2,397 matches
-
cu o oarecare emfază valorau cît o scrisoare de recomandare din partea colonelului, fiind o expresie exactă și favorită a șefului întregii acțiuni. Acțiunea devine iminentă în următoarele zile. Aerodromul este pregătit pentru primirea Salvatorului Patriei în următoarele șase ore de la izbînda acțiunii. Vom răzbate sau vom pieri. Așa să ne ajute Dumnezeu!" Inginerul Corvino făcu un pas înainte, o mișcare atît de neprevăzută, încît toți ceilalți, chiar și Bîlbîie, tresăriră, cerîndu-i emoționat lui Radul Popianu să repete cuvînt cu cuvînt mesajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Serghei vrură să‑i mulțumească misteriosului monarh‑protector, care Îi salvase de la pieire, de pe locul unde nu de mult stătuse cu brațele Întinse spre cer se Înălța o pâclă ușoară, iar firele ierbii bătucite se Îndreptau ca niște arcuri verzi. Izbânda finală va reveni totuși Necuratului. Într‑o zi, un pluton de encavediști va bate În miez de noapte la porțile mănăstirii. Lanterna va lumina chipul părintelui Serghei, lipit de‑o coastă de femeia lui și de cealaltă de soba caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
apariția cei doi bărbați tocmiți la muncă, dornici să termine cât mai repede și să fugă cât mai departe. Priviră ruinele precum meșterul Manole. Dezolați, au dat înapoi. Nu voiau să se implice într-o treabă a cărei sorți de izbândă apăreau într-o ceață deasă. Sanda izbucni într-un plâns cu suspine. Luana nu știu încotro s-o apuce. Bica striga, de mama focului, să se renunțe la toate planurile, să fie lăsată să trăiască în pace puținele zile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acest gen, vreau să-mi construiesc o carieră și sunt capabilă să învăț chiar și limba chineză dacă de asta este nevoie pentru a-mi atinge scopul. Bariu gândi că e posibil ca profeția prietenului Escu să aibă sorți de izbândă. Puse hârtia în mapă. Doamnă Noia, începi de luni. Programul e de la nouă. Când ieși, lumea întreagă era a ei. Se repezi în brațele lui Ștefan și-l sărută pe obraji. M-a angajat. Îți mulțumesc că ai adus ziarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
avea mereu grijă să nu lezeze voia nimănui, se strecura hoțește printre ei, plănuia pe ascuns și când reușea să-și ducă la bun sfârșit gândul, deși părea că se bucură cu toată ființa era de fapt atâta umilință în izbânda ei ascunsă! Carmina își unse o felie de pâine cu zacuscă de vinete, mușca, mesteca, privea în dulăpiorul cu vase, ceștile desperecheate întoarse cu fața în jos pe farfurioară. Ba o să mă duc, spuse, o să mă duc până se termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a dracului, să mai aflu și eu câte ceva despre dânsa. Fiind numai voi două, în intimitate, poate va renunța să mai pozeze. Ei, ce zici? Îi zâmbea și o privea cu fruntea aplecată spre un umăr, surâdea victorioasă, oare ce izbândă a ei, neștiută de nimeni, repurtase? Parcă era o liceană care încearcă să cocheteze cu maistrul în fața strungului. Sidoniei îi plăcea să întrebuințeze un limbaj cât mai natural, uneori frazele ei erau pline de expresii populare, de formulări ciudate dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bine, să trecem o raită pe la Fana, OK? Da, firește, să mergem pe la Fana, acceptă Carmina și-și luă, zâmbitoare, rămas bun. În timp ce cobora scările avu senzația că ea era cea victorioasă, dar nu-și preciză în ce anume consta izbânda ei. Întâlnirea cu Sidonia și Ovidiu avusese un farmec aparte, o tulburase. Dintr-odată își dădu seama că fusese privită ca o femeie, ori ea aproape că se sălbăticise, uitase cu desăvârșire de sine, se abandonase pe plan erotic aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
O descoperire târzie și nefolositoare. Ramolismentul bătrânului punea capăt unei frumoase tradiții de soldați ai micilor victorii și ai marilor eșecuri. Pe asumarea lor nediferențiată, familia Moduna și-a construit o solidă reputație de Învingători păguboși și perdanți optimiști: strălucirea izbânzilor era de fiecare dată fericit completată de o strălucire și mai mare a eșecurilor. Așa se explică blândețea care le scălda chipul, atât În poze, cât și În realitate, precum și Încrederea măsurată În semeni. Despre Începuturile familiei Moduna În Dacia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
doctorița Randle era încă încântată de asta. — Au mers bine. Dar e plictisitor, sincer să fiu. Știi și dumneata. — E bine când e plictisitor, Eric. A trecut mai bine un an de la ultima recidivă. Cred că poți socoti plictiseala o izbândă. — Atunci, asta-i bine, spuneți? — Păi, în mod sigur nu regresezi. Dar încă nu-mi amintesc nimic. — Nu, dar fiecare lucru la timpul lui. Chiar ar trebui să socotești plictiseala o reușită în comparație cu starea în care te aflai la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
urmei lăsate de Fidorous. Gândul mă neliniștea. Cât încă mai aveam o bucată de drum de parcurs, exista slaba speranță că voi găsi unele răspunsuri. Cât încă mai aveam de călătorit, eul meu mic și năruit putea exista în posibilitatea izbânzii. Dar când drumul avea să se sfârșească? Ce aveam să devin atunci? Ian ignoră toată forfota aceea cu mutatul cutiilor, uitându-se fix pe geam, la copaci sau la păsările din ei. Mă întrebam ce s-o fi întâmplat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dacă ar trebui să răspundă. Nu știu, zise într-un târziu. Ward ar putea întrerupe conexiunea în orice clipă și-atunci totul s-a terminat. Fiecare minut pe care-l irosim făcând baie de soare ne scade din șansele de izbândă. — Doctore, am spus. — Facem și noi ce putem. Scout scoase un suspin de exasperare și se întoarse cu spatele, pornind înapoi spre puntea superioară. Cu mult în spate, de-a lungul dârei întinse de hârtie și cerneală, o pagină albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se încline de obicei asta se datorează inundării. — Adevărul e-un mecanism complex, Scout, mai ales în locul ăsta, și nu am nici timpul, nici dispoziția să stau și să-ți explic ție cum funcționează. Dacă vrem să avem sorți de izbândă, o să trebuiască să ai încredere că-mi fac datoria și tu să te concentrezi asupra datoriei tale, ai înțeles? — Bine, fie. Răspunde-mi doar la asta - luăm apă la bord sau nu? — Nu-i decât o spărtură mică. Bucla conceptuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu "cocorii" o altfel de rezistență contra slugoilor ambițioși, înjugați la arta cu mesaj. Desculții nu i-ar fi interzis pe culți, în numele "moralei proletare", preț de jumătate de secol și mai bine. Vergangenheitsbewältigung " Nu spera cînd vezi mișeii La izbîndă făcînd punte Te-or întrece nătărăii de ai fi cu stea în frunte". M. Eminescu, Glossă 24-25 august, 2001 Am șters din agendă numele unui prieten murit. Casc ochii pe geamul mansardei, dînd, de capul lui, spre cimitirul Eternitatea. Iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
interesează; iată scrisul unui suflet îmbibat cu altul mai mic, cârlionțat și blond, în care se măsoară viitorul cu pahare de pitici, iată și aripi care plutesc pe falduri de gânduri îndrăznețe, dragostea ca teamă, dragostea ca luptă, dragostea ca izbândă, dragostea ca incompetență la viață, la moarte, cu teama supremă de suprem. Iată și reversul: Bucuria dragostei de a distruge prin dragoste. Oare Mama nu face la fel, nu ea mă apără, dar de ce am senzația că sunt paralizată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Dacă eu am rugat-o pe Mioara să mă prezinte în cartea ei pe care, fără jenă, o semnez, ca pe un personaj cu o anume distincție pentru a mă detașa de confrați și a oferi ego-ului meu deliciile unei izbânzi aducătoare de popularitate, ei bine, cei patru apocaliptici, fără să vrea, erau posesorii nu numai ai acelei aure care conferea distincție, dar și grandoare strălucirii lor ca ființe. Pioșenia cu care mâncau variatele feluri din pachețelele primite de Leana la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
supervizându-mi cu ochi critic toate elucubrațiile. Mă relaxam sau insistam cu gravitate asuprea vreunui proiect. Cream. Și aceasta mă făcea să-mi câștig singularitate. De la o vreme, nu o mai vedeam pe Mama dedublărilor, o bănuiam. Aceasta însemna o izbândă. Nu mă împiedica în demersurile mele joaca de-a Demiurgul. Nu mai era o deziluzie a haosului, ci o concretețe controlată. Încântătoare prin stabilitatea ei. Pentru că amintirile cosmetizate astfel, cu haine alese după împrejurare, stare, anotimp, căutări, erau ale unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vânt, fiți convinși că, în câteva ere sau semne zodiacale, Nilă va zbuciuma lumea din temelii prin noutatea și inversarea tuturor valorilor euclidiene, homerice, tantrice, vedice, somnambulice, asurbanipalice, alb-negru și color. Anihilarea sa din fașă n-a avut sorți de izbândă, dovadă că acum ne aflăm în altă lume (ceea ce Nilă anticipase) în care ne vedem trecutul participând activ la el, ca și când ne-am aduce umbra viitorului trup lângă cel prezent. Sigur că am observat că ceva era în neregulă atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în unduiri vântoase și plete de răcoare, cu ochii închiși, dați peste cap de roțile cercurilor de lumină lunară care veneau cu bulgării fotonilor agresivi spre pământ. Îngrijorată că stropii de lumină i-ar fi putut pistruia trupul diafan spre izbânda odioaselor concurente, se acoperi în grabă cu roua protectoare a norilor și se parașută lângă părinți, cât era ea de Miss, între barba inelată ca șpanul a tatălui și sânii opulenți ai mamei, protejată ca în primele neanturi ale copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ca să fie blamat de Satana, știam eu că ești imperfect și porneau incantațiile woodoo, vrăjitoare și draci țeseau portative, le multiplicau până deveneau opus multimuzical cu multipăianjeni, ouă, pupe muzicale ordonate pe șinele drepte ale opus-ului simfonic, care însemna izbânda dintre învins Nazismul cădea și învingător restul Lumii pe câmpia Donului dragostei dintre Liuba și Satelitu, timp de 4 ani. Satelitu tatuase pământul Rusiei cu brazdele dorului, însămânțând în ele usturoi, ca să știe Liuba că am fost pe aici. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
seară l-a trezit puzderia de „cioricei care Îi rodeau stomagul”, așa cum spunea bunicu’ Ghiorghi atunci când „Îl năpădea foamia”. A mâncat două feliuțe de pâine cu parizer, s-a săturat și la un moment dat a surprins privirile sigure de izbândă și libidinoase ale oacheșului tovarăș de călătorie, a văzut fulgerele de supărare din ochii bunicii sale și, cuprins de neputința din Cociobana, și privindu-l furios pe celălalt ocupant al compartimentului trenului de noapte a strigat indignat: Ganu’! Ganu’ rău
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rămîn veșnice, săpate în piatra lui Decebal și a lui Traian. Nimic mai fals decît o astfel de părere. Noi am trăit în România lozincii Agnita-Botorca, a genocidului de la Jilava și Canal, a poeziilor care se terminau cu "Pobeda spre izbîndă", a picturilor cu fabrici și uzine, a tovarășului prim-secretar, zeul care face și desface. România posesoare de rădăcini ascunse, care apoi s-o salveze. Bursele studențești, institute de cercetare, literatura de sertar, intelighenția refractară, Europa Liberă, toate constituiau tentative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
primul „astru” căzut, își primesc pedeapsa. Poporul lui Israel biruie postum toate națiile: „Toate animalele pământului și toate păsările cerului căzură și se închinară înaintea oilor, invocându-le și ascultând de cuvântul lor” (XC, 30). Dar judecata nu culminează cu izbânda lui Israel, ci cu nașterea noului Adam („un taur alb, cu coarne mari”) și convertirea tuturor națiilor (păsările și animalele se transformă în tauri albi). „Apocalipsa cu bestiar” stă la originea unui întreg gen literar, ilustrat și în cultura română
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și amândoi odată multă vreme încă, până când în sticla încețoșată a ferestrelor începu să albească lumina zorilor și să răsune primul cântat al cocoșilor. Atunci moșneagul păru deodată biruit de osteneală și puse capăt cântărilor, cu un prelung chiot de izbândă, iscat cu meșteșug printr-o ultimă alunecare a arcușului pe coarde. El găsi cuvinte măgulitoare pentru silința și pentru priceperea ucenicului și îi întinse, drept răsplată, și cealaltă bucată de prescură, muiată într-o oală cu vin, pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mare grijă de tine, Dinule! Și de noi! Din depărtare se auzea vacarmul mulțimii și scandarea Jos tirania!, Libertate pentru țară!, Noi suntem poporul! Măgăoaia din vârful unui stâlp de la colțul străzii răspândea în eter o nouă știre cu privire la marile izbânzi pe drumul construcției unei vieți tot mai fericite. În marea lui grabă, Dinu a distrus-o cu o piatră cubică bine țintită. Doi poterași de la gineală i-au interzis ceva mai încolo accesul pe ruta Păcurari către Lăpușneanu și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
acesta în gând, de foarte multe ori, încrezător. Se și vedea, astfel, pe cel mai semeț pisc al acestei arte, fiind cel mai de seamă reprezentant al ei, iar mizeria în care trăia astăzi nu-i dărâma deloc speranța pentru izbânda ce sigur va veni mâine. Sărăcia nu-i putea strica, cu niciun chip, frumusețea viitorului - era prea puțin importantă, pentru ca s-o ia serios în seamă. Nici măcar nesusținerea și ironia celorlalți nu părea a-l deranja prea tare. Desigur, se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]