533 matches
-
o formă materială prin intermediul materiei ei și ca o formă spirituală prin puterea și imaginea sa. Pornind de la tipul dublu de existență a operei putem propune o arhitectonică ontologică a operei de artă. O posibilă stratificare ontologică nu poate ignora istoricitatea operei. În Estetica, pentru Hartmann primul strat (stratum) este cel perceptibil ce produce stratul de fond. Cele două tipuri de straturi se află într-o relație eterogenă și duce la identitatea operei. Colaborarea dintre straturi este dependentă de imaginație și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei și modul lor de relaționare. Determinările ontologice ale operei plecă de la ideea de creație și artist. Adusă în existență opera de artă devine un obiect auto-suficient ce prezintă o unitate supusă schematizării. Datorită naturii sale cumulative opera prezintă o istoricitate și un proces constructiv, prin care devine un obiect descriptiv supus unui proces de diferențiere temporal și spațial. Cu ajutorul subiectului se poate face o distincție între artele spațiale și temporale. În timp ce timpul este înțeles ca subiectiv și interior, spațiul este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nu poate fi cuprinsă în limitele unei definiții sau a unei înțelegeri deoarece orice încercare de definire a conceptului de artă va implica diferite sensuri ulterioare. Arta nu este un concept concret și temporal, însă operele de artă implică o istoricitate și doar prin intermediul istoricității sale putem înțelege sau interpreta un obiect de artă. Arta este ceea ce stă deasupra obiectelor, definind direcția și sensul lor. În decursul istoriei sale arta este înțeleasă în diferite moduri. Hegel consideră opera de artă ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în limitele unei definiții sau a unei înțelegeri deoarece orice încercare de definire a conceptului de artă va implica diferite sensuri ulterioare. Arta nu este un concept concret și temporal, însă operele de artă implică o istoricitate și doar prin intermediul istoricității sale putem înțelege sau interpreta un obiect de artă. Arta este ceea ce stă deasupra obiectelor, definind direcția și sensul lor. În decursul istoriei sale arta este înțeleasă în diferite moduri. Hegel consideră opera de artă ca fiind obiectul științei estetice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poate fi descoperit decât prin das Ereignis ce desemnează apropierea tuturor existențelor lumii ce se definesc numai prin intermediul contactului dintre ele formând, astfel, o armonie lumească. În același timp, ereignen, construit din prefixul er cu adjectivul eigen, este lispsit de istoricitate. Heidegger face referire la verbul eräugnen (ceea ce se află înaintea privirii) adică ceea ce (se) artă (Auge). Adevărul este ceea ce se arată, ceea ce este evident, deschizând arătarea de sine a existențelor, aflându-se mereu în starea de deschidere. Arta este, în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
esteticii ca metodă de cercetare. Însă, fie ca vorbim de opera de artă ca obiect sau ca acțiune, fie că vorbim în termenii unei cauze artistice sau estetice, nu putem avea o înțelegere deplină a sa fără să apelăm la istoricitatea ei. În mod obișnuit, opera de artă este înțeleasă ca existență dublă. În primul rând, arta are mai multe caracteristici importante ce sunt istoric contigente, iar în al doilea rând, arta are caracteristici trans-istroice și transculturale. Din cauza naturii sale relative
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sa contemporană se face prin intermediul caracteristicilor instituționale, adică prin intermediul proprietățiilor relaționale ale operei de artă. După cum am arătat, trăsătura esențială a operei de artă este cea de existență trans-istorică, de aceea o înțelegere (universală) a sa implică o interpretare a istoricității sale. Trebuie să apelăm, astfel, la diferitele perioade artistice date de genuri și curente artistice, dar mai ales la condițiile ontologice obligatorii în procesul de concretizare a operei de artă. Pentru a înțelege opera de artă sunt necesare o serie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
intențional înzestrate cu proprietăți perceptuale prin care dobândesc o natură simbolică ce trezește interesul estetic. Totodată, trebuie luat în considerare sistemul genurile artistice împreună cu semnificarea lor istorică, dar și formele artistice date. Din acest punct de vedere putem spunce că istoricitatea operei de artă oferă premisele ontologice ce stau la baza ei. Dar, în cadrul istoricității, standardele gustului se schimbă, la fel ca înțelegerea proprietăților și a experiențelor estetice. Prin urmare, istoricitatea operei are un dublu efect: ea cuprinde schimbarea formei obiectului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
estetic. Totodată, trebuie luat în considerare sistemul genurile artistice împreună cu semnificarea lor istorică, dar și formele artistice date. Din acest punct de vedere putem spunce că istoricitatea operei de artă oferă premisele ontologice ce stau la baza ei. Dar, în cadrul istoricității, standardele gustului se schimbă, la fel ca înțelegerea proprietăților și a experiențelor estetice. Prin urmare, istoricitatea operei are un dublu efect: ea cuprinde schimbarea formei obiectului de artă și schimbarea modului în care actul de contemplație e activ. Acest lucru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artistice date. Din acest punct de vedere putem spunce că istoricitatea operei de artă oferă premisele ontologice ce stau la baza ei. Dar, în cadrul istoricității, standardele gustului se schimbă, la fel ca înțelegerea proprietăților și a experiențelor estetice. Prin urmare, istoricitatea operei are un dublu efect: ea cuprinde schimbarea formei obiectului de artă și schimbarea modului în care actul de contemplație e activ. Acest lucru înseamnă că atât forma artistică cât și principiile judecății de gust țin de istoricitatea operei de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Prin urmare, istoricitatea operei are un dublu efect: ea cuprinde schimbarea formei obiectului de artă și schimbarea modului în care actul de contemplație e activ. Acest lucru înseamnă că atât forma artistică cât și principiile judecății de gust țin de istoricitatea operei de artă. Este evident că o înțelegere completă a operei de artă este imposibil de realizat. Însă caracterul ei relativ este primul principiul ontologic pe care ne bazăm în demonstrarea condițiilor și a felului de existență al operei de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei de artă poate fi descoperită prin intermediul experienței estetice. Obiectul de artă trezește experiența estetică, în timp ce arta se află într-o relație specială cu esteticul. Judecata estetică este cea care aduce în discuție natura ontologică a obiectului de artă în cadrul istoricității sale. Arta trebuie analizată în cadrul istoricității sale având scopul de a aduce la suprafață adevărul. În cadrul istoricității artei, opera de artă oferă obiectelor forma apariției lor, stabilindu-se tipul de obiect prezent și oferă subiectului o privire de ansmblu asupra
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul experienței estetice. Obiectul de artă trezește experiența estetică, în timp ce arta se află într-o relație specială cu esteticul. Judecata estetică este cea care aduce în discuție natura ontologică a obiectului de artă în cadrul istoricității sale. Arta trebuie analizată în cadrul istoricității sale având scopul de a aduce la suprafață adevărul. În cadrul istoricității artei, opera de artă oferă obiectelor forma apariției lor, stabilindu-se tipul de obiect prezent și oferă subiectului o privire de ansmblu asupra umanității. În acest sens putem înțelege
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se află într-o relație specială cu esteticul. Judecata estetică este cea care aduce în discuție natura ontologică a obiectului de artă în cadrul istoricității sale. Arta trebuie analizată în cadrul istoricității sale având scopul de a aduce la suprafață adevărul. În cadrul istoricității artei, opera de artă oferă obiectelor forma apariției lor, stabilindu-se tipul de obiect prezent și oferă subiectului o privire de ansmblu asupra umanității. În acest sens putem înțelege pozițiile lui Adorno și Horkheimer față de rolul istoricității: "multiplicarea formelor este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
suprafață adevărul. În cadrul istoricității artei, opera de artă oferă obiectelor forma apariției lor, stabilindu-se tipul de obiect prezent și oferă subiectului o privire de ansmblu asupra umanității. În acest sens putem înțelege pozițiile lui Adorno și Horkheimer față de rolul istoricității: "multiplicarea formelor este redusă la poziționare și aranjare, istoria la fapt (act), lucrul la materie"12. Din acest punct de vedere putem spune că istoria dezvălui actul artei, în timp ce obiectul (re)prezintă un obiect real. Pe filieră fenomenologică, Heidegger înțelege
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
actul artei, în timp ce obiectul (re)prezintă un obiect real. Pe filieră fenomenologică, Heidegger înțelege arta ca ceva ce explică mecanismul transformărilor în cadrul istoriei, al inteligibililor și, astfel, arta este devenirea și evenimentul adevărului. Adevărul este înțeles în mod ontologic ca istoricitate a inteligibilelor în timp, ca dinamică a dezvăluirii lor. Termenii ontologici ai artei ca a-lêtheiac intră într-un proces de dezvăluire (a lêtheia 13) care se ascunde (lêthe), aflându-se într-un conflict esențial cu dimensiunile interconectate ale inteligibililor, prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
elevarea morală a minții 14. Pentru Heidegger, estetica vrea să stabilească relația noastră cu frumosul. De aceea pentru el estetica este o metodă de meditație asupra artei, prin care sunt arătate reprezentațiile frumosului din artă prin intermediul sentimentului - experiența estetică. Astfel, istoricitatea și contemplarea artei dezvăluie relația subiect-obiect ca fiind una specifică esteticii, unde opera de artă se relevă sub formă de obiect cu anumite însușiri artistice și sau estetice. Arta analizată prin intermediul esteticii ne face să înțelegem opera de artă ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de subiect sau de alte forme de artă. Experimentul lui Robert Rauschenberg 16, Factum I și Factum II - două pânze ce par a fi identice, subliniază unicitatea obiectului de artă pe care și-o însușește de la momentul lăsării sale în istoricitate. Astfel, pornind de la gândirea heideggeriană putem spune că apropierea esteticii de artă face doar ca subiectul să înțeleagă obiectele de artă, în mod implicit, ca expresii clare ale vieții artistului, fiind capabil să obțină experiențe particulare intense. Dar pentru a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și de a descoperi adevărul, sau de a recunoaște ceea ce este real. Prin intermediul creației omul aduce în existență obiecte care au un statut existențial diferit față obiectele naturale: de exemplu, sunt obiecte de spirit aduse în existență și sunt supuse istoricității. Obiectele spirituale există într-un mod special (și au o existență specială) pentru a nu fi pierdute. Deoarece sunt înțelese ca produse ale spiritualității omului, ele nu sunt nimic mai mult decât niște umbre ale realității, adică creații intenționale pure
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
abstracții ale înțelegerii pre-ontologice. Desfășurarea operei la nivelul pre-ontologic aduce în discuție posibilitatea înțelegerii operei la nivelul ontologic, adică o înțelegere clară a existenței sale. O analiză de tip hermeneutic implică o anumită dezvoltare a înțelesurilor operei de artă, în istoricitatea sa, spre înțelegerea structurilor existențiale care stau la baza existenței ontice a operei de artă. Înțelegerea pre-ontologică a operei de artă ne dezvăluie prima trăsătură esențială a sa, anumea cea de fenomen în starea de existență obișnuită. Faptul că opera
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologică a operei de artă, dar ne ajută în a diferenția tipul de obiect în cauză. Dacă opera de artă este o creație spirituală înseamnă că ontologia poate explica ce este această prezență cu ajutorul fenomenologiei 19. Pe de altă parte, istoricitatea operei nu este considerată de Ingarden ca fiind definitorie în înțelegerea operei de artă, deoarece Ingarden crede într-un sistem ideal al unor întrebări fundamentale demonstrate logic ce se află în relație cu anumite obiecte. Dar pentru că opera are ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de Ingarden ca fiind definitorie în înțelegerea operei de artă, deoarece Ingarden crede într-un sistem ideal al unor întrebări fundamentale demonstrate logic ce se află în relație cu anumite obiecte. Dar pentru că opera are ca proprietate artisticitatea înțeleasă ca istoricitate - o evoluție infinită a umanității, înseamnă că istoricitatea joacă un rol important în înțelegerea operei de artă. Astfel, reconstrucția condițiilor în care o operă de artă a luat ființare devine o condiție necesară. Această reconstrucție trebuie să plece de la nivelul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă, deoarece Ingarden crede într-un sistem ideal al unor întrebări fundamentale demonstrate logic ce se află în relație cu anumite obiecte. Dar pentru că opera are ca proprietate artisticitatea înțeleasă ca istoricitate - o evoluție infinită a umanității, înseamnă că istoricitatea joacă un rol important în înțelegerea operei de artă. Astfel, reconstrucția condițiilor în care o operă de artă a luat ființare devine o condiție necesară. Această reconstrucție trebuie să plece de la nivelul pre-ontologic al operei de artă. 3. Interogarea ontologică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pot corespunde diferitelor tipuri de obiecte de artă. Orice denumire a unei arte sau a unui obiect artistic (roman, simfonie sau pictură) nu sunt coincidentale ci, mai degrabă, oferă o descriere a existenței diferitelor tipuri de obiecte de artă prin intermediul istoricității lor. Pentru a determina statutul ontologic al referentului unui anumit termen trebuie să facem distincție între tipurile de artă. Când vorbim despre un roman sau despre o simfonie trebuie să interogăm naura unui astfel de concept. Orice experiență trebuie pusă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a alege din categoriile ontologile familiare. Însă, nu putem alege un set de categorii ontologice pentru definirea obiectului de artă și a artei în general. De aceea ontologia operei de artă necesită o reîntoarcere la metafizica fundamentală, pentru a regândi istoricitatea și temporalitatea operei de artă în vederea găsirii unui sistem ontologic deschis. Ontologiile operei de artă, în special cea a lui Ingarden, duc la o diviziune a entităților în obiecte independente de conștiință și obiecte imaginare sau entități care există într-
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]