv vel stolnic, ispravnic de Fălciu, dată la 31 martie 1766, referitoare la „buna orânduială creștinească atât a clerului cât și a creștinilor în general: - din ea rezultă că ispravnicul era îndatorat, îndată ce o primea, „a o citi în auzul tuturor, ca să înțeleagă cu toții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
preocupările Domnului Grigore Ghica rezultate de pe o carte către Georgie Beldiman biv vel stolnic, ispravnic de Fălciu, dată la 31 martie 1766, referitoare la „buna orânduială creștinească atât a clerului cât și a creștinilor în general: - din ea rezultă că ispravnicul era îndatorat, îndată ce o primea, „a o citi în auzul tuturor, ca să înțeleagă cu toții că este voința Domniei a se lăsa de obiceiurile cele rele"; - Domnul dorea ca „atât preoții cât și norodul să-și schimbe conduita", iar ispravnicii să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că ispravnicul era îndatorat, îndată ce o primea, „a o citi în auzul tuturor, ca să înțeleagă cu toții că este voința Domniei a se lăsa de obiceiurile cele rele"; - Domnul dorea ca „atât preoții cât și norodul să-și schimbe conduita", iar ispravnicii să vegheze la aceasta; - ispravnicii erau îndatorați „a da tot concursul lor" Episcopilor de a pune protopopi vrednici care să fie trimiși la sate și în târguri să îndrume bisericile eparhiei, „să cerceteze abuzurile și să le îndrepteze": „Deci și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o primea, „a o citi în auzul tuturor, ca să înțeleagă cu toții că este voința Domniei a se lăsa de obiceiurile cele rele"; - Domnul dorea ca „atât preoții cât și norodul să-și schimbe conduita", iar ispravnicii să vegheze la aceasta; - ispravnicii erau îndatorați „a da tot concursul lor" Episcopilor de a pune protopopi vrednici care să fie trimiși la sate și în târguri să îndrume bisericile eparhiei, „să cerceteze abuzurile și să le îndrepteze": „Deci și dumneata, aflându-te dregătorul acelui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era degradată moral, în primul rând din cauză că era tratată neomenos chiar de guvern și de amploaiații săi, fiind supuși la felurite dabile ca și enoriașii, aceștia din urmă, dar mai cu seamă țăranii, îi tratau fără respectul cuvenit, domnul indica ispravnicilor ca ei înșiși să-și schimbe felul de comportare față de fețele bisericești: „însuși dumneata să-i îndemni (pe locuitori) a cinsti pe preoți dând pildă cu cinstea ce vei face preoților"; „venind înaintea dumitale - preoțiisă¬i pui să șadă, cinstindu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dând pildă cu cinstea ce vei face preoților"; „venind înaintea dumitale - preoțiisă¬i pui să șadă, cinstindu-i cum se cuvine", socotindu-i „ca pe niște obraze ce se cinstesc și de dumneata"; - în spiritul canoanelor și a legilor țării, ispravnicii erau povățuiți - în calitate de autoritate civilă - ca atunci „când va vedea vreun preot făcând ceea ce nu se cuvine chemării sale", să nu ia nici o măsură de la sine asupra lui, ci numai să facă cunoscută necuviința autorității bisericești, în drept a judeca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
autoritatea bisericească voia a îndrepta lucrurile în localitate iar vreun locuitor nu se supunea povețelor bisericești, autoritatea civilă să-i vină în ajutor, că „dând cu îndărătnicia lor pildă rea și celorlalți" trebuiau să se „înfrâneze și să se îndrepte"; - ispravnicii să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a preoțimii de a fi ospitalieră, să nu fie abuzată de autorități
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în loc să „lovească" abuzurile „cu asprimea legii și a le curma", găseau în ele prilej de agoniseală, „învoind vinovatul a-și răscumpăra vinovăția prin mită și a scăpa de pedeapsa legală", Domnul, pentru moralizarea preoților dar și pentru combaterea corupției, îndemna ispravnicii „să privegheze ca cercetarea protopopilor să nu degenereze": „îți poruncim aibi tare purtare de grijă ca nu cumva orânduiții cercetători, aducând lucrul asupra câștigului lor să pricinuiască supărare întregului"... Cunoscând însemnătatea educației morale a poporului, Domnul Grigore Ghica, care cunoștea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poruncim aibi tare purtare de grijă ca nu cumva orânduiții cercetători, aducând lucrul asupra câștigului lor să pricinuiască supărare întregului"... Cunoscând însemnătatea educației morale a poporului, Domnul Grigore Ghica, care cunoștea din ce cauză lipsesc oamenii de la slujbele bisericești, poruncea ispravnicilor să folosească sfătuirea și exemplul personal: „cei depărtați cu locuința de biserică, că locuiesc prin mici cătune" să fie ajutați să se mute mai aproape, iar pentru cei care „se mâneca de dimineața și se duceau la târg după nevoile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se mute mai aproape, iar pentru cei care „se mâneca de dimineața și se duceau la târg după nevoile lor casnice", li se cerea „să nu se ducă la târg până după ieșirea de la biserică", adică „după ascultarea Sfintelor Slujbe". Ispravnicii erau și ei sfătuiți să meargă și ei la biserică, să fie exemple. Regimul turco-fanariot, corespunzător feudalismului târziu, la începutul secolului al XIX-lea a însemnat un regres economic, politic și social, față de perioada anterioară. Intrasem într-o epocă în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
epitetului de „Preasfințit" - numelui Episcopului, după influența rusească, până atunci fiind folosit acela de „cinstitul sfinția sa". Sporirea dărilor respective a dus la asuprirea târgoveților, la alte jalbe, cum se întâmplase și mai înainte... Jeluire face și episcopul, iar Domnia dispune ispravnicilor din ținut să meargă la fața locului, să facă „cu cuvântul" pe târgoveți să se supună, mai ales că, între timp, Episcopia le mai scăzuse din dările hotărâte. La 1816 episcopul Meletie se jeluiește și cere Domnului să-i hărăzească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]