1,022 matches
-
putea să joace decît o singură carte: să se molipsească de etosul lor, împrumutîndu-le entuziasmul și scriind patetic, dintr-un elan de simpatie inițială, a cărei intensitate se transmite cititorului prin contaminare. În schimb, dacă ar fi intrat în chingile jargonului academic, ar fi omorît tema, preschimbînd-o într-o înșiruire funestă de prețiozități erudite. Așa însă, Ricardei Huch i-a reușit o carte mare, pe care o citești cu conștiința că asiști la o procesiune de intrigi, drame și portrete omenești
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
prezență discretă (deși constantă) în presa culturală din Transilvania. Discreția și relativa extrateritorialitate explică, probabil, ceva din cvasiabsenț a receptării. Avînd la origine o teză de doctorat, volumul său nu are, din fericire, nimic din rigiditatea protocolului scholar și din jargonul tehnicist birocratizat, care fac, adesea, nefrecventabile lucrările „tezarilor”. Pe de altă parte, nu întîlnim în paginile lui nici un truc de captare a atenției cititorului. Dovadă - titlurile plate, de o modestie anodină, deconcertantă: Destinul ideii sau recuperarea devenirii. Camil Petrescu, De la
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
intră orice om cu o îndeletnicire stabilă, de la medici și militari pînă la negustori și intelectuali, pe scurt burghezia), al cărei rol e de tampon între elită și pegră, și, în fine, plebea alcătuită din grosul populației degradate (humiliores, în jargonul autorului, echivalent al proletariatului urban, al șomerilor și al paraziților de orice fel). Potrivit lui Johnson, istoria ne învață că o societate dispare atunci cînd pătura de mijloc este desființată, în lipsa ei petrecîndu- se ciocnirea dintre honestiores și humiliores, cu dizolvarea
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
foaierul unui teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut juridic și nici cadrul legal, conflictul reducîndu-se la o polemică încinsă la care au participat gazetarii și intelectualii elvețieni (precum Valentin Landmann și Kurt Imhof). În jargonul breslei ziaristice, evenimentul poartă numele de Reenactment, căruia cu greu i se poate găsi un echivalent românesc. Die Weltwochetrece drept ziar conservator, numai că elvețienii sînt de aceeași orientare.
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
corsetul strict al ecuațiilor fixe. Imun la reverii personale, matematicianul e un cercetător sec, care descrie cît mai fidel realitatea. „Cît mai fidel“ însemnînd: a da explicații și a face predicții pe baza unor regularități verificate, totul fiind spus în jargonul metalic al certitudinilor numerice. Mai mult, sub unghiul frumuseții formale, ecuația lui Schrödinger (funcția de undă a particulelor cuantice) sau formulele lui MaxwellHerz (legile cîmpului electromagnetic) sînt bijuterii care fac de rușine un dialog de Platon, la fel cum teorema
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
categorie, fallacia a dicto secundum quid ad dictum simpliciter. De vină e, cu siguranță, și precaritatea studiului limbii latine (a limbilor clasice, în general) în școli. Dar și, de ce să n-o spunem, faptul că aceste tipare aparțin, în fond, jargonului profesional al logicienilor. Și alte științe își au codificările lor specifice, pe care, noi, ceilalți, le privim, de obicei, ca pe simple metafore și le explicăm bătrânește, apelând la tot soiul de false friends (cine știe, de pildă, ce vasăzică
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
apucă să se manifeste nici în plan practic, nici în plan speculativ. Primul plan ar cere fapta, numai că liricul n-ar apetențe pragmatice, iar al doilea plan ar cere conceptul, atîta doar că liricul fuge de formula inertă a jargonului abstract. Cultul prometeic al faptei i se pare o bazaconie, iar mania înlănțuirilor silogistice, paradă de erudiție. În ambele situații, Dan Iacob e izbit de carența afectivă ce macină în subsidiar cele două atitudini. Morala e cazuistică fără suflet, căci
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
cu o scrisoare a lui Emil Cioran ca postfață, Editura Humanitas, București, 2013, 308 pag. Nu e ușor de spus cînd anume a început Hegel să scrie altfel, lepădîndu-se de uzanța expresiilor consacrate și trecînd la un protocol propriu, de jargon împins pînă la limita obscurității. Undeva în jurul lui 1800, satistit de clișee, șvabul s-a hotărît să calce strîmb, în tactul unei sintaxe personale, iar textul cel mai timpuriu care prevestește metamorfoza provine din 1797 și se numește Cel mai
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
încetînd nu doar să ceară filosofiei virtuți artistice, dar chiar degradînd frumusețea la o treaptă premergătoare conceptului, totuși aura mitică îl va urmări mereu, dovadă că în ochii posterității, viziunea îi stă sub premisa monumentală a unei construcții mitologice. Prin jargonul nebulos, Hegel e un personaj mitologic, cum și Fenomenologia spiritului e ea însăși o epopee de semnificații în care noțiunile devin protagoniști pe o scenă a adevărurilor universale. Pe această epopee Noica a considerat-o atît de importantă pentru sensul
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
ambiția tînărului Hegel din fragmentul privitor la idealismul german: adevărul filosofic poate fi spus în chip estetic, într-o limbă în care profunzimea și frumusețea încetează să fie rivale. Hegel nu a scris niciodată frumos, și cu toate acestea fascinația jargonului îi e indubitabilă, grație atracției venite din partea unei limbi impostate, de vaticinație ce înaintează în cadențe cultice. Și în 1806, cînd Hegel termina la Jena manuscrisul Fenomenologiei, fiind silit nu numai să părăsească orașul sub șarja trupelor napoleoniene, dar chiar
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
avut intenția de a povesti pe înțelesul neinițiaților un volum încîlcit și pe alocuri imposibil, a cărui celebritate avea să-i ridice titlul la rang de capodoperă întunecată. Peste 150 de ani, în domiciliul forțat din Cîmpulung-Muscel, Noica încerca, fără jargon și fără intenția unei vulgarizări facile, să dea capodoperei o formă agreabilă sub unghiul acurateții expresive. Rezultatul va fi Povestiri despre om, o carte din care Hegel, dacă ar fi avut prilejul s-o citească, și-ar fi amintit de
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
este a lui. În această privință, Hegel e un exaporit al cărui rol e să prindă ritualul esențelor și, printr-o formulă abstractă, să te inițieze în ele. Meritul lui e că îți dă o schemă de bază și un jargon în stare a o descrie, stilul lui fiind o ceremonie de cuvinte care corespunde unui ritual de esențe. Dar întrebat de unde și-a luat schema, jargonul și ordinea pașilor, Hegel invocă grația unei instanțe care a binevoit să-l aleagă
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
în ele. Meritul lui e că îți dă o schemă de bază și un jargon în stare a o descrie, stilul lui fiind o ceremonie de cuvinte care corespunde unui ritual de esențe. Dar întrebat de unde și-a luat schema, jargonul și ordinea pașilor, Hegel invocă grația unei instanțe care a binevoit să-l aleagă pe el: profet divulgînd misterul sub formula conceptuală pe care a primit-o. Nici măcar stilul dialectic, adică ceremonia pașilor, nu și-l poate aroga. Căci ritualul
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
pînă sub pragul minimei valori. De aceea a fi minor în filosofie nu e consecința unei inaptitudini pentru distincții abstracte, ci urmarea unui handicap de observație. Nu ai fler pentru transcendențe, și de lacuna aceasta nu te poate vindeca nici un jargon. Pritocești sterp calambururi și te miști pe mici suprafețe semantice, în jurul unor chichițe verbale fără orizont numinos, adică faci analiză sterilă cu expresii la modă, fără o perspectivă care să culmineze într-un orizont de spirit. Ești claustrat între pereții
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
un loc aparte în finalul cărții). Formația sa solidă om de știință (cu un doctorat, dacă nu mă înșel, în fizică cuantică) îi conferă o rigoare intelectuală care n-are nimic în comun, regret s-o spun tocmai eu, cu jargonul conceptual al literaților. Ca și noțiunile de care uzează, formulările lui emană claritate. Fără să fie trivial, abordează logica de jos, de la temelie. Nu arde etape, nu bate câmpii. Posedă simțul literaturii înalte și, în egală măsură, pe acela al
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
fi călcat pragul unei fabrici, Stalin își baza ideologia pe o realitate de care nu avea cunoștință directă. Sau, dacă avea, una indirectă, prefera s-o ignore. Prin anii 1980, am auzit prima oară expresia „muncitori grupați”, ceea ce însemna în jargonul ideologic ceaușist aflați în grevă. M-am întrebat dacă expresia nu e cumva pentru presă. Evident, nu era, căci n-a devenit publică niciodată. Se adresa, așa dar, urechilor lui Ceaușescu și era menită să i le cruțe, nu de
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
încurajează gîndul că nici o tehnică imaginabilă nu o va detecta vreodată. Entitatea seamănă cu un cîmp invizibil căruia experții i-au dat o puzderie de nume tocmai din neputința de a-i surprinde esența. Cînd s-au păstrat în granițele jargonului sobru, i-au spus „materie întunecată”, „energie holografică”, „perturbație a supraorizontului“, „inflație chintesențială”, sau chiar „materie adiabatică”. Cînd însă au capitulat semantic și au recunoscut că aceste expresii sînt biete aproximări ale unor intuiții care le trădează ignoranța, au renunțat
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
că înăbușă sentimentul, dar pe deasupra exclude actul la care îndeamnă sentimentul. E ca și cum unitățile docte de intelect ating un asemenea rafinament încît nu mai lasă loc umorilor obscure ale sufletului: în loc de fermenți mistici de credință, dai peste cadrul sterp al jargonului de aparat. În final, rămîi cu senzația că ai parcurs un text a cărui ariditate e incompatibil cu viața. Situația e acută cînd tema aleasă e dragostea. Să tratezi iubirea dinlăuntrul deprinderilor scolastice, abordînd-o cu aceleași reflexe cu care atingi
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
acestei deconstrucții americane. Căci „limbul tuturor posibilităților”, cum îl resemantizează la un moment dat Dósa, nu e pur și simplu respins, ci râvnit și invidiat cu candoare în secret. Atitudinea cea mai caracteristică a cărții e, dacă tot vorbim în jargonul american, aceea de „love-hate”, de atracție-respingere, iar postura cea mai caracteristică a worker &travellerului poate fi rezumată în expresia de „window-shopper”: un personaj viu, colcăind de aspirații, sufletești și materiale deopotrivă, însă rămas cu nasul lipit de vitrinele colorate. Valoarea
Window-shopping by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3163_a_4488]
-
ruptul capului, și asta grație vocației de a se pierde în numenul divin. Natura mistică, cînd e autentică, are repulsie de doctrine, și nimic nu-i mai opus misticului decît teologul studios care face discriminări în marginea unor controverse de jargon. Un mistic doct e un oximoron. Idealul misticului e să uite de jargon, să-și curețe spiritul de orice idee, pentru ca în curățenia minții despuiate de erudiție să facă să apară ființa lui Hristos. Misticul e un îngrețoșat de lume
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
Natura mistică, cînd e autentică, are repulsie de doctrine, și nimic nu-i mai opus misticului decît teologul studios care face discriminări în marginea unor controverse de jargon. Un mistic doct e un oximoron. Idealul misticului e să uite de jargon, să-și curețe spiritul de orice idee, pentru ca în curățenia minții despuiate de erudiție să facă să apară ființa lui Hristos. Misticul e un îngrețoșat de lume, sătul de scîrnăvia trupului și scîrbit de subtilitățile semenilor, și de aceea nu
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
anume răcorirea văpăii dorințelor carnale“ (p. 196) Între „refrigeratio“ și „răcorire“ e aceeași distanță ca între „aestas“ și „văpaie“. Parcă treci de la răceala unei capele romanice la firida de cuptor a unor mirosuri intime. În loc de frigul fără mister al unui jargon aseptic, dai peste o clocotire de urdori îmbietoare. Hotărît, româna e o limbă calidă, unduitoare, lipicioasă, dar fără virtuți abstracte. E ca o dîră pituitară lîngă o bucată de cuarț. În română poți plînge, iubi sau dansa, dar nu poți
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
text nenumărate și neîndoielnice semne ale colaborării tutelare dintre redactor și autor. De n-ar sta ca dovadă decât scăpările din vedere ale redactorului revizuitor și tot ar fi prea de-ajuns ca să ne dăm seama în ce fel de jargon francez de București trebuie să se fi auto-tălmăcit autorul. El scrie, de pildă, când unul din personajele sale, un ziarist, întreabă la o redacție de soarta articolului său: "Qu-est ce qu'il y a avec mon article?" (ce-i cu
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
O deosebire provine totuși din faptul că, în cazul literaturii, împrăștierea e oarecum inevitabilă, în sensul în care lectura textului literar presupune să-l compari spontan cu alte texte din aceeași clasă de obiecte, dacă e să recurgem la un jargon...științific. O focalizare excesivă ar împiedica atenția să se difuzeze dincolo de marginile textului propriu-zis. Deosebirea ține de natura diferită a limbajelor. Limbajul științific este, de regulă, denotativ, cel literar, conotativ. De unde, atenția multiplă acordată celui din urmă. Oamenii de știință
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3027_a_4352]
-
operă fondatoare, deși dezvoltă o tradiție deja existentă. Reprezentând un amestec de genuri, ea personifică tocmai flexibilitatea genului autobiografic. În pofida mediului puritan din care provenea, autorul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a ocoli un anume „jargon dogmatic” autosuficient. A dat o confesiune laică, a cărei substanță o constituie digresiunea și conversația. Aceasta din urmă e investită cu un sens înalt filosofic: opera însăși e conversație, formă de asociere cu ceilalți, mijloc de a reuși în viață
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]