684 matches
-
astfel deplasată spre Vest și ridicată la rangul națiunilor omogene, în timp ce Cehoslovacia se vedea eliberată de sudeții 12 germanofoni care le stăteau în cale. Pentru restul, Pax sovietica constă într-o punere "la rece" a problemei, dar, după cum spune o istorioară care circula prin acel loc, este vorba de un frigider de tip sovietic, adică, se strică repede și bine. Doar Polonia mai oferă azi, ca și altă dată, o traducere completă a clivajului, prin KPN, moștenitor al naționalismului teritorial al
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
descoperi un penis tot așa de mare și fu foarte mulțumit.” Evident, explică Fenichel, pacientul era conștient de ciudățenia episodului, „dar amintirea era atât de vie în el, încât avea impresia că-i putea garanta autenticitatea. Contradicția conținută de această istorioară - mai întâi teama provocată de mărimea penisului patern, apoi satisfacția oferită de vederea penisului matern - a devenit punctul de pornire în analizarea acestei amintiri-ecran”. Fenichel consideră că faptele fuseseră probabil inversate: „Băiețelul văzuse, din greșeală, organele genitale ale mamei și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
magistrală continuă încă de atunci să irige, în profunzime, gândirea mea. Este acolo, cu rotunjimea sa bonomă, fiul paracliserului din Messkirch. Parcă îl aud chemându-ne la ordine, la austeritate, la asprimea gândirii. Nu mă voi eschiva. Trebuie să abandonez istorioarele. Nu înainte de a aminti, totuși, întâlnirile cu decanul Charles Hauter, pe care Julien Freund mi-l prezentase. A fost ultimul asistent al lui Georg Simmel la Strasbourg în 1918. Eram vecini. Și acest domn bătrân, cu pălărie mare alsaciană, îmi
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
o dezordine căutată, cu asociații capricioase, surprinzătoare, descrieri de sculpturi și picturi antice și moderne, aprecieri fine asupra muzicii, comentarii și citate din literatură, de la Horațiu la Turgheniev, referiri la poezia românească, aluzii la disputele filologice și literare ale vremii, istorioare subtil ironice sau autoironice, snoave și anecdote spuse cu zâmbet subțire. Povestind o excursie în munții Buzăului, autorul află cadrul adecvat pentru a înscena un dialog cu un om al locului, de la care aude basmul despre „feciorul de împărat cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
și d. Lefter, destul de ostenit și dumnealui, dar repede, și cu capul gol, de degrab' ce-i era și chivuțele după el: -Ho! Ho! Nu mai vrei belete? sa mai vii la belete!" (s. n.) Furnicătura de palmă a împăratului din istorioara Poveste, mai sus amintită, se instalează treptat, dar previzibil, pe măsură ce fiii se înfățișează cu cererea nepotrivită. Primul are parte de un răspuns imperial, cu argumente rostite calm: "Fătul meu, asta nu se poate. Ești fecior de împărat și ai să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
comunități. Tradiția este definită ca modalitate comportamentală rutinizată, general acceptată, practicată în baza valorilor, concepțiilor, obiceiurilor sau credințelor, care se pastrează din generație în generație. În cadrul acestei definiții afirmăm că surzii își au tradițiile lor care țin de: povești, glume, istorioare, relatări despre educația copiilor surzi de-a lungul timpului, spuse în limbaj mimico gesticular, de înscrierea în asociații specifice surzilor, ceremonii - aniversări (Ziua surzilor), „petreceri” la care muzica este dată foarte tare, căsătorii unde toți membrii comunității sunt invitați, înmormântări
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
robustă vocație de animator. Zbătându-se pentru înființarea de școli și de cămine culturale la sate, el a pus și tenacitate, și entuziasm în aceste strădanii care aveau în vedere - cu formularea lui - „dezvoltarea satului cultural”. Sfaturi practice și îndemnuri, istorioare cu miez, pledoarii cu o solidă armătură documentară C. a publicat (semnând incidental și cu pseudonimul Cronicarul Cremene) în foile la care a lucrat ca redactor: „Vremea nouă”, „Sfatul țării”, „România nouă”, „Școala Basarabiei”, „Lamura”, unde a dirijat suplimentul „Lamura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
An Nou!), schițe vesele (Cică să nu crezi) și versuri. În 1915 se introduce o secțiune nouă, asigurată de Maria Beiu-Paladi, dedicată problemelor de educație a copiilor de vârste mici, unde intră, alături de texte relatând experiența proprie, și material didactic: istorioare, versificări, jocuri. Au mai colaborat Fausta Rădulescu, Laura Vampa, Miron Pompiliu, Ilie Bărbulescu, Aura Stellorian, Lili V. Vârgolici, Maria Chefaliady. V.r. încearcă să creeze un curent feminist panromânesc, deoarece se adresează și femeilor de dincolo de Carpați, din rândul cărora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
de prezentarea rolului pe care femeile l-au jucat în descoperirea, apoi consacrarea unui loc sacru, viu și plin de viață (o analogie s-ar putea face în cazul românesc cu Mănăstirea Prislop). Prin povestirile lor, prin vise și premoniții, istorioare naive (extrem de eficiente când vine vorba de „fabricarea sfințeniei”, pas cu pas), femeile, de fapt, manipulează puterea și instituțiile masculine din domeniul religios, sub aparența supunerii și a „credulității” menționate anterior. Se deschide astfel o interesantă viziune între religiozitate și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să se facă nu numai istoria ideilor revoluționare, ci și cea a ideilor revoluționarilor." Altfel spus, studiul puterii gîndirii se inversează, în acest punct de inflexiune, în investigație a ideii puterii, dar traiectoria provine din același tip de dinamică. Această istorioară naivă, dacă nu au fost reflectate presupunerile metodice, e plină de întîmplări și rezumate: veți fi încîntați de lectură. E bine să ne amintim că Montesquieu a fost pentru contemporanii săi autorul Scrisorilor persane, și nu al Spiritului Legilor; că
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a salvat în ultimul timp de la a mă mai enerva la școală; iată, încă o dată, o carte salvează un om!), apoi subiectiv-emoționalele remembers ale lui Petre Stoica "Amintirile unui fost corector", "Povestiri din calendar" de Brecht (plăcîndu-mi mult aceste mici istorioare "morale"), povestiri de Salinger și Joyce (banale, plate!), "Poetica" lui Aristotel (D-ne, ce de naivități!) și "Constructorii goticului" de Jean Gimpel (alt drum spre Renaștere fascinația mea!). Am mai și scris, deși-s obosit. Îmi propun de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
unor vremuri crâncene, de teroare, de împilare dusă până la cele mai atroce și inumane limite. Profund impresionat de cele văzute și trăite retrospectiv în sălile Muzeului, avea să se nască o poezie, publicată ulterior în volumul "Abecedar de istorii și...istorioare" (Editura Junimea, 2009): Matanzas Cuba Muzeul sclavilor De peste veacuri mă privesc legați în lanțuri, precum câinii și-n ochii plânși mai licăresc lumini ce nu le-au stins stăpânii. Nu au nici nume, nici părinți, nu au nici soare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
embargoul practicat de SUA împotriva Cubei, "oficial" cetățenii americani nu mai au voie să călătorească în Insula. Cuba mai primește anual 2,5 milioane de turiști străini, din UE, țările arabe, sud-americane și Japonia. Bat Havana pe urmele istoriilor și istorioarelor adevărate sau inventate, așteptând pe culoarele de la Nacional să se întâlnească poate cu Frank Sinatra, Ava Gardner, sau cu Tarzan al nostru, la Riviera cu Al Capone, la Tropicana cu Lucky Luciano. După victoria Revoluției, până la destrămarea URSS, Cuba a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de-argint o cetate și neamul supus mișelește cu plumbii țintiți pe la spate. Mă plimb printre falnici ruine, aud parcă sunet de pași și simt cum se scurg lângă mine prin cețuri, războinici incași"! (din volumul "Abecedar de istorii și... istorioare, Editura Junimea, Iași, 2009). "Călătorim pentru a călători"! Pentru Che călătoria aceasta a fost mult mai mult, a fost o școală, o lecție profundă de viață, o prelegere magistrală de istorie, economie și sociologie, la încheierea căreia avea să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
soarele pe cer: Invizibilul, descriere amănunțită. Și, pe rândurile următoare: sau Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme. Încep să citesc captivat conținutul. Uimit, observ că totul e redat exact cum se întâmplase, de la primele cuvinte ale istorioarei mele: „Este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu cu sania, cu patinele la derdeluș - așa începe povestea mea. Am împlinit de curând doisprezece ani și mă cheamă Veniamin. Numele acesta neobișnuit i-a făcut pe puștii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
era, posomorâtă, cenușie, neoferind trăitorilor în acel orizont motive prea multe de bună-dispoziție. Adeseori ni le inventam. Venind vorba odată de lecturile din copi lărie, unul dintre noi a pomenit de Ionescu Morel, un autor prolific de odinioară, confecționator de istorioare morale pentru copii și adolescenți. Azi cine-l mai știe, dar noi îl citiserăm. Îmi și aduc aminte două titluri: Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș și Mai sunt oameni buni. Un Constantin Chiriță al vremii lui, însă mai sentimental. Am ajuns
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
artistice, centre culturale, învățământ, burse, acorduri de cooperare cultural-științifice, ziariști străini etc. Am fost repede "cooptat" cu înțelegere și solicitudine de colegii mai mari și de "șefi" și, treptat, am început să înțeleg și să deslușesc meandrele, tainele, istoriile și "istorioarele" ministerului și ale diplomației. La intrarea mea în MAE, instituția trecea printr-o perioadă de profunde restructurări și prefaceri, stabilirea de relații diplomatice cu o suită de state din Asia, Africa și America Latină, reorientarea raporturilor cu "lumea occidentală" fiind corelate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o venă și, propulsat de fluxul sângelui, a navigat prin întreaga rețea de canale a aparatului circulator. Nici acum nu știu dacă așa ceva este cu putință (și nici nu țin să aflu). O părere competentă ar putea să-mi zdrobească istorioara cu acul, iar eu nu voi permite - mai ales după ce cu atâta șansă mi-am reamintit-o - să (m)i se întâmple o asemenea catastrofă. Povestea avea, desigur, și un scop educativ, moralizator (iată unde duce necumințenia, neascultarea...) dar, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un om de o rigoare morală extraordinară, dar, în același timp, un om bun. Ca toată armata română, fusese până la Stalingrad și avea o mulțime de povestiri de pe frontul de RĂsărit, povestiri care nu erau deloc eroice, ci foarte umane. Istorioarele astea m-au impresionat mult - pentru că totuși e o deosebire între fete și băieți în felul în care ascultă povestirile de război. Eu am fost o fată foarte băiețoasă, dar natura mea feminină a existat întotdeauna și m-a oprit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Cu ce se ocupă? - E spion! zise Nicky rânjind. - Ce fel de spion? Glumești? - Un spion adevărat! - Lasă-te de glume prostești. Nu m-am născut azi să cred toate aberațiile tale. Nicky, după toate glumele spuse îi povesti câteva istorioare despre cum se jufuiesc unii pe alții, fără scrupule, păcăliți de câte o bandă de analfabeți, coate goale care sunt în stare să comande și o armată. Nu poți să îți imaginezi prin câte trec cei veniți aici după iluzia
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care le-aș fi oferit, pe bază de tabel, să le citească poporul. E adevărat că am avut o serie de broșuri ale „Presei Bune” din Iași și ale „Seraficei” din Săbăoani, dar erau cu conținut religios și moralistic, ca: istorioare morale precum: Cuibușorul cu pui, Coșulețul cu flori, Turcii la biserică, Comoara ascunsă, Pierre Giorgio Frasatti: ultima le-a sărit în ochi: cum un tânăr poate fi religios și să însoțească pe Isus Euharistic în procesiune, ceva incompatibil cu educarea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ograda de largă și prundul de misterios, nouă, copiilor, nu ne era de-ajuns. Căutam mereu și mereu alte locuri prielnice de joacă, Așa am ajuns și la cimitirul de la capătul livezii noastre. Ne atrăgea ca un magnet, cu toate istorioarele înfricoșătoare despre moroi, strigoi și fantome. După știința noastră, aceștia își făceau apariția doar în miez de noapte, când oamenii erau absorbiți de somn și vise. Alergam "de-a prinselea" printre morminte, ne cățăram prin copacii mai bătrâni (cu crengile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de a înțelege resorturile interioare ale femeii iubite, Unda, poetă sensibilă, ființă generoasă, dar misterioasă în dorința de a-și păstra intact eul lăuntric. Spre final narațiunea este agrementată cu scene și peisaje din Italia și cu o foarte expediată istorioară despre un agent de contraspionaj. L. a scris, de asemenea, proză și versuri pentru copii (Ora culorilor, 1979, Libeluliada, 1982, Exerciții de vacanță, 1986). SCRIERI: Regina cu pași furați, Cluj-Napoca, 1978; Ora culorilor, București, 1979; Peisajul din care lipsesc, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
în descendența neoromantismului șaizecist, poetul sondează trecerea de la copilărie la maturitate, intrarea în lume, iminența sentimentului erotic. Deși modelele și influențele sunt încă eclectice (pot fi recunoscute reminiscențe din Lucian Blaga și Ion Pillat), lui S. îi reușesc mai multe istorioare lirice (Păpușarul) sau poeme-joc parodice, „cu poante” optzeciste (Frumosul prinț). În versurile din cartea următoare, Înfriguratul fierbinte (1980), autorul pierde acea simplitate și inocență care îi marcaseră debutul, conferind liricii sale, chiar dacă nu una foarte personală, o muzicalitate plină de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
trăirea, sentimentul nu poate trăda fidelitatea celor transmise, în ciuda menirii dialecticii de a căuta realitatea dincolo de ceea ce toate acestea semnifică. Ideea cu privire la îndoiala și inutilitatea de a scrie o întâlnim aproape până la suprapunere cu cea din finalul Pahaidrosului și în istorioara din Bibliopolisul lui Dan Pavel: "Un înțelept indian lăsa cu limbă de moarte discipolilor săi aspra poruncă de a nu fi pomenit în cărți, nici prin povestea vieții lui de sfânt. Cumplit blestem s-ar fi abătut asupra acelui care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]