396 matches
-
prelucrate mai întâi prin contracții izotonice, după care se includ în program contracțiile izometrice. Grupele musculare antagoniste, care au fost alungite ca urmare a perturbării balanței de forță în favoarea efortului depus de grupele agoniste, vor fi activate prin introducerea contracțiilor izometrice. Cauzele care pot genera devierile coloanei vertebrale în plan sagital sunt de o mare diversitate, pornind de la cele congenitale și continuând cu cele ereditare,traumatice, infecțioase, reumatismale, tumorale, endocrine, carențiale, distrofice, neurologice, neuropsihice, la care se adaugă și cele statice
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mică și strict localizate; • mobilizările să aibă caracter corectiv, pentru a evita dezechilibrul articular și instalarea durerii. 3. Recuperarea masei și forței musculare se adresează musculaturii dorsale,abdominale și fesiere. Pentru tonifierea musculaturii abdominale, KT are la dispoziție doar contracțiile izometrice, ce pot fi utilizate din aproape toate pozițiile fundamentale, dar eficiența acestei „centuri abdominale” nu este asigurată decât dacă este dublată și de participarea sinergică a musculaturii fesiere. O modalitate de tonifiere a musculaturii fesiere în condițiile în care la
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
anteriori (marele drept și piramidalul), cu acțiune flexoare, mușchii antero-laterali (marii și micii oblici), care sunt flexori și rotatori în flexie laterală, și mușchiul transversal abdominal, care exercită presiune asupra viscerelor. Tonifierea acestor grupe musculare se realizează numai prin exerciții izometrice, ce pun sub tensiune aceste grupe musculare în condiții statice. Exerciții pentru membrele inferioare υ Pacientul: în decubit dorsal, cu membrele inferioare în triplă flexie și cu tălpile sprijinite pe perete sau pe scara fixă. ω KT este în lateral
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
menținuți în extensie; • umerii în abducție 45° și în ușoară răsucire externă; • cotul și degetele în flexie, pumnul în ușoară extensie. 2. Program kinetoterapeutic. În perioadele în care coloana devine dureroasă și se instalează inflamații rebele, se vor utiliza contracțiile izometrice, pentru a tonifia atât musculatura paravertebrală, cât și cea a centurilor. Pe fața dorsală a trunchiului se pot aplica unele manevre de masaj cu caracter decontracturant. O atenție deosebită se acordă programului de gimnastică respiratorie, cu scopul de a preveni
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dimensiune cu primul), pe coloana dorsală și pe bazin se plasează săculeți cu nisip de dimensiuni duble față de cei plasați sub cap și stern (Stroescu, 1979). În această etapă, pacientul beneficiază de elemente ajutătoare, din rândul cărora se desprind contracțiile izometrice pentru tonifierea musculaturii paravertebrale și a centurilor, precum și unele manevre de masaj cu rol de decontracturare, în special pe fața dorsală a trunchiului; exercițiile de gimnastică respiratorie, cu scopul de a preveni redorile costo-vertebrale, precum și tonifierea musculaturii abdominale în care
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
să includă programul recuperator în regimul său de viață, ca pe un atribut indispensabil. Particularitățile programului de recuperare în spondilartrita anchilozantătc "Particularitățile programului de recuperare în spondilartrita anchilozantă" Mijloacele prin intermediul cărora KT poate acționa sunt grupate astfel: 1. Exerciții fizice izometrice, pasive, asistate; 2. Balneokinetoterapia; 3. Înotul. Exercițiile fizice se efectuează din pozițiile de decubit dorsal sau ventral, cvadrupedie, așezat, pe genunchi. Pentru a facilita înțelegerea exercițiilor pe care pacientul trebuie să le execute,se pornește de la rolul lor în asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
că un mușchi care nu poate răspunde la solicitări este un mușchi în suferință, cel mai adesea hipotrofic sau distrofic. Neavând la dispoziție mișcarea activă ce antrenează mobilizarea segmentelor asupra cărora acționează, dezvoltarea masei și forței musculare rămâne tributară contracției izometrice, care este în măsură să mențină trează „flacăra de veghe” a unei mișcări temporar pierdute. În aplicarea tehnicilor de recuperare a masei și forței musculare trebuie avută în vedere, în amănunt, complexitatea fenomenului, factor de decizie în selecția mijloacelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mențină trează „flacăra de veghe” a unei mișcări temporar pierdute. În aplicarea tehnicilor de recuperare a masei și forței musculare trebuie avută în vedere, în amănunt, complexitatea fenomenului, factor de decizie în selecția mijloacelor și metodelor terapeutice. Opțiunea pentru contracțiile izometrice este motivată prin posibilitatea de a fi folosite încă din perioadele de imobilizare la pat sau în aparat gipsat (Plas și Hagron, 2001). Prin structura lor, exercițiile izometrice facilitează stabilizarea proceselor involutive, ceea ce favorizează redobândirea mai rapidă a funcționalității segmentului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
factor de decizie în selecția mijloacelor și metodelor terapeutice. Opțiunea pentru contracțiile izometrice este motivată prin posibilitatea de a fi folosite încă din perioadele de imobilizare la pat sau în aparat gipsat (Plas și Hagron, 2001). Prin structura lor, exercițiile izometrice facilitează stabilizarea proceselor involutive, ceea ce favorizează redobândirea mai rapidă a funcționalității segmentului afectat. În funcție de caz, realizarea acestui deziderat îl obligă pe KT: • să analizeze dacă există sau nu procese inflamatorii la nivelul articulației afectate, pentru a putea stabili conținutul programului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
kinetoterapeutic, și să anticipeze efectele benefice ce pot fi obținute; • să acționeze sistematizat, pe axe și planuri fiziologice de mișcare, iar momentul de solicitare a forței maxime să fie plasat la jumătatea segmentului de contracție; • în cazul distrofiilor musculare, contracțiile izometrice pot fi folosite, dar cu mult discernământ; • dozarea efortului în contracțiile izometrice se face prin creșterea cantitativă a forței, în timp ce gradarea acestuia se realizează prin creșterea duratei de contracție, a numărului de repetări, a numărului și duratei pauzelor dintre exerciții
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sistematizat, pe axe și planuri fiziologice de mișcare, iar momentul de solicitare a forței maxime să fie plasat la jumătatea segmentului de contracție; • în cazul distrofiilor musculare, contracțiile izometrice pot fi folosite, dar cu mult discernământ; • dozarea efortului în contracțiile izometrice se face prin creșterea cantitativă a forței, în timp ce gradarea acestuia se realizează prin creșterea duratei de contracție, a numărului de repetări, a numărului și duratei pauzelor dintre exerciții; • efectele contracțiilor izometrice le completează pe cele izotonice, prin faptul că se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
folosite, dar cu mult discernământ; • dozarea efortului în contracțiile izometrice se face prin creșterea cantitativă a forței, în timp ce gradarea acestuia se realizează prin creșterea duratei de contracție, a numărului de repetări, a numărului și duratei pauzelor dintre exerciții; • efectele contracțiilor izometrice le completează pe cele izotonice, prin faptul că se pot realiza și fără alungirea sau scurtarea segmentului de contracție (Marcu, 1983). Exercițiile izokinetice Un mușchi poate dezvolta o mișcare de forță concentrică atunci când se află în condiții optime sub raport
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
teoretice, în concepția autorilor - vor fi mai rapid înțelese și acceptate, cei care vor percepe acest nou orizont conceptual vor fi beneficiarii prestațiilor noastre, ale kinetoterapeuților. În exercițiile izokinetice se întâlnesc cele două forme de bază ale contracțiilor musculare: inițial izometrice, iar apoi izotonice. În prima fază, când i se solicită pacientului să inițieze mișcarea, acesta încearcă să deplaseze segmentul; dar rezistența de învins fiind prea mare, nu are forța necesară pentru a efectua mișcarea solicitată, deși efortul muscular există, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pacientului să inițieze mișcarea, acesta încearcă să deplaseze segmentul; dar rezistența de învins fiind prea mare, nu are forța necesară pentru a efectua mișcarea solicitată, deși efortul muscular există, dar în limite ce nu sunt în măsură să depășească stadiul izometric. În această situație, intervenția KT constă în mobilizarea segmentului până la nivelul la care pacientul va fi în stare să ia sub control volițional mișcarea, ce devine astfel izotonică. Acest tip de exercițiu oferă pacientului posibilitatea de a aprecia în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
contraindicațiilor pe parcursul tratamentului recuperator. 1. Caracteristicile exercițiilor selecționate KT pornește la selecționarea exercițiilor în vederea realizării obiectivelor propuse având ca repere următoarele cerințe: - exercițiile selecționate să fie adaptate regiunii ce urmează a fi mobilizate; - să stabilească tipul de contracție musculară utilizată: izometrică sau izokinetică; - să fie bine delimitate planurile în care se acționează și amplitudinea mișcărilor; - să precizeze ritmul mișcărilor; - să precizeze modul de utilizare a mijloacelor ajutătoare; - să precizeze efectele specifice scontate; - să precizeze asocierea participării proprioceptive în derularea exercițiului. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fi mai greu de menținut; • tulburările de tonus muscular, atât în exces, cât și în deficit, sunt de natură să influențeze negativ evoluția programului recuperator; • în deficite motorii grave, recuperarea masei și forței musculare se recomandă a utiliza contracțiile musculare izometrice. Execuția unor exerciții poate fi modificată de către KT prin două procedee de bază: a) Prize și contraprize noi b) Comunicarea și transmiterea comenzilor. a) Prizele și contraprizele pot fi utilizate pentru a realiza: dirijarea și orientarea mișcării; întinderi la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mișcări (Villeneuve, 1996). Mențiune: P se aplică pe acea parte a corpului care urmează să fie angrenată în mișcare; CP are rolul de a fixa o parte a corpului pentru a putea fi localizată mișcarea. Observație: în condițiile unei acțiuni izometrice, P se aplică tot pe partea care ar trebui să execute mișcarea. Grupa poziției așezat În funcție de progresele dobândite în etapa pregătitoare, poziția așezat se poate exersa în următoarele condiții: așezat pe pat cu picioarele în flexie sau în atârnat; pe
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
severe pe riscul de hemoragie retiniană decât creșterea tranzitorie a TA. Exercițiile aerobice cronice scad presiunea intraoculară, în schimb nu există date asupra efectelor APR cronice pe presiunea intraoculară (83). Se știe însă că presiunea intraoculară crește marcat în timpul contracțiilor izometrice maximale din APR acute de intensitate mare (29), această creștere fiind însă tranzitorie și de scurtă durată (3-8 secunde). Efectele acestei creșteri tranzitorii a presiunii intraoculare pe termen lung nu sunt însă cunoscute. Pacienții vârstnici cu T2DM ce nu au
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
bolii Lipidele plasmatice Scade cu 10% valoarea colesterolului total Scade cu 15% nivelul LDL colesterolului Scade cu 30% nivelul trigliceridelor Crește cu 8% nivelul HDL colesterolului Exercițiile fizice moderate pot reduce TA cu 4-8 mmHg, dar totuși cele de tip izometric cum sunt ridicarea greutăților ar trebui evitate deoarece pot crește TA. Nu se încurajează efortul fizic excesiv la pacienții cu HTA necontrolată. Mecanismele complexe și variate prin care exercițiul fizic aerobic contribuie la scăderea TA sunt exemplificate în figura 5
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
musculară este în raport cu grupele de mușchi care participă la acțiune, cât și sensul de deplasare a segmentului. În efortul muscular se manifestă valori diferite ale forței în condiții diferite. Principalele forme de manifestare ale forței sunt: forță în regim „static” (izometric); forță în regim dinamic (izotonic); forță absolută; forță relativă; forță în regimul celorlalte calități motrice. * Forță în regim „static” (izometric) - tonusul muscular crește, fibra nu-și modifică lungimea; Este acel tip de forță utilizat atunci când este necesară, spre exemplu, menținerea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
se manifestă valori diferite ale forței în condiții diferite. Principalele forme de manifestare ale forței sunt: forță în regim „static” (izometric); forță în regim dinamic (izotonic); forță absolută; forță relativă; forță în regimul celorlalte calități motrice. * Forță în regim „static” (izometric) - tonusul muscular crește, fibra nu-și modifică lungimea; Este acel tip de forță utilizat atunci când este necesară, spre exemplu, menținerea corpului într-o anumită poziție printr-un efort muscular intens (menținerea în atârnat cu brațele îndoite), sau atunci când se acționează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
prin aceea că sensul mișcării este contrar sensului de contracție grupelor musculare. De multe ori, valorile maxime ale forței se manifestă în fazele de cedare ale mișcării. În acest caz, mărirea forțată a lungimii mușchilor poate depăși cu mult forța izometrică. De exemplu, forța manifestată în timpul aterizării de la o înălțime este mai mare decât forța pe care o manifestă individul în timpul desprinderii la sărituri. În diferite mișcări efectuate în regim de cedare, forța manifestată depinde de viteza mișcării. În acest sens
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
avem de-a face, de fapt, cu așa numitele contracții auxotonice (Verchosanski, 1984, citat de Manno, 1996, p. 86). Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci contracția miometrică. Ulterior, pe măsură ce deplasarea greutății se apropie de final, va avea loc o diminuare a tonusului muscular, mișcarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
apare în timpul procesului de instruire, favorizăm de fapt dezvoltarea rezistenței. Formele de manifestare ale rezistenței În activitățile de educație fizică și sport întâlnim următoarele forme de manifestare ale rezistenței: rezistența locală; rezistența regională; rezistența globală; rezistența generală; rezistența specifică; rezistența izometrică; rezistența în efort constant și variabil; rezistența la eforturi repetate cu întreruperi; rezistența în regimul celorlalte calități motrice. * Rezistența locală Este acel tip de rezistență în care la efort participă o cantitate redusă din masa musculară a unui individ (după
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
activitate. În acest sens se utilizează expresii ca: rezistența alegătorului, săritorului, jucătorului de handbal, baschet etc. Deci, fiecare ramură solicită specific rezistența (Stoica, 2000, p. 95), ba mai mult, se întâlnesc în cadrul aceleiași ramuri sportive, rezistențe speciale pe probe. * Rezistența izometrică Mușchii care asigură postura, au cea mai mare rezistență la contracții izometrice (statice), pe când mușchii care asigură deplasarea segmentelor au o rezistență mai scăzută. Încărcătura are un rol deosebit în ceea ce privește rezistența izometrică, în sensul că, pe măsură ce încărcătura crește, intervalul de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]