2,990 matches
-
intrigi, cu discursuri ale personajelor principale, exact ca într-un roman medieval. Iar limbajul este cel strict contemporan cu pașoptismul! Nuvelele se înrudesc mai degrabă cu Cronicile italiene din care s-a inspirat Stendhal și par traduse stîngaci dintr-o italiană arhaică. Singurele pagini de proză asachiană interesante rămîn prozele lirice, atent cadențate, compuse în mod vizibil de un poet; sunt cele dintîi piese de acest fel din literatura română și ele prefigurează viitoarele poeme în proză din a doua jumătate
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
XIII), urmează o curioasă analepsă (cap. XIV, }in^te bine, arhon postelnice!, a cărui acțiune se petrece de fapt la începutul cărții), pentru a se intra în partea a doua a romanului, strict documentară, ce durează pînă la capitolul XXII (Italiana în Algir). Avem aici capitole precum Scene de viața socială (cap. XV), Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea (cap. XVII), Teatrul în }ara Românească (cap. XX) și altele, fragmente oarecum străine ansamblului. în fine, există și o ultimă parte, capitolele
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
de sorginte islamică. Așa se face că în Constantinopol, după cucerirea turcească nu s-au demolat marile lăcașuri creștine, precum Catedrala Sf. Sofia, ori alte biserici construite de împărații bizantini. Mehmed știa mai multe limbi străine, ca araba, persana, latina, italiana, franceza. Avea și har poetic, scriind gazeluri, catrene, inspirat de marii creatori persani, ca Omar Khayam, Firrdoussi etc. A avut ca secretar pe cronicarul grec Critobul din Imbros, care a și prezentat cu lux de amănunte căderea Constantinopolului, la 29
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
a nu avea frați, numai trei surori, care nu puteau succede la tronul Imperiului Otoman. Era un om inteligent, care deși crescuse în legile și obiceiurile otomane, avea o educație europeană. Cunoștea mai multe limbi străine: araba, persana și chiar italiana. În copilărie Soliman Magnificul și tinerețe a fost pasionat de astronomie, istorie și geografie, dar nu-i displăcea nici poezia, preferând pe creatorii persani, în special pe Omar Khayam, autorul faimoaselor „El Robayat” („Catrene”). Frumusețea și inteligența le-a moștenit
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Cuvîntul englezesc consumerism are două sensuri foarte diferite între ele: unul pozitiv - de "protecție și promovare a intereselor consumatorilor" - și altul negativ - de "preocupare (excesivă) spre achiziționarea de bunuri" (cf. Oxford English Dictionary, 1999). Constatam acum cinci ani că în italiană consumerismo se folosea deja pentru a prelua sensul pozitiv "protecția consumatorului", în vreme ce consumismo se specializase pentru accepția critică, negativă. În texte scrise în portugheză (care pot fi găsite pe Internet), cele două cuvinte chiar apar destul de des puse în contrast
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
că aceste motivații nu dovedesc nimic: ele pot fi ulterioare, justificînd modificarea semantică fără a-i indica în chip indiscutabil originea. Există însă o sursă exterioară care ar trebui avută în vedere, pentru a explica plauzibil construcția în discuție: în italiană, verbul seccare (de aceeași origine cu românescul a seca: din latinescul siccare) are, pe lângă sensurile "a usca", "a goli de apă" etc. și pe acela de "a plictisi, a irita"; evoluția semantică nu e foarte clară, dar semnificația este foarte
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
din latinescul siccare) are, pe lângă sensurile "a usca", "a goli de apă" etc. și pe acela de "a plictisi, a irita"; evoluția semantică nu e foarte clară, dar semnificația este foarte veche, bine atestată în literatură și în dicționare. În italiana familiară cotidiană, replica mi secca "mă enervează; nu-mi place" este foarte frecventă. Italiana nu reprezintă, desigur, în momentul de față, o sursă de împrumut și de calc la fel de importantă pentru română ca engleza, dar contactul cu limba vorbită este
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
pe acela de "a plictisi, a irita"; evoluția semantică nu e foarte clară, dar semnificația este foarte veche, bine atestată în literatură și în dicționare. În italiana familiară cotidiană, replica mi secca "mă enervează; nu-mi place" este foarte frecventă. Italiana nu reprezintă, desigur, în momentul de față, o sursă de împrumut și de calc la fel de importantă pentru română ca engleza, dar contactul cu limba vorbită este foarte răspîndit și poate să explice un transfer de sens. Asemănarea fonetică și sintactică
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
pot imagina ce s-ar întâmpla dacă n-aș reciti măcar vreo câteva zeci de pagini din cărțile mele fetiș, legate indestructibil de ideea de vară: "Ghepardul" lui Lampedusa și "Grădinile Finzi-Contini", al lui Giorgio Bassani (deși am greutăți cu italiana, o minunată prietenă mi-a făcut cadou un exemplar în limba originală!) După care voi simți, desigur, nevoia să revăd și filmele inspirate de aceste cărți ("Ghepardul", de Luchino Visconti, mi se pare și acum una din primele zece capodopere
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
calchia englezescul portmanteau word, preluarea unei metafore folosite de personajul Humpty-Dumpty, în cartea lui Lewis Carroll, Through the Looking-Glass (în versiune românească: Alice în țara din oglindă). Termenul mai general, acoperind diferite forme de contopire, este în engleză blend; în italiană se folosește formula parola-macedonia ("cuvînt-salată de fructe"). Metaforele pun în evidență fie înghesuirea formelor și a sensurilor (valiza), fie amestecul și contopirea lor (salata). Procedeul - descris și ca o contaminare, compunere prin contopire, fuzionare, contragere - este un joc de cuvinte
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
multiplă: la cuvîntul demisie apare ca etimon doar franțuzescul démission; e greu de crezut că forma mai veche dimisie ar fi doar o variantă populară: avînd în vedere că aceasta apare la Asachi, e foarte probabilă o a doua sursă, italiana (cu dimissione). Frustrantă rămîne (dar nu e vina dicționarului !) și eticheta "etimologie necunoscută" aplicată unui cuvînt de mare importanță și frecvență cum este conjuncția adversativă dar. Și prin asemenea goluri ale informației noastre, dar în primul rînd prin materialul extrem de
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
cel Mare (personaj istoric de la care se poate ușor produce un transfer de prestigiu). Moda folclorică a adus, în mediile culte, numele Ileana, frecvent în basme naționale (de altfel, unul dintre puținele nume culturale de export, înregistrat, de exemplu, în italiană). Doar literatura - fără sprijinul istoriei - pare să fi adus la un moment dat la modă numele Rodica (din titlul unei poezii a lui Alecsandri, puse și pe muzică), Cătălin și Cătălina (din Luceafărul lui Eminescu), probabil și Călin (din poemul
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
plimbare magistratul voia să arate că nu se teme de nimic și că alții ar fi trebuit să se teamă de el. Dar de ce să-și cumpere judecătorul o mașină americană tocmai cînd la modă erau automobilele nemțești și cele italiene? De cînd își luase Buick-ul, judecătorul putea fi cronometrat cît și pe la cine se duce în oraș. Cel puțin de două ori pe zi automobilul său era parcat la gară. La prînz, judecătorul se ducea la restaurantul lui Fănică. Mînca
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
trama narativă. De o notabilă precocitate intelectuală, Negruzzi dovedise - încă de copil - talente poliglote evidente. La doar 13 ani era interlocutorul lui Pușkin, exilat pe atunci în Basarabia; cînd începe să scrie proză, știa franceza, greaca veche și modernă, germana, italiana, se descurca în rusă, în latină și în slava veche. Orizont remarcabil, cu atît mai mult cu cît autorul își folosește cunoștințele lingvistice pentru a citit în original literaturile respective, în special poezia, și pentru a utiliza apoi literatura astfel
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
participant la furt. E interesantă prezenta în argoul interlop românesc a unor franțuzisme, luate probabil direct de la sursă, nu din limbajul franțuzit al elitelor locale (ar fi o ipoteză și evoluția separată, poate din limbajul jocurilor de cărți). Și în italiană există verbul tirare, cu sensul "a denunța", tira fiind informatorul, dar legătură acestor cuvinte cu sensurile din română mi se pare mai puțin plauzibilă. Împrumuturile din argoul românesc au ca sursă în primul rand limba țigăneasca, rezervorul cel mai apropiat
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
are, printre altele, sensul sexual, pe acela de unitate monetară (poate printr-o metonimie), dar descrie și starea consumatorului de droguri. În argoul francez, singe are mai ales sensul de "șef, patron" (Dictionnaire de l'argot, Larousse, 1990); scimmia, în italiană (mai exact, în unele dialecte din nord), trimite la starea de beție (E. Ferrero, Dizionario storico dei gerghi italiani, 1991). Există totuși și un alt sens, vechi în argoul românesc interlop, al termenului: acela de "geantă, servietă, valiză". E posibil
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
televizorul. Începe să baleieze posturile. Ajunge pe RAI UNO. Se transmite slujba de la Vatican. În Piața San Pietro, credincioșii se pregătesc să asculte finalul discursului papal, pe care pontiful îl rostește în mai multe limbe străine. El spune, întâi, în italiană: — Doamne, apără-l pe robul tău, Lionel Frunza, și fă-l să treacă peste această zi de cumpănă. Inițial, lui Lionel nu-i vine să creadă. Pe urmă, sare ca un apucat de pe scaun. Caută o anumită carte de vizită
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
specializări”: dansatoare („Italia, căutăm fete 19-30 ani, frumoase și exuberante, cu aspect fizic plăcut, ca hostess+dansatoare de lap-dance, salarii reale Între 50-200 euro/zi+bonus, contracte legal, călătoria asigurată, cazarea și transportul gratuite. Este cerut să se știe puțin italiana.”), masaj erotic („Ofer salariu, comision, cazare, pentru tinere prezentabile, la club masaj erotic”ă, videochat („Angajăm modele, vârsta minimă 18 ani, oferim cazare, transport, bonus de angajare, costumații, accesorii, condiții de lux, piscină, terasă, jacuzzi”ă, damă de companie („Angajez
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
căsătorite, care iscălesc după căsătorie cu vechiul nume, urmat de numele soțului, este formată din: numele soțului, urmat de vechiul nume: Observație: Se fac fișe de trimitere la cel de al doilea nume. Dacă limba autorului este: româna, ceha, maghiara, italiana sau spaniola, vedeta uniformă se întocmește la: primul nume, numele de domnișoară, urmat de numele obținute după căsătorie: Hortensia Papadat-Bengescu, PAPADAT-BENGESCU, Hortensia Observație: Se fac fișe de trimitere 3. Numele cu prefixe (prepoziții, articole) se notează potrivit uzanțelor țării al
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
la clopoțelul agățat de ușa proprietarului. Se afla În această zonă a Italiei doar de câteva zile. Nu avea acte În regulă, care să-i asigure o ședere legală, de aceea trebuia să fie precaută. Știa doar câteva cuvinte În italiană, și acelea scrise pe bucăți mici de hârtie pe care le purta În buzunar. Și repetase de atâtea ori În gând, cum trebuie să ceară pâine În limba italiană, dar ajunsă În fața ușii, de emoție... a uitat! A intrat În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ei a făcut ca cele două bătrâne aflate Înăuntru să o privească curioase și cu insistență. Vânzătorul a avut o reacție neașteptată. Se uita consternat, mut de uimire și tulburat peste măsură. „Ea a murit, de unde?”... se auzeau șoaptele În italiană și, tot ce a mai putut Înțelege - era numele Ana... A căutat În buzunar hârtiuța pe care avea notat cuvântul magic, și cu glas tremurat, a cerut o pâine. A primit pâinea și cei câțiva cenți, rest la un euro
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
s-a autoinvitat marea actriță În filmul (și viața) marelui regizor :”... Dacă vă poate fi de folos o actriță suedeză care vorbește foarte bine engleza, nu și-a uitat germana, dar se face mai greu Înțeleasă-n franceză, iar În italiană nu știe să spună decît ti amo, sunt gata să vin să filmăm Împreună!”. Cine-o cunoaște pe actriță doar de pe ecran, nu ar putea-o bănui de atîta umor și teribilă parșivenie... Prin anul 2001, parcă, am editat, Împreună cu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și traducând totodată din }iganiada. Prezentarea pe care i-o face lui Budai-Deleanu în contextul mișcărilor iluministe nu omite ideile emancipatoare ale acestui poliglot - care a publicat studii în latină, germană și română, dar care mai cunoștea și greaca, franceza, italiana, maghiara, polona, ucrainiana, ceva ebraică și rusă... Budai, care a studiat și trăit zece ani la Viena, devenind apoi slujbaș habsburgic în Lemberg, a scris și un tratat despre istoria locuitorilor Transilvaniei, precum și Kurzgefasste Bemerkungen ueber Bukowina, un fel de
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
treizeci de ani. Nu eu am luat-o de pe terenurile carbonifere din Virginia de Vest ca s-o transform în sursa plăcerilor mele - și nici n-am suit-o în pat cu fufa aia! Adevărul e că Maimuța însăși, cu italiana ei stilată, a fost cea care a scos capul pe fereastra mașinii noastre de închiriat și i-a explicat curvei ce vrem de la ea și cât am fi dispuși să plătim. Eu unul stăteam cuminte la volan, cu un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sentimentul ce începuse să se înfiripe între Maimuța și mine, un fel de sadism ținut în frâu: puteam discuta unul cu celălalt, ne puteam împărtăși secretele și planurile fără ca fufa să priceapă ceva - iar ea și Maimuța puteau șușoti în italiană fără să știu eu ce-și spun și ce pun la cale... Lina a vorbit prima și Maimuța s-a apucat să traducă: — Zice că o ai babană. — Bag mâna-n foc că le zice asta la toți băieții. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]