26,130 matches
-
reprezintă un reper de “consiliere” pentru Stat, așa după cum s-a întâmplat în epoca bizantină, nu îndreptățește o atitudine ignorantă față de opinia ei atunci când este dezbătută problema valorilor sau nonvalorilor societății de mâine. Aceasta este marea provocare a contextului social - istoric actual, atât pentru România care a ieșit din șabloanele unui model totalitarist, și care nu a adoptat încă, un model concret și eficient de relații Stat - Biserică, orientându-se doar oarecum mimetic după modelele altor state europene, cât și pentru
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
cazuri doar epigoni, în ordinea culturii, a marii generații interbelice - ar trebui să fie mai pușin interesați de distrugerea „inamicului” de idei și să dea măsura adevărată a propriei capacități creatoare. Întorcându-ne pe tărâmul cercetării științifice, repetăm că, pentru istoricii culturii românești interbelice, acest text al lui Mircea Vulcănescu rămâne un reper de neocolit. Ceea ce am scris în aceste rânduri îl reprezintă pe Mircea Vulcănescu „al meu”, adică acele aspecte din lucrările sale care m-au ajutat în propria orientare
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
uneltiri... Azi, istoria străbună se repetă, Străini revendicându-ne vatra, Din colțuri îndepărtate, pe planetă, Vin la noi să-și planteze șatra... Ei spun că au drepturi în țară, Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde? Parcă le este urechea beteagă, N-aud glasul sufletului ce doare, Le este greu, teamă, să înțeleagă, Au greșit, n-au făcut cercetare... Referință Bibliografică: STRĂMOȘII NOȘTRII / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444336308.html [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
pe care o cercetează, o analizează cu implicare, pentru a reuși să deceleze din multitudinea de fapte și întâmplări pe acelea care au marcat destinul națiunii. - notează prof.dr. Victor Crăciun. Întreprinderea sa nu este pur științifică, precum aceea a unui istoric, ci are un scop mai practic și mai necesar, cu atât mai mult în aceste vremuri: de a le transforma din simple cauze și urmări în veritabile lecții și modele menite să ne ferească pe viitor de repetarea greșelilor, de
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_si_un_autor_cronica_de_marian_al_florin_tene_1347599056.html [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]
-
familie cu numele acela și că persoana respectivă este milițian în oraș. Dând fuga la miliție să întreb de cetățeanul respectiv, în scurt timp am avut legătura cu el, omul recunoscându-mă de rubedenie, după ce i-am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > PAUL POLIDOR - INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN Autor: Paul Polidor Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Paul POLIDOR: Dragă Silvia Guzun, ne cunoaștem de mult timp. Anul acesta se împlinesc 20 de
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427529422.html [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
vor participa elevi, părinți, profesori și alți invitați. ----------------------------------- * Foto: Silvia Guzun decorată de Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (2014) ** Foto inserție: „Unirea Basarabiei cu România” (George Roca) ----------------------------------- Interviu de Paul POLIDOR 26 martie 2015 București-Chișinău Referință Bibliografică: Paul POLIDOR - INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN / Paul Polidor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paul Polidor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427529422.html [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
nostru de suflet, plai senin, de autentic românism, de veritabile tradiții, cutume, obiceiuri, nealterate peste vremi. Dovada clară de statornicie, de consecvență în bine, modestie, frumos și adevăr curat. După o scurtă introducere și după o incursiune în timp, în istoricul orașului Ulmeni, facem cunoștință cu repere solide ale acestui loc sacru, situat mai aproape de cer decât de pământ: sunt luate în vizor atât aspecte cultural-artistice, cu axare firească pe școală, pe educație, pe învățământ în general, cât și coordonate ce
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Apologia_valorilor_perene_ul_radu_botis_1377892794.html [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
ideologică a comuniștilor, cum ar fi: Vintilă Horia, Paul Goma, Dumitru Radu Popa, Herta Muler, Andrei Codrescu, Geoge Astaloș, Virgil Duda, Ioan Ioanid, Oana Orlea, Jeni Acterian, Lena Constante, Ștefan Baciu și mulți alții.Totuși îi înțeleg pe cei doi istorici și critici literari, gândindu-mă la proverbul românesc”te asociezi cu cine te asemui “, recte Păunescu și alți aplaudaci comuniști, chiar dacă și-au pus masca democratului.Promovând în astfel de “Istorii “ autori care au scris în spiritual realismului -socialist riscăm
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
a dovedit că sentimentele care izvorăsc din inimă, bazate pe convingerile noastre puternice, pot modifica forma ADN-ului. Filozoful francez Henri Bergson (1859-1941) gândirii căruia Lucian Blaga i-a acordat un deosebit interes - curent filozofic numit intuiționism, în opinia multor istorici ai filozofiei fiind cea mai mare filozofie pe care a avut-o Franța de la Descartes, iar Europa de la Kant încoace -, spunea: „Bucuria este semnul că viața a reușit”. Pentru a schimba lucrurile din rău în bine, pentru a ajunge de la
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
iar ruptura de trecut va fi mult mai radicală decât cea marcată de trecerea de la marile descoperiri geografice și producția manufacturieră, la lumea modernă și industrializarea din sec. al XIX lea al XX lea. „Ocupat până ieri cu interpretarea trecutului, istoricul va trebui să învețe să-l priceapă, să-l expună și să-l explice prin prisma unui viitor alternativ, făcând din trecut trecut-uri și din prezent, o variantă potențială de coagulare coerentă a lumii”, ne mai spune James Canton
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
sau Joseph McGinty Nichol (a mai regizat Charlie's Angels, Charlie's Angels: Full Throttle și Terminator Salvation) nu are cel mai elaborat scenariu posibil, în loc să vă povestesc în detaliu subiectul filmului, prefer să vă fac o scurtă introducere în istoricul actorilor care dau viață personajelor principale. Tom Hardy - să fi fost singurul nume de pe afișul acestui film și tot era bine. Britanic veritabil, Hardy este actor de film dar și de teatru, jucând din 2001 în numeroase mini serii TV
Să fie totul permis în dragoste și în război? by http://www.zilesinopti.ro/articole/1851/sa-fie-totul-permis-in-dragoste-si-in-razboi [Corola-blog/BlogPost/99650_a_100942]
-
era destinată Palatului Cultural din Arad: “Întrunindu-ne astăzi, Miercuri 9 martie 1921, în Cabinetul d-lui ministru al muncii Gr. L. Trancu-Iași, am luat cunoștință de donația d-nei Al. Xenopol, ce constă în 3000 de volume din biblioteca marelui istoric, pentru o bibliotecă în orașul Arad, care să-i poarte numele. Această donație se face Ministerului muncii, care dispune să fie instalată în Arad, (s.n.) pentru Palatul Cultural din acea localitate în scopul răspândirei cunoștințelor în deosebi în pătura muncitoare
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
înregistra și conserva ca donație specială pe numele A. D. Xenopol - credem de prisos să vă mai arătăm și să vă mai asigurăm că nicăieri această bibliotecă nu va putea fi mai de folos, ca aci și nicăieri iarăși memoria ilustrului istoric nu va putea fi mai cu sfințenie păstrată și cultivată ca la institutul nostru”. În completarea telegramei, la 12 martie 1921, de la aceeași Universitate, Al. Lapedatu, îi trimitea Ririei încă o scrisoare, în care acesta îi cerea cu insistență biblioteca
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
națională...În vederea punerei temeliei unei vieți culturale curate românești, aci la frontiera țării a sosit încă de Mercuri după masă în localitate d.Trancu-Iași, ministrul muncei, care însărcinat fiind cu plasarea bibliotecei de dna Xenopol, conform dorinței marelui savant și istoric român, a ales Aradul...”( Românul, An X. Nr. 97/ 11 mai 1921, p. 1). O altă publicație consemna la rândul ei evenimentul: “ Joi, în 12 Maiu n., a avut loc inaugurarea bibliotecii A. D. Xenopol, dăruită Palatului Cultural de văduva regretatului
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
avut loc inaugurarea bibliotecii A. D. Xenopol, dăruită Palatului Cultural de văduva regretatului profesor, d-na Riria A. Xenopol. În semn de pioasă amintire și recunoștință la orele 10 s'a oficiat în biserica catedrală un parastas pentru odihna sufletului marelui istoric și savant prin P.S. Sa părintele nostru episcop IOAN, asistat de protoiereii Dr. Gh. Ciuhandu, Trăian Vățian, Dr. T. Botiș...”(Biserica și Școala, Nr. 18-19, din 9/22 mai 1921). Biblioteca lui A. D. Xenopol, conform listei întocmite cu ocazia preluării
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
Buda, 1812, Supplex Libelus Valahorum, ediție bilingvă latină-română) din 1907, manuale de istorie și latină: Sintaxa limbei latine pentru clasa a III și a IV gimnasială, Brașov, 1896; Istoria Ungariei, Brașov, 1890, 1901; Istoria Universală, Brașov, 1892. În biblioteca marelui istoric se aflau cărțile cu autografe primite ca omagiu din partea filologilor, istoricilor, a altor oameni de cultură din țară și străinătate: Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Ion Găvănescu, Constantin Giurescu, Ioan I. Nistor, Nicolae Bălcescu precum și din partea unor personalități străine. Scrisoarea Ririei
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
de istorie și latină: Sintaxa limbei latine pentru clasa a III și a IV gimnasială, Brașov, 1896; Istoria Ungariei, Brașov, 1890, 1901; Istoria Universală, Brașov, 1892. În biblioteca marelui istoric se aflau cărțile cu autografe primite ca omagiu din partea filologilor, istoricilor, a altor oameni de cultură din țară și străinătate: Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Ion Găvănescu, Constantin Giurescu, Ioan I. Nistor, Nicolae Bălcescu precum și din partea unor personalități străine. Scrisoarea Ririei Xenopol, adresată ministrului muncii, Trancu-Iași, la 6 nov. 1924, prin care
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
Arad, în sept. 1922 din partea Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale erau expediate revistele Viața Românească, Nr. 8 și Ideea Europeană, Nr. 99, din toate informațiile pe care le deținem, acte oficiale, ștampile, etc., biblioteca, nu a purtat niciodată numele marelui istoric, - în perioada interbelică a funcționat doar în incinta bibliotecii o sală de lectură - A. D. Xenopol. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, din motive strategice, Biblioteca Județeană Arad a fost mutată în localitatea Șiria, se pare, în lăcașul Bisericii Baptiste
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
de pe str. Miron Constantinescu, nr. 2-4,( actualmente Lucian Blaga). Din anul 1984 Biblioteca Județeană Arad își desfășoară activitatea în actualul sediu, str. Gh. Popa de Teiuș, nr. 2-4. Abia la 4 aprilie 1995 pe frontispiciul acestei instituții apărea numele marelui istoric, cu ocazia comemorării a 75 de ani de la moartea patronului spiritual al bibliotecii arădene, când au fost sărbătorite pentru întâia oară la Arad Zilele Bibliotecii A. D. Xenopol, biblioteca primindu-i definitiv numele. * * Din volumul colectiv-"Momente din istoria lecturii publice
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
Miercuri, 7 septembrie, în Aula Academiei Române a avut loc o sesiune științifică omagiala dedicată teologului, filosofului, istoricului și scriitorului evreu, român și elvețian Alexandru Safran, sesiune al carei distins moderator a fost prof. Jean Askenasy. Manifestarea, la care a fost prezent ambasadorul Statului Israel în România, doamna Tamar Samash și subsecretarul de stat în Ministerul Culturii Irina
Lumina unui simbol: Alexandru Şafran by http://uzp.org.ro/lumina-unui-simbol-alexandru-safran/ [Corola-blog/BlogPost/93111_a_94403]
-
reprezintă un reper de “consiliere” pentru Stat, așa după cum s-a întâmplat în epoca bizantină, nu îndreptățește o atitudine ignorantă față de opinia ei atunci când este dezbătută problema valorilor sau nonvalorilor societății de mâine. Aceasta este marea provocare a contextului social - istoric actual, atât pentru România care a ieșit din șabloanele unui model totalitarist, și care nu a adoptat încă, un model concret și eficient de relații Stat - Biserică, orientându-se doar oarecum mimetic după modelele altor state europene, cât și pentru
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Relatia_dintre_stat_si_biserica_in_context_european.html [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
Cuvios Antonie de la Schitul Iezer din județul Vâlcea este unul din marii părinți cu viață aleasă, care s-a nevoit pe meleagurile oltene la poalele Munților Căpățânii, pe malul stâng al pârâului Cheia. S-a născut, consideră o parte a istoricilor, în deceniul al treilea al secolului al XVII-lea, într-unul din satele vâlcene de la poalele munților Carpați, într-o familie de negustori aromâni, originari din nordul Greciei, din Ianina, stabiliți în Țara Românească la Râmnicu Vâlcea. În „Istoricul Eparhiei
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Gruia; Mihai Marin(Spania); Ilarion Boca; Năstase Marin CRISTIAN PETRU BĂLAN: Revista „Bogdania”, o publicație literară editată la Focșani, al cărei scop prioritar este promovarea culturii și a graiului dulce românesc În punctul glorios de sudură al Principatelor Unite, în istoricul municipiu Focșani, apare revista de față, editată de scriitorul Ionel Marin care s-a dovedit a fi foarte inspirat atunci când i-a ales numele „Bogdania”, care este hipocoristicul ținutului Moldova, deci cel de al doilea nume al Principatului întemeiat de
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
STRĂJAN Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Recenzie de Prof. univ. Dr. Constantin Gh. MARINESCU Cu mare satisfacție am primit o nouă lucrare de Istorie a Românilor, scrisă de reputatul publicist, istoric și economist, profesorul Ioan Străjan, Președintele Fundației „Alba Iulia” și Directorul valoroasei reviste cu același titlu. Lucrarea apare cu subtitlul: „Adunarea de protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1922, împotriva înființării Episcopiei greco-catolice maghiare la Hajdu-Durog” și a văzut
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435989757.html [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]