1,086 matches
-
acestui moment se face în fiecare țară ortodoxă. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul, unde să fie cel puțin o fântână, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Părintele istorisește: “Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numește și <epifanie>, care înseamnă <arătare> pentru că în această zi s-a arătat în lume Dumnezeu, Sfânta Treime. Tatăl a grăit din ceruri, Fiul era în apă și se boteza, iar Duhul Sfânt s-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
s-a spus, să ne ducem în cetate să căutăm la Bethleem pempăratul care vine, pe Mesia să-l vedem. - Și mergând păstorii, iată că-l aflară pe Isus, Înfășat, culcat în iesle, precum îngerul le-a spus. Și-au istorisit minunea care li s-a arătat. Maica i-asculta cu suflet fericit și-nfiorat. Șiapoi plini de umilință, lângă ieslea lui Isus În genunchi și cu credință, închinare l-au adus, Mulțumind cu bucurie, plini de-un fericit fior, Ei s-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bolnavului cere, în plus și alte normative morale. 6.2.3.1.1. Extinderea îndatoririlor medicului dincolo de limitele profesiunii În cadrul acestui paragraf se insistă asupra unor moduri de examinare care implică respectul și răbdarea pentru tot ceea ce bolnavul vrea să istorisească (uneori și lucruri care nu au nici o legătura cu boala care îl frământă în mod serios), deoarece numai în acest fel se poate crea un veritabil contact cu bolnavul, capabil să-i ofere acestuia o deplină încredere în posibilitățile de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cărțile ulterioare dezvăluie un autor eminamente familiarizat cu realitățile secolului al XVI-lea50. Dincolo de toți acești istorici, Francesco Guicciardini din Florența a fost acela care a scris capodoperă istoriei narative renascentiste. Guicciardini a făcut două eforturi substanțiale, dar incomplete, de a istorisi despre orașul său natal, Storie fiorentine [Istorii florentine] (scrisă între 1508-1510), acoperind perioda de la 1382 la 1506, si Cose fiorentine [Chestiuni florentine] (scrisă între 1527-1534) care relata istoria orașului de la înființarea să până la începutul anilor 1300. Dar abia la vârsta
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
imaginile celor doi (câmp-contracâmp). Indicațiile gestuale vor fi, treptat, tot mai rare, deoarece devine mai important conținutul dialogului decât evenimentele. Prezentul narațiunii și stilul cinematografic în care este narat lasă loc timpului subiectiv al povestirii lui Antim. El îi va istorisi în continuare căutările sale, toate acele logodnice care l-au părăsit fiindcă nu au înțeles. Iar ceea ce va urma, întreruptă din când în când de aparițiile chelnerului, este o inițiere, în urma căreia Maria va realiza menirea ei mistica de muzician
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
au vrut să-l omoare. Tata, pentru că era minor, n-a avut de executat decât zece zile „în prevenție”. Bunicul n-a vorbit niciodată de această întâmplare. La o petrecere în familie, față de mătușele mele Zamfira și Ileana, tata a istorisit cum s-au petrecut lucrurile, iar eu, care eram de față, am fost atât de impresionat, încât întâmplarea a rămas în memorie pe toată viața. Poate că și această îmtâmplare m-a determinat să cercetez răscoala țărănească din 1907. CATARACTA
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
răspuns zeflemist: „Păi da, am să-mi pun acum la ham iepușoarele mele pentru tine” dar, după ce au savurat un pepene verde, dulce și gustos, i-a dus la gară. La prima ocazie de întâlnire cu frații ei, le-a istorisit dialogul, dar pentru a face haz de „cumnatul Cristache” a înlocuit cuvântul „iepușoarele „ cu cel de „iepuțele” și astfel propoziția rostită de tata suna așa : -Păi, da o să-mi pun eu acum la ham epuțele mele pentru tine. Istețimea lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
elevului să stea lângă mine, pentru ca dacă mă voi trezi, să-mi spună să merg la comandamentul companiei. La câteva minute după plecarea căpitanului, mi-am revenit, am sărit speriat și am dat cu ochii de Viorel, care mi-a istorisit toate cele relatate mai sus. Ajuns la comandament, căpitanul și-a scos pistolul și l-a îndreptat asupra mea: „Moisei, suntem în linia I-a, te împușc fără Curte Marțială”. Pierdut, prin veacuri am zis: „Cred că-i singurul lucru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
soția sa, deși știa că-i divorțată de el, și astfel l-am cunoscurt. De la dânsul am aflat despre poezia orală a închisorilor. Cam în același timp m-a vizitat și colegul Mircea Vlad, eliberat din închisoare, care mi-a istorisit câteva evenimente, din cele petrecute la închisoarea din Pitești. în toamna anului 1956 am fost vizitat de colegul Silviu Săveanu care a venit la mine însoțit de „prietenul” lui Constantin Marcociprobabil omul securității. După această vizită, pe care am socotit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mă face nici să mă bucur, nici să pătimescă. De opt luni ședea necurmat Într‑un jeț care i‑a fost făcut tot mai larg, neputând sta pe pat din pricina celorlalte trebuințe. Dar În pătimirea aceasta tămăduia pe alții. Am istorisit despre această pătimire, ca să nu ne mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30. Uneori, Dumnezeu Îngăduie suferința celor drepți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tăm pe aceea ce va să fie” (Evrei 13, 14) și pe Cel ce este netrecător pentru a ne uni cu El și a Împărăți cu El În veci, unde nu este „durere, Întristare sau suspin”. Scriitorul bisericesc Paladie 34 istorisește și despre un oare‑ care Ștefan, libian de neam, care ședea de șaizeci de ani pe coasta Marmarica și Mareotului, Marmarica fiind regiunea maritimă Între Egipt și Cirene, iar Mareotu, parte din Libia, vecină cu Egiptul. Ajuns nevoitor la culme
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu Hristos am astăzi să lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata sufletului”92. Această aplecare smerită și iubitoare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când unul dintre 90 Suferința și creșterea spirituală bolnavi era chemat la Domnul, privegheau toată noaptea lângă trupul acestuia, În rugăciune necontenită, până În ceasul slujbei de Înmormântare. Scriitorul bisericesc Paladie 98 ne istorisește că „un anume Apoloniu după nume, negustor de meserie, după ce a părăsit lumea și s‑a așezat În muntele Nitriei, neputând Învăța nici vreo meserie, nici să se deprindă cu scrisul, trăind douăzeci de ani În munte, a avut această
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
gratuite, ea fiind și astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați În suferință. Cei care slujesc la patul celui suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români Într‑o chilie. Odată unul dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să‑l tămăduiască repede
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori Împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se Închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri Împreună cu ei În gheenăă”159. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, Împăratul prigoni‑ tor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai Întâi cel mai mare dintre frați, care a grăit râzând : „«Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
părinte Nicodim ! Boala vine pentru păca‑ tele mele. Dacă vreau să scap de boală, rămân cu păcatul. 158 Suferința și creșterea spirituală Deci, mai bine primesc cu răbdare tot ce‑mi dă Dumnezeu”192. În Patericul atonit ni se mai istorisește faptul că un preot l‑a Întrebat pe un călugăr bolnav : „— Cum e cu sănătatea, părinte ? — Bine. Acum că am În mine mai multă boală, nu voi merge la Tatăl meu cu mâinile goale”193. Mulți dintre cuvioșii Îmbunătățiți nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca să‑și ridice firea din păcat și din patimi, În durere mulțu‑ mește astfel lui Dumnezeu pentru că l‑a iubit și l‑a miluit prin sfânta Lui pedagogie. Mulțumirea este prin ea Însăși aducătoare de bucurie. În Pateric, ni se istorisește cum un părinte rus, pe nume Tihon, Îmbunătățit duhovnicește fiind, era convins că durerile și necazurile curăță și lustruiesc omul, și că nu e nimic mai mare decât aceasta, nici chiar rugăciunea lui Iisus. El susținea pe bună dreptate „că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Occident de un secol, iar În Orient, Încă de mai devreme. Sfântul Grigorie nu amintește faptul că, deoarece au Îngrijit de bolnavi În mod gratuit, ei au fost numiți și cei „fără de arginți”. Din multitudinea de vindecări, ni se mai istorisește că sfinții au vindecat și o femeie pe nume Palladia. Bolnavă de foarte mult timp, Își cheltuise toată averea pe la alți medici. Pentru a le mulțumi binefăcătorilor ei, Cosma și Damian, le‑a oferit trei ouă. Aceștia au refuzat, Însă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i‑a mulțumit vindecătorului lui, Sfântul Pantelimon, și a promis să rămână la mănăstirea doctorilor fără de arginți până la sfârșitul zilelor sale. I s‑a dat numele Filoteu. După cinci ani, fratele Filoteu a trecut la viața cea veșnică. Vom mai istorisi Încă o minune din timpul stăreției părin‑ telui Sava. Un nou călugăr s‑a alăturat obștii monahale a Sfântului Pantelimon. Numele lui era Azarie. Prin faptele sale și prin lipsa lui de zel, era instabil În decizia lui de a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În halat alb și mesageri ai vieții, cărora nu se sfiesc a le săruta mâinile prin care Dumnezeu a lucrat vindecarea. IX.7. Frământările unui medic priceput, devotat și misionar al lui Hristos În volumul Patericul secolului XX270, ni se istorisesc, printre altele, frământările unui medic pătruns de credință și de dragoste creștină, care, fiind un foarte bun specialist, medic priceput și devotat, dorea să devină, printre studenții săi, și un bun misionar al credinței creștine. Astfel, medicul la care se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În locașurile Maicii Domnului, având pe buze cuvintele : «Dulcea mea Măicuță !ă”279. Redăm În cele ce urmează și pilduitoarea atitudine În fața bolii și a morții trupești a unui alt părinte athonit, și anume părintele Ilarion († 1864). Astfel, ni se istorisește că din vârsta copilăriei avea mare evlavie și dragoste către Sfântul Gheorghe care l‑a ocrotit În toată viața sa. A fost botezat Într‑o biserică a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și și‑a petrecut primii ani ai vieții, chiar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
omul poate deveni nerăbdător din pricina slăbiciunii, așa cum remarcă marele bătrân filocalic - Sfântul Ioan295, sau obosește repede și concentrarea‑i lipsită de intensitate mai ales atunci când insul este cuprins de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu mai pot”, răspunse
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trecusem și mai Înainte) pentru a-mi exercita acolo profesia. La acea vreme, În mănăstirea capucinilor trăia un călugăr, părintele Tomaso, care obișnuia să vaccinze și, În afară de aceasta, chiar să practice medicina. Cred că Întâmplarea amuzantă pe care o voi istorisi poate fi o ilustrare a sistemului adoptat de părintele Tomaso. În una din zile, un aurar catolic Între două vârste veni să-mi ceară un Aphrodisiacum, mărturisindu-mi că este Într-atât de vlăguit din cauza plăcerilor lipsite de cumpătare, Încât
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
IV: Proză, ed. cit., pp. 99-106). Iată două pasaje: „(...) Nababul, dragomanul și eu, prinși de valuri În cabină, ne-am fi Înecat chiar la mal, Întocmai ca oarecine! Soarta Însă nu vroi să pățim asemine rușine, căci În vreme ce Nababul Îmi istorisea, arăpește, o cruntă Înecare pe marea Indiei, auzii, ca prin vis, un glas strigând: Se răstoarnă vaporul!”; „Frigul era mai cumplit și umezeala mai pătrunzătoare cu cât se apropiau zorile (...). Răsăritul soarelui era pentru mulți din noi un spectacol nou
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unul dintre artiștii proeminenți care au avut, timp Îndelungat, relații cu curtea lui Ranjit. Printre pânzele sale cele mai importante e menționată tocmai descrierea curții de la Lahore, a cărei schiță a fost luată În Împrejurările dramatice pe care Honigberger le istorisește aici. 305. Cum am văzut În Studiul introductiv, tabloul pictat de Schöfft face parte acum din Muzeul din Panjab; un important detaliu a fost reprodus recent În condiții excelente În același Lafont, Ranjit Singh, pp. 145-146. 306. Adi Granth, textul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]