720 matches
-
era considerată un ajutor social-economic pentru părinții săi. Tânăra își putea aduce o contribuție în cadrul familiei ei păscând oile (Facere 29, 6-9) sau aducând apă de la izvor (Facere 24, 11-16) sau strângând spine în urma secerătorilor (Rut 2, 2). În societatea israelită femeia se integra activ în viața social economică a familiei soțului, luând parte la grelele munci ale câmpului ori pregătind hrana pentru membrii familie. Ea torcea lâna, țesea pentru necesitățile casei, iar surplusul îl valorifica sporind starea materială a familiei
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
soțului, luând parte la grelele munci ale câmpului ori pregătind hrana pentru membrii familie. Ea torcea lâna, țesea pentru necesitățile casei, iar surplusul îl valorifica sporind starea materială a familiei (Pilsde 31, 24; Tabil 2, 11-14). Menirea esențială a femeii israelite era de a deveni mamă și de a avea copii cât mai mulți. A avea copii era pentru o femeie cea mai mare fericire (Facere 24, 60; 30, 1). Sterilitatea era considerată drept o pedeapsă divină (Facere 29, 31), Nașterea
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Matei 19, 4-5). Poligamia a apărut ca o stare anormală, ca o nedreptate pentru soție. Soția putea fi ușor repudiată ca una ce făcea parte din bunurile sale (Ieșirea 20, 17). Cu toate inconvenientele sociale în care se situa femeia israelită, un lucru nu trebuie trecut cu vederea și anume că era respectată, cinstită de soțul său care adesea o prețuia ca pe un egal (I Regi 1, 4-8) și din partea copiilor care-i datorau ascultare. În perioada veche testamentară familia
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
preocupările majore ale israeliților era aceea de a învăța pe copii lor mai întâi Legea lui Dumnezeu. Mama avea datoria să educe mai întâi copiii, primele elemente de educație fiind cele de morală (Pilde 1, 8; 6, 20). Centrul educației israelite îl constituia ansamblul poruncilor divine transmise lui Moise. Ambii părinți cântau, să dea copiilor o profundă educație religios-morală (Ieșirea 10, 2), scopul fiind cunoașterea poruncilor dumnezeiești. Pe bună dreptate ei se putea numi fiii lui Deus. Deci scopul educației era
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
divine, iar pe de altă parte, supunerea față de această Lege în sensul aplicării la viața de zi cu zi. Primul factor educațional a fost casa părintească, tatăl, mama fiind primii dascăli ai copiilor. Instruirea în respectul față de Dumnezeu în familia israelită începea de foarte timpuriu, aproape chiar din clipa în care copilul nici nu știa semnificația și rostul scrierii. tatăl avea obligația de a-i învăța pe copiii săi Legea mai întâi prin exemplul personal și după aceea prin învățătură. Primele
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
refăcut deoarece dacă o femeie repudiată se recăsătorea, iar bărbatul său murea și devenea iarăși liberă, printr-un nou legământ se putea recăsători însă cu primul soț nu mai avea dreptul legal de a se uni prin căsătorie. În familiile israelite se evita cu orice preț desfrâul. Deși Sfânta Scriptură nu ne dă nici o informație cu privire la vârsta la care se contractau căsătoriile, se pare că proceda la căsătoria fiilor și a fiicelor de la o vârstă foarte fragedă. Fidelitatea conjugală era în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
I. Cuza susținea câteva declarații publice din care reieșea dorința sa fermă de punere în aplicare a unui program de reforme, dar și de respectare a opțiunilor sale politice. Pe 1/13 ianuarie 1864 chiar, Cuza afirma în fața unei delegații israelite care venise să-l felicite cu prilejul noului an faptul că în anul ce tocmai începea evreii se vor bucura de numeroase drepturi. "Încă înainte de a primi o cerere în acest scop, noi hotărâsem de acum emanciparea graduală, căutând să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să stea prea mult pe gânduri și dând oarecum curs mesajului transmis de Popper, se adresa în cursul lunii august "fraților israeliți" îndemnându-i să se alăture celorlalți membri ai gărzii orașului București. Era pentru prima dată când evreii nu mai erau văzuți ca o comunitate etnică aflată în afara vieții politice a țării 568. Provocarea care rămânea una de actualitate pentru jumătatea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prezentau o dovadă clară asupra tipului de stat pe care doreau să-l construiască la nordul Dunării, și anume unul în care minoritatea evreiască nici măcar nu exista. O abordare de acest tip avea să genereze reacția de protest a comunității israelite, din Iași la 1856, care lua forma unei petiții către Congresul din același an, axată în primul rând pe solicitarea de abrogare a anexei X din Regulamentul Organic, prin care se stipula că numai creștinii de rit ortodox se vor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Codul civil nu acordase emanciparea politică completă, dar făcea posibilă naturalizarea în condițiile menționate. Așa stând lucrurile, mesajul adresat de Al.I. Cuza Parlamentului de la București la 6 decembrie 1864 în care se făcea referire la "emaniciparea românilor de rit israelit" nu mai era o surpriză. Apărea acum o întrebare interesantă, și anume în ce măsură încercarea de a normaliza situația evreilor de către regimul lui Cuza contribuise și ea la o radicalizare a elitei politce și culturale față de acesta, grăbind astfel lovitura de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aceeași perioadă mai multe lămuriri cu privire la problema evreiască era Titu Maiorescu. El era cel care cerea la 28 septembrie "Comitetului Central" din București lămuriri asupra descentralizării, a transferului Curții de Casație la Iași și a intențiilor autorităților centrale cu privire la chestiunea israelită, cum o numea el, și care nu era definitiv tranșată prin articolul 7 din Constituție 642. Dacă astfel de discursuri aveau un anumit impact, aceasta se datora și situației existente în continuare la Iași, unde presa locală consemna situația economică
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
660. Nu doar reprezentanți ai clasei politice românești sunt preocupați de tipul de relație exitent între români și evrei, ci și cunoscuți "activiști" ai drepturilor evreilor precum Adolphe Crémiuex. El este cel care practic din postura de președinte al "Alianței Israelite Universale" și senator al Franței păstra pe agenda politică internațională problema statutului juiridic internațional al evreilor din România. Presiunea exercitată asupra statului român în vederea rezolvării în sens pozitiv a doleanțelor evreilor creștea în cursul anului 1877, atingând punctul culminant în timpul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Alexandru Ioan Cuza", în Modernizare și construcție națioanală în România, rolul factorului alogen, 1832-1918, Iași, Editura Junimea, 2002. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, coord. Ladislau Gyemant si Lya Benjamin III-2, București, Editura Hasefer, 1999. Kogalniceanu, Mihail Chestiunea israelită înaintea Adunării generale a României din 1864, București, 1879. Idem, Discursuri parlamentare din Epoca Unirii, (ed. Vl. Diculescu), București, 1959. Kretzulescu, N. 11 februarie, București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, f.a., p. 5, 15. Lapedatu, Al., Preludiile căderii lui Cuza Vodă, București
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
I, p. 62. 583 Victor Neumann, op. cit, p. 206. 584 Carol Iancu, op. cit., vol. I, p. 62. 585 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe ale României, Fond Paris, dosar 3, doc nr. 7741 din 23 octombrie 1861. 586 Mihail Kogalniceanu, Chestiunea israelită înaintea Adunării generale a României din 1864, București, 1879, p. 19. 587 Gane, C., P.P. Carp, și locul său în istoria politică a țării, vol. I, București, Editura Ziarul Universul, 1935, p. 56. 588 Carol Iancu, op. cit. vol. I, p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se Înțelege, de mic copil vorbeam bine românește cu ceilalți copii, am Învățat și ungurește... Deci eu, la șapte ani, când am Început școala, știam trei limbi. Familia mea nu a fost o familie religioasă. Am făcut așa-zisa școală israelită, cu predare În limba română, nu În ebraică, iar liceul l-am făcut la „Alexandru Odobescu”, liceu românesc de stat - un liceu foarte bun, zic eu, care mi-a dat o bună parte din cunoștințele pe care le posed și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dată de serviciul unde lucra tatăl meu, fabrica de bere și spirt din Bistrița - deci aveam o locuință de serviciu. Nu am avut niciodată casă proprie. Numai casă de serviciu. Cum am zis, școala primară am făcut-o la școala israelită, iar liceul, șapte clase, la liceul „Alexandru Odobescu”; din cauza cedării Ardealului de Nord În 1940, clasa a VIII-a am făcut-o sub unguri - dar era liceu de stat maghiar cu predare În limba română, am făcut și clasa a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
apucată cu smucitură de fiară, târâtă și aruncată într-o cameră plină peste glezne cu mocirlă de urină și fecale, în întuneric de iad. Între noi era și un evreu tânăr, Rubin Scheinhorn, adus la Jilava de conaționalii lui, frați israeliți, pentru că nu a vrut să colaboreze cu stăpânirea la actul de bolșevizare a țării românești, fiind bănuit că s-ar fi botezat creștin. Avea în jur de 30 de ani, o vorbă calmă, dar hotărâtă, era modest și familist. În
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din cameră, se întorcea brusc spre persoana respectivă și apoi spre mine așteptând parcă ceva deosebit, mai ales când pronunțam numele lui Litman. Disputa cu domnul Litman Sunteți evreu?, m-a întrebat Weintraub într-o zi. Nu sunt evreu, sunt israelit!, i-am răspuns zâmbind. A făcut atunci o mutră așa de surprinsă că era să izbucnesc în râs. Litman, care era aproape, s-a întors și m-a privit și dânsul nedumerit. Fac parte din Noul Israel, din cel spiritual
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu numai drepturi egale pentru orice naționalitate, dar și pentru naționalități, dacă erau supuse discriminării, prevedea că acestea pot apela la organizațiile internaționale și la Puterile semnatare (inclusiv la Liga Națiunilor) ca să primească reparații. Iar pentru evrei, exista puternica Alianță Israelită din Franța, gata oricînd să intervină. Iorga înțelegea și nevoia României Mari în privința liniștii interne. A luat de multe ori atitudine fermă împotriva ațîțării la ură antisemită, a demagogiei și violenței (mai ales din partea corpului studențesc), avertizînd că "în România
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
amestecul străin în treburile interne ale României, deși excesele barbare comise împotriva evreilor, pe care românii nu le puteau ține sub control, făceau ca aceste intervenții să fie îndreptățite. Ar trebui aici să ne gîndim la o paralelă instructivă. Alianța israelită a obligat statul român victorios să țină sub control excesele antisemite și să acorde drepturi civile evreilor români neasimilați (mulți dintre ei abia știau să vorbească românește), dar atunci cînd și-a oferit serviciile evreilor unguri, aceștia au refuzat. Nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
refuzat. Nu era în obiceiul evreilor unguri să caute ajutor la străini împotriva compatrioților lor. V. Vázsonyi, liderul mulțimilor de evrei, declara în 1924: "Tratatul de la Versailles e o pacoste pentru națiunea noastră, el nu ne poate asigura drepturile". Alianța israelită a tras concluziile cuvenite și a rupt-o cu comunitățile evreilor unguri, excluzîndu-le astfel din evreimea internațională. Evreii unguri nu s-au sinchisit de acest lucru. Vázsonyi a precizat din nou poziția evreilor: "Coreligionarii noștri străini nici măcar nu înțeleg că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a fost, vol. I, pp. 13 și 93 20 Ibidem 21 Op. cit., pp. 37 și 79 22 Op. cit., pp. 69-70. Așa cum demonstrează cercetările lui Carol Iancu asupra corespondenței dintre A. I. Crémieux (ministru de justiție al Franței și președinte al Alianței Israelite) și G. Bleichröder (confidentul lui Bismarck), marile puteri au insistat la Berlin ca România să-i trateze pe evrei așa cum erau tratați aceștia în Occident, acordîndu-le egalitate deplină. Delegația română s-a opus cu înverșunare acestui lucru. Bismarck a făcut
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
zadarnici executarea însărcinărilor ce le revin, potrivit prevederilor ei. TABEL ANEXĂ de spitale care urmează a fi naționalizate Județul Arad Sanatoriul Dr. Poszgoy, Arad Spitalul evreiesc "Terapia", Arad Județul Argeș Sanatoriul Martoiu Victor, Pitești Sanatoriul Popescu, Pitești Județul Botoșani Sanatoriul Israelit, Botoșani Județul Baia Maternitatea evreiască, Fălticeni Județul Bacău Sanatoriul Dr. Vătaș Ludovic, Bacău Maternitatea maternă, Bacău Spitalul Dr. Aroneanu, Bacău Județul Bihor Sanatoriul Ț. B. C. Oradea Sanatoriul Sft. Iosif, Oradea Spitalul Mizericordienilor Oradea Maternitatea U. F. D. R. Oradea Spitalul
DECRET nr. 302 din 3 noiembrie 1948 privind naţionalizarea instituţiilor sanitare particulare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128703_a_130032]
-
Oradea Spitalul evreiesc, Oradea Județul Brașov Sanatoriul Diaconieselor, Brașov Sanatoriul Dr. Dogaru, Brașov Sanatoriul Dr. Pildner Steinberg, Brașov Casă de nastere com. Nouă U. F. D. R., com. Nouă Județul Buzău Sanatoriul particular Dr. C-tin Ionescu, Putna Județul Covurlui Spitalul Israelit, Galați Județul Caras Sanatoriul Velicesk, Bocșa Montană Județul Cluj Sanatoriul Parc, Cluj Maternitatea Sft. Maria, Cluj Sanatoriul Diaconeselor reformate, Cluj Sanatoriul Dr. Liubas, Cluj Spitalul Israelit, Cluj Județul Ciuc Spitalul particular mixt Sft. Vicențiu, Miercurea Ciuc Spitalul de chirurgie a Bunurilor
DECRET nr. 302 din 3 noiembrie 1948 privind naţionalizarea instituţiilor sanitare particulare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128703_a_130032]
-
com. Nouă Județul Buzău Sanatoriul particular Dr. C-tin Ionescu, Putna Județul Covurlui Spitalul Israelit, Galați Județul Caras Sanatoriul Velicesk, Bocșa Montană Județul Cluj Sanatoriul Parc, Cluj Maternitatea Sft. Maria, Cluj Sanatoriul Diaconeselor reformate, Cluj Sanatoriul Dr. Liubas, Cluj Spitalul Israelit, Cluj Județul Ciuc Spitalul particular mixt Sft. Vicențiu, Miercurea Ciuc Spitalul de chirurgie a Bunurilor Private, Gheorghieni Casă de nastere Maria, Miercurea Ciuc Județul Constantă Sanatoriul Dr. Gafencu, Constantă Sanatoriul Diaconeselor, Constantă Județul Dorohoi Spitatul Israelit, Dorohoi Județul Dambovita Sanatoriul Dr. Bibicescu
DECRET nr. 302 din 3 noiembrie 1948 privind naţionalizarea instituţiilor sanitare particulare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128703_a_130032]