3,582 matches
-
independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce cred românii despre învățământ?tc "4. Ce cred românii despre învățământ?" Sondajul Barometrului de Opinie Publică din mai 2004 a inclus câțiva itemi referitori la calitatea învățământului românesc. Distribuția răspunsurilor la aceștia dezvăluie oarecum aspectele la care se gândesc românii atunci când își afirmă încrederea în sistemul de învățământ. Trei sferturi dintre românii cu vârsta mai mare de 17 ani concep școala mai degrabă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează modelul încrederii socializate sau al celei difuze, iar distribuția răspunsurilor la itemii de încredere instituțională o susțin, cel puțin aparent. 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modeletc " 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modele" Lipsa de corelație dintre nivelurile de încredere în diverse instituții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
testul celor două modeletc " 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modele" Lipsa de corelație dintre nivelurile de încredere în diverse instituții ar fi ea însăși un argument împotriva modelului încrederii difuze. În realitate, toate corelațiile dintre itemii de încredere în Biserică, președinție, guvern, parlament, justiție, armată, poliție, primărie, partide politice, sindicate, mass-media și învățământ sunt semnificative la cel de-al doilea prag de semnificație (0,01). Avem aici un indiciu clar al apartenenței încrederii în instituții la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fi interpretată și altfel, ca impact al sofisticării cognitive asupra structurilor de atitudini referitoare la instituții. În acest caz, am avea încă o confirmare a teoriei încrederii difuze. Pentru a clarifica aceste aspecte am realizat o nouă analiză factorială cu privire la itemii încrederii în instituții, introducând în analiză de această dată și întrebarea referitoare la încrederea în învățământ. Rezultatele extragerii sunt similare, în linii mari, cu cele anterioare, elementele de noutate privind chiar încrederea în învățământ: aceasta are o corelație importantă cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
raportului MEC din 2005, rezultatele care atestă dificultăți în utilizarea informației scrise. Peste 40% dintre elevii români cuprinși în test au obținut scorul 1 (pe o scară de la 1 la 5, în care 1 semnifică rezultatul cel mai slab) la itemii de utilizare a textelor scrise. Deși autorii raportului național românesc susțin că nu se poate hotărî calitatea sistemelor educaționale pe baza rezultatelor elevilor la aceste teste, iar ministrul Miclea a arătat că performanțele, rele sau bune, sunt ale elevilor, nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
6. condiții de supraviețuire. Ulterior, un studiu realizat de Bart (1997) pe un număr de aproape 100 de mari corporații americane a arătat o diversificare a „componentelor” ce apar în declararea misiunii. Chestionarele au relevat un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în declararea misiunii. Chestionarele au relevat un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși este ușor de intuit că acest
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși este ușor de intuit că acest clasament are numeroase elemente ce generează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe față de teoria anilor ’80. Deși este ușor de intuit că acest clasament are numeroase elemente ce generează discuții cu caracter teoretic, se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
preferă în declarația misiunii. Exemplificarea cu modul în care s-a realizat acest clasament este utilă pentru a ghida realizarea unei declarații de calitate din punct de vedere tehnic, preferându-se elementele clar specificate. Anumite elemente, cum sunt scalarea, conținutul itemilor sau ordinea din clasament, pot dobândi valențe instrumentale în aplicația practică asociată acestui subiect. Tabelul 2.1 Pe lângă elementele de conținut, formularea unei declarări a misiunii ar trebui să respecte și unele condiții minimale de logică și stil. • Declarația trebuie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de zece elemente considerate a reprezenta valori ale organizației. Printre acestea se numără: munca, inovația, atenția la detalii, valorile membrilor organizației, dar și tipul de management sau filosofia organizației; 2. Corporate culture survey constă într-un chestionar cu 20 de itemi, ce măsoară patru tipuri de convingeri organizaționale, relevate de Deal și Kennedy (1982), în asociere cu valorile, eroii, tradițiile și rețeaua culturii organizaționale; 3. Culture gap survey măsoară normele comportamentale ale organizației utilizând patru subscale - suportul ca sarcină, inovația ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca sarcină, inovația ca sarcină, relațiile sociale și libertatea personală - care reflectă, două câte două, un cadru organizațional pe „axele” grija pentru oameni/tehnică și orientarea pe termen lung/scurt; 4. Organizational culture inventory conține un chestionar cu 120 de itemi, prin care se apreciază comportamentele ce facilitează integrarea în organizație cu ajutorul unei duzini de elemente, între care se numără stilul, afilierea, competitivitatea, puterea, dependența și perfecționismul; 5. Organizational culture scale conține un chestionar cu 31 de itemi, organizați în șase
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu 120 de itemi, prin care se apreciază comportamentele ce facilitează integrarea în organizație cu ajutorul unei duzini de elemente, între care se numără stilul, afilierea, competitivitatea, puterea, dependența și perfecționismul; 5. Organizational culture scale conține un chestionar cu 31 de itemi, organizați în șase subscale privind colectivul de muncă, morala, controlul, implicarea, circulația informației și întâlnirile, dar cu o focalizare asupra dimensiunii cantitative a culturii organizației prin prisma comunicației; 6. First organizational climate and culture unified survey, bazat pe modelul culturii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care doar 11 realizează o bună discriminare între diverși subiecți. Vom prezenta, în continuare, câteva din scările Inventarului de Personalitate California (C.P.I.), ce-l are ca autor pe Harrison G. Gough. Acest chestionar se bazează pe un demers empiric, operațional, itemii fiind selectați în funcție de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice și coerente ale personalității și de măsura în care scorurile obținute permit formularea de predicții comportamentale valide. 1. Dominanță: evaluează factorii aptitudinali specifici liderului, dominanța, tenacitatea și inițiativa socială („Majoritatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce mod a realizat eșantionarea? Nu putea să se folosească de rezultatele la un test de inteligență pentru simplul motiv că el tocmai încerca să studieze un astfel de test, poate unul dintre primele aplicate pe continentul american. Cei 9 itemi folosiți de el pot fi și astăzi dați drept exemplu. Astfel, pentru fiecare copil au fost analizate: 1. Douăsprezece pagini scrise de părinți pentru a prezenta istoricul copilului. 2. Opt pagini de informații școlare redactate de dirigintele clasei. 3. Rezultatele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în timpul testului, procedeu utilizat de Budoff și Hamilton (1976) și Ionescu, Jurdan și Alain (1984-1985). Procedeul constă în corectarea și antrenarea subiectului imediat după o soluție greșită. După această fază, urmează evaluarea în care se oferă subiectului un număr de itemi pe care trebuie să-i rezolve fără asistență. Ceea ce este important în această procedură, este faptul ca subiectul să-și manifeste aptitudinea de a stăpâni și aplica principiile învățate în timpul evaluării. b. Procedeul pretest-învățare-post-test, cuprinde trei faze: Ă faza pre-test
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obțineau copii aparținând diferitelor pături sociale. Totuși, analize atente au revelat că testele care discriminau între copii cu status diferit erau mai cu seamă cele verbale. Diferențele se datorau, așadar, culturii, mai curând decât capacităților subiecților testați. De pildă, un item ce presupunea că subiecții cunosc cuvântul „sonată” nu putea decât să-i dezavantajeze pe cei cu status socio-economic inferior. Întrucât cei mai mulți din părinții de astăzi nu au posibilitatea să transmită copiilor lor un capital semnificativ, sau o fac numai când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ereditar (1869). Dar, până în anul 1900, măsurarea diferențelor individuale de inteligență devenise o temă predilectă de cercetare în rândurile psihologilor. De fapt, în jurul anului 1904, Binet și Spearman investigau deja empiric testele de inteligență utilizând testul lui Binet cu ajutorul unor itemi care în opinia lor, solicita imaginația și ceea astăzi se înțelege prin gândire divergentă (Brody, 1992; Willerman, 1986). Din acest grup făcea parte și Terman, responsabil cu revizuirea testului Binet-Simon; deși testul coeficientului de inteligență (IQ test*) era instrumentul său
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a scorurilor neobișnuite (răspunsuri oferite de maximum 5% din subiecți), măsurarea cotelor fluenței, a scorurilor procentuale și a scorurilor obținute pe baza întregului ansamblu de răspunsuri oferite de un subiect, spre deosebire de calcularea scorurilor la răspunsurile individuale dintr-o listă de itemi (Hocevar și Michael, 1979; Runco și Mraz, 1992; Runco, Okuda și Thurston, 1987). Un impediment specific testelor de gândire divergentă este posibilul efect al fluenței de contaminare mai ales asupra cotelor de originalitate (Hocevar, 1979c, 1979; Runco și Albert, 1985
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inventatori, Colangelo și colaboratorii săi (1992) au construit un chestionar de inventivitate prin abordarea combinată a trăsăturilor de personalitate cu performanțele. Aceste instrumente le cer, de obicei subiecților să relateze performanțele lor anterioare, însă un număr mare de instrumente includ itemi ce vizează fie numai activități curente, fie demersuri din trecut și prezent. Hocevar (1981; Hocevar și Bachelor, 1989) și Wallach (1976) consideră că autoevaluarea activității și a performanțelor reprezintă metoda cea mai indicată de măsurare a creativității. În legătură cu răspândirea inventoriilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetare valoroase pentru complexul creativității. Prin criteriile standard s-a stabilit că numai unele aspecte ale creativității pot fi supuse investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de conținut, atunci când într-un test sau în procesul de evaluare sunt incluși itemi referitori la subiecte ce se pot exprima cu ușurință în scris. Când un test nu conține un eșantion de itemi suficient de reprezentativ, validitatea de conținut devine problematică. În mod analog, cercetarea experimentală investighează anumite elemente sau trăsături ale complexului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de conținut, atunci când într-un test sau în procesul de evaluare sunt incluși itemi referitori la subiecte ce se pot exprima cu ușurință în scris. Când un test nu conține un eșantion de itemi suficient de reprezentativ, validitatea de conținut devine problematică. În mod analog, cercetarea experimentală investighează anumite elemente sau trăsături ale complexului creativității. Chiar dacă nu constituie cele mai importante aspecte sau trăsături, ele sunt cel mai ușor de demonstrat, de operaționalizat și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
datat la debut și cu multiple conexiuni. Cele zece direcții reprezintă istoria naturală, religia, epistemologie și sinteză, sociologia, logica, ontologia, biologia, reprezentarea, percepția și educația. Fără îndoială, când procesul de prelucrare a întregii opere piagetiene (a peste 1 000 de itemi) ia sfârșit, se vor naște noi categorii care creează noi legături. Sub o privire suficient de antrenată și după un timp de reflecție suficient de îndelungat, putem întotdeauna deriva noi categorii. Ca în orice efort taxonomic, și aici apar probleme
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
copiii trebuiau să o descrie pentru li se a evalua imaginația; însă, ulterior, Binet a renunțat la ea, deoarece nu a putut elabora un sistem solid de notare. Mai târziu, în testul elaborat în 1905, Binet și Simon au inclus itemi deschiși, cum ar fi găsirea unor rime, completarea unor propoziții și alcătuirea unor propoziții pornind de la trei cuvinte date, pentru a elibera creativitatea; dar, și de această dată, într-o versiune ulterioară a testului el a renunțat la itemii care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]