685 matches
-
Cele două maladii sunt singurele pentru care se poate invoca separarea; se adaugă impotența. Boala apare ca motiv principal de divorț în 35 de cereri. În 17 cazuri sunt bărbații cei care dau jalbă la Mitropolie și în alte 14 jalbe femeile invocă boala soțului (dintre care șapte privesc neputința masculină) și alte 4 jalbe, unde femeile, cunoscându-și situația, îi dezleagă pe soți de legământul matrimonial. Argumentația bărbaților este cât se poate de simplă: s-au căsătorit pentru a avea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Boala apare ca motiv principal de divorț în 35 de cereri. În 17 cazuri sunt bărbații cei care dau jalbă la Mitropolie și în alte 14 jalbe femeile invocă boala soțului (dintre care șapte privesc neputința masculină) și alte 4 jalbe, unde femeile, cunoscându-și situația, îi dezleagă pe soți de legământul matrimonial. Argumentația bărbaților este cât se poate de simplă: s-au căsătorit pentru a avea un sprijin economic în casă și pentru a evita păcatul curviei, iar o femeie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aici cu două tipuri de comportamente anormale privind viața sexuală a cuplului: unul se referă la nerespectarea „calendarului“ vieții intime prescris de Biserică, iar celălalt la „devierile“ masculine. Prin ce se definește această „orânduială a casnicilor“ invocată de femei în jalbele lor? Să fie oare un calendar impus de Biserică pentru a limita numărul nașterilor, așa dar, o metodă contraceptivă? Sau este, mai degrabă, vorba de respectarea calendarului religios strâns le gat de sărbătorile religioase și de interdicțiile impuse de acestea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să. Nu trebuie uitată și pe rioa da de lăuzie când din nou femeile au dreptul să-și refuze soții. La această orân du ia lă fac femei le alu zie în petițiile lor. Im por tan te sunt și jalbele în care soția își acuză soțul de sodomie, acuzații asociate uneori și cu traiul rău. Termenul de sodomie se referă, în vocabularul teologic creștin, la o serie de practici sexuale care înglobează pe lângă relațiile intime între indivizii de același sex
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ambele fiindu-i străine și totuși acuzațiile trebuiesc dovedite. În primul rând, soțul are un răgaz de trei ani pentru a-și îndeplini obligațiile conjugale sexuale și pentru a-și dovedi virilitatea. Abia după trecerea acestei perioade, soția poate da jalbă. Toate cele șapte cazuri respectă răgazul pre scris de către Pravilă. În jalba ei, femeia nu se plânge de ne putința soțului ca de ceva care ar împiedica-o să aibă copii, nu se vorbește niciodată de perpetuarea familiei, femeia reclamă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soțul are un răgaz de trei ani pentru a-și îndeplini obligațiile conjugale sexuale și pentru a-și dovedi virilitatea. Abia după trecerea acestei perioade, soția poate da jalbă. Toate cele șapte cazuri respectă răgazul pre scris de către Pravilă. În jalba ei, femeia nu se plânge de ne putința soțului ca de ceva care ar împiedica-o să aibă copii, nu se vorbește niciodată de perpetuarea familiei, femeia reclamă mai degrabă dreptul ei de a beneficia de virilitatea soțului pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ne poți prezintă gradul cel mai mare de periculozitate. Aceste relații se pedepsesc cu moartea, în schimb, celelalte legături de rude nie și alianțe le spiritualese lasă la voia judecătorului. Amestecarea de sânge nu devine decât rareori subiect pentru o jalbă, ea fiind descoperită, mai degrabă, datorită altor probleme pe care oamenii le au sau pur și simplu întâmplător, prin intermediul unui de nunț din partea unui membru al comunității respective. Gheorghe și Maria din satul Ștefan da, județul Vlaș ca, sunt frați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fuge cu prima ocazie și se reîntoarce în București reluându-și viața de laică. Norocul ei nu durează prea mult, întrucât într-o zi, pe neașteptate, pe una dintre ulițele mahalalei, se întâlnește cu Iane. Acesta a dat, fără zabavă, jalbă la Mitropolie, cerându-și nevasta înapoi. Pusă din nou să aleagă între călugărie și căsătorie, Stoiana preferă viața conjugală care i se pare mult mai ușor „de purtat“. Cinul călugăriei nu se potrivește oricui și nu este acordat oricui. Chiar dacă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să revină acasă, mijlocitori fiind tatăl și clericii curții de judecată, se fac chiar zapise de împăcare cu „ponturi date unul la altul“ și trecute în condică. Când să iscălea că, femeia se răzgândește și dă clericilor, în loc de semnătură, o jalbă prin care își acuză bărbatul de vrăjmășie. Curtea uimită de atâta „oumbrăznicie“ o trimite la schitul de maici, dată fiind tinerețea ei și conduita desfrânată de până atunci. Acolo, la schit, un trimis al soborului o vizitează pentru a vedea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu toate acestea Uescu, având multe mijloace de a-și afla dreptatea, de a-și înfrâna soția și de a dăzbăra pă sărdaru Slătineanul de casa lui și necăutând-o, sau prin mijloace prietenești, sau prin cercetări bisericești, sau prin jălbi către vreunul din cinstiții dregătorii înălțimii tale, sau către preasființiia sa arhiereu țării, cine este duhovnicescu părinte de obște sau și amesos către înălțimea ta [...] de unde și de la care putea el a afla dreptatea și înpotrivnicul său, a avea și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca să scape de bătaie și surghiun. La mănăstire petrece doar câteva săptămâni, după care, sub pretextul unei vizite la casa părintească, se reîntoarce în patul conjugal, o tactică cât se poate de inteligentă prin care speră să obțină libertatea. înaintează jalbă la Mitropolie și cere, ca urmare a „gre șe lii“ comise, „s-o trimită iarăși muiare“. Discursul clericilor este cât se poate de elocvent în această privință și arată ine fi ca ci ta tea închisorii corective în Cazul unor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
clienți ai ei vor pe trece acolo între două și patru săptămâni. Perioada depinde în mare parte de rapiditatea slujbașilor și de iuțeala dezlegării limbilor, până se află statutul persoanelor prinse în păcat, până se anunță soțul, până se pornește jalbă sprepedepsirea vinovaților. După identifica re și plata gloabei, bărbatul își recapătă libertatea. Nu același lucru se poate spune și despre femeie: și ea plăteș te gloaba, dar, pentru a pără si tem ni ța, are nevoie de acor dul soțului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
irealizabile. Și totuși, temnița este asociată de unii cu moartea, ca și în mormânt, între zidurile pușcăriei individul intră într-o cumpită stare de degradare: „Și va fi păcat că pieiu și putrezescu la închisoare având casă și copii“, sună jalba de grațiere a unui deținut. Michel Foucault constată că foarte curând spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, închisoarea a devenit „forma esențială de pedeapsă“. Argumentul în susține rea acestei ipoteze îl constituie codul penal francez de la 1810, și apoi cel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te lui Mitropolit, ci încă prea rău tot sunt jă fuit și mă trimite pă la spă tărie de mă spăimân tă tot cu bătăii ca să nu-mi mai cert soția“. Ca și în alte cazuri de apel, domnul trimite jalba la Mitropolie și cere efectuarea unei anchete. De asemenea, mitropolitului i se cere să trimită anaforaua cu judecata finală și cu hotărârea luată. Plimbarea jalbelor între Mitropolie și Divan se practică frecvent. Prestigiul judecății domnești este foarte mare, iar țăranii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca să nu-mi mai cert soția“. Ca și în alte cazuri de apel, domnul trimite jalba la Mitropolie și cere efectuarea unei anchete. De asemenea, mitropolitului i se cere să trimită anaforaua cu judecata finală și cu hotărârea luată. Plimbarea jalbelor între Mitropolie și Divan se practică frecvent. Prestigiul judecății domnești este foarte mare, iar țăranii simpli fac apel la acest tip de judecată în speranța unor reparații morale și materiale ne aștepta te, fiind convinși că toți ceilalți i-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stăpân pentru a se întreține, unele mame renunță la copii. „Că este păcat ticăloasa de mine să-i crescu copii lui (Hagi Ioniță, tatăl copiilor - n.n.) cu furca și să țiu casă cu chirie“, se plânge una dintre ele în jalbă. Dincolo de retorica frumoasă și de ajutor în susținerea unei cereri, se află totuși o realitate: Ruxandra este mamă a trei copii și cere ajutor pentru creșterea lor. Tații se află în aceeași stare de săracie, dar sunt bărbați și se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu sfin țe nie, probă in con tes tabi lă în susține rea pretențiilor și fără de care nu se poate face mare lucru, a spune „nu mai cu gura“, fără a avea și documentul probator ne fiind suficient. După citirea jalbelor și a foii de zestre în fața con si liu lui ecleziastic, aceasta din urmă este trimisă spre pre țui re la sta ros te le de negustori. Ex perti za merge repede la sta ros te, dar se complică atunci când
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
2 km. nord-vest de satul Căiuți. Ca și satul Vrânceni, Heltiu a fost multă vreme proprietate a mănăstirilor Berzunți, Bogdana și Cașin, ceea ce a dus și la izbucnirea unor conflicte între acestea din urmă și locuitorii satelor respective. O dovedesc jalbele și scrisorile, din partea ambelor părți, ca în anii 1756, 1757 și 1830. Încă din 1624, localitatea includea două sate: Heltiul Mare și Heltiul Mic, numite mai târziu în actele oficiale, începând cu 1845, Heltiul de Jos și Heltiul de Sus
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mii de necunoscuți, cunoscând astfel o mare circulație, dar și mai curios și mai înduioșător este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existență cotidiană de către diverși anonimi, astfel încât s-a transformat până la urmă într-o imensă jalbă colectivă, într-un inventar al urâțeniei, în care erau obligați să trăiască douăzeci și trei de milioane de oameni. Poeta a devenit atunci, pe neașteptate, o Jeanne d'Arc a noastră. Până și azi mai sunt unii care vor să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
monastice aproape de modelul rabelaisian. În acord cu legile spirituale ale vechilului Răsărit, pofta pântecului constituie o slăbiciune care, dacă este ațâțată, prilejuiește apariția altor vicii mai grozave, zădărnicind cu totul efortul urcușului duhovnicesc. Iată cum evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe care le produce cârciuma din interiorul mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
aproape de modelul rabelaisian. În acord cu legile spirituale ale vechilului Răsărit, pofta pântecului constituie o slăbiciune care, dacă este ațâțată, prilejuiește apariția altor vicii mai grozave, zădărnicind cu totul efortul urcușului duhovnicesc. Iată cum evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe care le produce cârciuma din interiorul mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
date aruncă în derizoriu orizontul eshatologic în care, prin proiectul ei fundamental, instituția mănăstirii e ancorată. Departe de a fi o împărăție a spiritului, aici se face apologia exteriorului și a libertăților sale. O anchetă, Păcăința starețului, Dragoste și smerenie, Jalba cuviosului Pitirim, Amintiri din mănăstire, Pustnicii de sub stâncă ș.a. ilustrează perfect această contradicție. Astfel, mănăstirea definește un spațiu insular în care desfătările trupului, tocmai pentru că sunt interzise, sunt devorate cu un plus de patimă. Proiectul duhovnicesc inițial al mănăstirii este
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
meniți a oferi brațele de muncă necesare obiectivului industrial proiectat, edificarea acestuia s-a tot amânat timp de doi ani, din cauze multiple, care l-au înfuriat teribil pe logofăt și l-au determinat să-și verse năduful, într-o jalbă către domnitorul M. Sturdza, la 28 ianuarie 1846: "Cum dar să mai poată cineva face îmbunătățiri și fabrice în Moldova când împotrivirile și smintelile nu mai contenesc?"2 Erau vizate, în egală măsură, atitudinea obstrucționistă a boierului vistiernic Alecu Balș
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
menită a-i alina "cele de pe urmă zile ale vieții sale", invocate tot mai adesea alteori spre a-și motiva "sănătatea zdruncinată" sau "trista și nemeritata poziție". Va fi convins, desigur, autoritatea-destinatar, de vreme ce aceasta, prin rezoluția pusă pe respectiva-i jalbă, recomanda guvernului să-i încuviințeze dublarea pensiei, ca recompensă pentru îndelungatele și folositoarele sale slujbe. În ianuarie 1860, Carol Mihalic de Hodocin mai solicita autorităților locale ieșene o suprafață de teren necesară pentru construirea unei rafinării de silitră și alte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să privească cu neîncredere atât promisiunile primarilor, cât și procesul general de industrializare. Odată cu declanșarea răscoalei, toate aceste nemulțumiri au prins glas. Începând cu luna aprilie 1907, Primăria Bacău a fost asaltată de cererile privind respectarea vechilor tradiții. În unele jalbe, locuitorii au găsit de cuviință să sugereze autorităților comunale și soluții la problemele lor. Un bun exemplu este propunerea din 5 aprilie 1907, semnată de aproximativ 100 de locuitori: „(...) după cum se urmează la Roman, așa să se permită și la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]