145,869 matches
-
internet publicată de Maria-Daniela Pănăzan- Poezia religioasă românească- Eseu monografic și prefațată de profesorul univ.dr. Ion Buziași, care face o incursiune documentată în istoria poeziei religioase românești de la izvoare până în prezent. Eseul este publicat în 2006 și cred că o istorie tematică a poeziei religioase românești ar fi de folosință didactică necesară, dată fiind tradiția noastră de credință ortodoxă dar și lirica acestui gen, diversă și milenară. Volumul Beduin al poetului Ticu Leontescu are etichete strălucite fiind tipărit la Editura Brumar
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
„Niciun domnitor, în întreaga istorie, nu a meritat titlul de Mare, așa cum l-a meritat Constantin.” (John Julius Norwich) „Binențeles că împăratul Constantin cel Mare a fost un adevărat episcop.” (Dositei-Patriarhul Ierusalimului) Asemeni Împăratului împăraților-Iisus Hristos și a tuturor marilor Bărbați ai istoriei, posesori ai
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
în întreaga istorie, nu a meritat titlul de Mare, așa cum l-a meritat Constantin.” (John Julius Norwich) „Binențeles că împăratul Constantin cel Mare a fost un adevărat episcop.” (Dositei-Patriarhul Ierusalimului) Asemeni Împăratului împăraților-Iisus Hristos și a tuturor marilor Bărbați ai istoriei, posesori ai rarelor virtuți și Sfântul Împărat Constantin cel Mare a beneficiat de bune și rele în viziunea unor istorici ori cercetători, în funcție de caracterul, slujirea sau slugărnicia lor. Dincolo de ei, Constantin cel Mare, Dacul nostru Imperial de Aur, s-a
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
au îmbrăcat haina ghiftuitoare a împrejurărilor favorite calomniei, au disprețuit cu toată ura lor izvoarele istorice creștine, prelucrând altele înverșunate, încărcate cu fiere și venin, depreciind și devalorizând Chipul Împăratului: admirația, cinstirea, slava, credința, măreția, sfințenia sa, contribuția incomensurabilă adusă Istoriei creștinismului, respectiv Bisericii lui Hristos. Înverșunarea acuzatorilor apuseni, bâjbâitori în cercetarea justă, cu privire îngustă, semită, urmașii fideli ai tenebrosului Eutropius: Iulian Apostatul, Herodot II, Ipolit, Victor Aurelius Sextus, Zosima, Grigorie de Tours, J.B. Bury, Kodinos, Luigi Pareti, Edward Gibbon
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
a învățat și pe fiul ei și anume să aibă înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit.” (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1,498,Index of/ PG m/ PG Migne/ Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Același cronicar îl punea într-o lumină la fel de strălucitoare și pe tatăl viitorului mare împărat: „Constanțiu era foarte bun și evlavios și tot așa l-a educat și pe
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
la fel de strălucitoare și pe tatăl viitorului mare împărat: „Constanțiu era foarte bun și evlavios și tot așa l-a educat și pe fiul său, pe Constantin, și nu-i interzicea să ia parte la cele creștinești.” (Kedrenos G., Prescurtare de istorii 1,472, Index of/PG m/ PG Migne/ Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Eusebiu de Cezareea, ierarhul-cronicar adaugă și el o lumină serafică la portretul lui Constanțiu, care era de fapt creștin în taină, dovedindu-se apărătorul creștinilor, când confrații lui auguști
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
păzit nevătămați și neatinși, pe ai săi cetățeni evlavioși față de Dumnezeu, și nici nu ne-a dărâmat bisericile, nici vreun alt rău nu a făcut împotriva noastră, săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit...” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13, 12-13) În prima parte a domniei sale, ca Împărat al Occidentului, Constantin a moștenit Vechea Romă păgână-Marea târfă, cum era supranumită, pofticioasă după religia monstruoșilor idoli. După ce l-a învins la 27 Octombrie 312, pe cumnatul său Maxențiu
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
dac a vrut să spele rușinea Romei desfrânate, să o renască și să o înfrumusețeze ca pe o Împărăteasă a lui Hristos, dar Senatul barbar, domnii, istorici ori teologi, au rămas tributari desfrâului, denigrându-l și alungându-l chiar din istorie, după ce Constantin cel Mare a reîntregit lumea Apusului cu cea a Răsăritului-rectus totius orbis, prin noua Capitală a lumii Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare nu a considerat nici măcar o clipă, că Cetatea Constantinopolului ar fi descendenta Romei păgâne, pentru a
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Adevăr-Studiu istoric, trad. din lb. greacă de pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu. Ed. Egumenița, Galați-2013, p. 14) Împăratul Constantin cel Mare, nu numai că scoate Biserica Mântuitorului său Iisus Hristos din catacombele romano-atee, nu numai că schimbă la față, ireversibil istoria lumii, dar angajează eclesiologic apostolicitatea și ecumenicitatea Bisericii Ortodoxe Universale în Veșnicia Mângâietorului Dumnezeu-Duhul Sfânt: „După ucenicii direcți ai Mântuitorului, nimeni nu a făcut mai multe pentru răspândirea și întărirea sfintei noastre credințe.”( K. Paparrigopoulos, Istoria poporului grec, vol.II
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
schimbă la față, ireversibil istoria lumii, dar angajează eclesiologic apostolicitatea și ecumenicitatea Bisericii Ortodoxe Universale în Veșnicia Mângâietorului Dumnezeu-Duhul Sfânt: „După ucenicii direcți ai Mântuitorului, nimeni nu a făcut mai multe pentru răspândirea și întărirea sfintei noastre credințe.”( K. Paparrigopoulos, Istoria poporului grec, vol.II, p. 385) Împăratul Constantin rămâne marele artizan al încreștinării Europei: trimite un grup de misionari în Iviria întărind lucrarea pilduitoare a Ninei din Capadocia, verișoara Sfântului Gheorghe și altul în Armenia pentru întărirea dreptei credințe semănate
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
pe care am avut imensa plăcere de a le traduce și în limba lui Voltaire), îmbibate de arome poetice, ludic, filozofie, creștinism și sentimente situate la cote extreme, au început deja să facă înconjurul lumii și, sperăm, vor intra în istoria literaturii universale.” Prof. Univ. Dr. Constantin FROSIN Membru al Academiei Europene Laureat al Parlamentului European Ofițer al Ordinului național francez Arts et Lettres Pot spune că am scris în cinci ani cît într-o viață, dar actul meu creator a
ÎNTREITA SUFERINŢĂ , EDITURA FIDES, IAŞI, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_ionut_caragea_intreita_suferinta_editura_fides_iasi_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351797_a_353126]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU Istoria regimului apus de mai bine de un sfert de veac revine, obsesiv, în scrierile lui Constantin T. Ciubotaru, în varii aspecte, cu evenimente și personaje din toate mediile sociale, mai cu seamă cu unele care au cunoscut universul concentraționar, imaginate
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
sociale, mai cu seamă cu unele care au cunoscut universul concentraționar, imaginate ori întâmplate în realitate și prezentate cu un remarcabil dar al povestirii și cu o ingenioasă tehnică a dialogului, alături de inconfundabilul stil original al scriitorului. De această dată, istoria regimului comunist, în general, și concentraționar, în special, devine tema romanului STATUI DECAPITATE, publicat la Editura ROTIPO din Iași, roman conceput pe două planuri epice, ambele realizate dintr-o perspectivă narativă subiectivă de către două personaje care își narează fapte, întâmplări
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
din Iași, roman conceput pe două planuri epice, ambele realizate dintr-o perspectivă narativă subiectivă de către două personaje care își narează fapte, întâmplări, evenimente petrecute de-a lungul vieții, fie înainte de evenimentele din 1989, fie după acest moment esențial din istoria națională. Un prim plan este al protagonistului, cel dintâi narator al propriei vieți trăite în cele două regimuri totalitare, de extremă dreaptă (legionarismul) sau de extremă stângă (comunismul), care i-au marcat existența. Este vorba despre Babeel Bubuuia, geolog genial
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
doilea plan narativ, ceea ce înseamnă că cei doi naratori prezintă momente diferite, ca timp de desfășurare, din evoluția „brațului înarmat al partidului” care avea ca obiectiv „apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului aflat pe drumul construirii celei mai drepte orânduiri” din istoria poporului român, definire lozincardă a societății comuniste, caracterizată prin minciună, demagogie, fariseism, intoleranță și rapacitate. Dacă „pușcăriabilul” unchi, „în calitate de condamnat...moral”, va participa la dărâmarea „statuilor dușmanilor poporului, acelora care ne-au exploatat veacuri de-a rândul”, la „decapitarea statuilor
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
tiza)ți de libertate prin lovitura dată cu ciocanul de lemn al justiției”, precum Nechifor Crainic, Ion Pillat, Petre Țuțea, interlocutori avizați despre problemele majore ale omenirii - războaiele mondiale, cu deosebire -, și despre cele ale României, căreia, de-a lungul istoriei, nicio alianță nu i-a fost favorabilă („Am fost filogermani. Și ne-am prăjit. Am fost filoruși. Și ne-au prăjit ei pe noi. Cochetăm cu americanii și s-ar putea să avem parte de ambele.”), întrucât fiecare și-a
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
prietenia” și „ajutorul reciproc” prin raptul teritorial mascat sub denumirea de „cedare strategică” a unor „bucăți din felia țării”, precum „Cadrilaterul, Siliștea și Caliacra, Banatul zis Sârbesc, iar, mai de curând, Bucovina de Nord, Insula Șerpilor”. Meditația eroului zăbovește asupra istoriei celei mai apropiate, precum al Doilea Război Mondial, și a celei contemporane, ultimul mare eveniment notabil și așteptat fiind Revoluția din 1989 care a încheiat un regim totalitar de tristă amintire prin foamea endemică și cozile inerente la alimentele de
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
general, au trecut prin calvarul greu de închipuit și de suportat. Lucidității cu care autorul revelează toate aceste aspecte i se adaugă acea speranță, acel optimism funciar care îl caracterizează pe scriitor în viața de toate zilele, că o asemenea istorie nu se va mai repeta, apunând pentru totdeauna, odată cu căderea capetelor „statuilor” vremelnice ale celor care au făcut atâta rău în timpuri deja revolute. NICOLAE DINA ALEXANDRIA -TELEORMAN Referință Bibliografică: STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
Scriptură prezența Sfintei Fecioare este una discretă? - Sfântul Atanasie cel Mare, amintind de o sărbătoare închinată Maicii Domnului, care se ținea după Crăciun, spune că nu s-ar justifica aceasta dacă Fecioara Maria nu ar fi avut nici un rol în istoria mântuirii. Dumnezeu celor smeriți le dă har, iar Sfânta Fecioară Maria a primit atâta har ca nimeni altul pe pământ și în cer pentru că ea L-a născut pe Iisus Hristos pe pământ, dându-I trup din trupul său. Când
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
s-a constatat că trupul Maicii Domnului a fost luat la cer de către Fiul ei. Ceea ce vreau să subliniez aici este faptul că cinstirea Maicii Domnului a intrat în atenția creștinilor chiar din vremea Apostolilor și s-a dezvoltat pe parcursul istoriei creștinismului ca o consecință a binefacerilor Maicii Domnului simțite în viața omenirii. Această cinstire, care i se datorează Maicii Domnului pentru că prin smerenie, curăție și ascultare L-a adus pe pământ pe Cuvântul cel veșnic născut din veci din Tatăl
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
se datorează Maicii Domnului pentru că prin smerenie, curăție și ascultare L-a adus pe pământ pe Cuvântul cel veșnic născut din veci din Tatăl, a fost prezisă de însăși Maica Domnului și încuviințată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. În decursul istoriei Bisericii, Sfinții Părinți au rânduit cu atenție sărbătorile în cinstea Maicii Domnului din timpul anului bisericesc, dându-le o deosebită semnificație. La începutul anului bisericesc, la 8 septembrie, sărbătorim Nașterea Maicii Domnului pentru că este Maica Vieții veșnice, cifra 8 simbolizând
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
fiul teslarului, iar într-o anumită situație spune că Fiul Omului nu are unde să Își plece capul. Toate acestea ne dovedesc viața modestă în care au trăit Iisus Hristos și mama Sa, Sfânta Fecioară Maria. - Preacuvioase Părinte Duhovnic, în istoria Bisericii din primul mileniu, în Răsărit, teotokia (calitatea de Născătoare de Dumnezeu a Maicii Domnului) a fost contestată. În al doilea mileniu, în schimb, Occidentul creștin a exagerat cultul acordat Fecioarei Maria. Care este raportarea corectă față de Maica lui Dumnezeu
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
le aducea Petru Popovici. A trebuit să admit că era imposibil ca o minte omenească să prevadă niște evenimente de asemenea proporții, cum erau toate acele profeții specificate în Biblie. Mi-am dat seama că există un Dumnezeu care guvernează istoria, care ține în control universul acesta, care a rostit un cuvânt și urmărește în timp ca acest cuvânt al Lui să se împlinească. Încă nu știam detalii despre modul în care S-a descoperit Dumnezeu, despre persoana Domnului Isus Cristos
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
Cu trecerea timpului, vinul, prieteniile, operele de artă și ziarele nu au decât de câștigat. Cu cât se învechesc, cu atât dobândesc un aer de noblețe și de mister, iar nouă nu ne rămâne decât să forăm, curioși, în subsolul istoriei lor. Ce găsim acolo? O fărâmă din identitatea noastră care ne determină să facem la rândul nostru istorie. Căci, vorba lui Pamfil Șeicaru, presa este plămânul prin care respiră istoria, iar noi suntem datori să facem o adâncă reverență celor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
învechesc, cu atât dobândesc un aer de noblețe și de mister, iar nouă nu ne rămâne decât să forăm, curioși, în subsolul istoriei lor. Ce găsim acolo? O fărâmă din identitatea noastră care ne determină să facem la rândul nostru istorie. Căci, vorba lui Pamfil Șeicaru, presa este plămânul prin care respiră istoria, iar noi suntem datori să facem o adâncă reverență celor ce, acum 140 de ani, au pus piatră de temelie presei în Argeș, respectiv celor ce au fondat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]